1,576 matches
-
dietei și promovarea unui stil de viață sănătos, asociat unei terapii comportamentale care să ducă la o motivație adecvată și, în consecință, la o bună complianță la tratament. Terapia farmacologică aplicată este complexă și adresată multifactorial: antitrombotică prin agenți antiagreganți, anticoagulanți și trombolitice, antiischemică prin betablocanți, nitrați, antiremodelare prin IECA, de reechilibrare metabolică prin control glicemic strict și controlul dislipidemiei prin statine, care par să prezinte și alte efecte utile pentru stabilizarea plăcii de aterom active și corecția altor mecanisme cu
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
într-o secție de terapie intensivă, unde se vor efectua examene invazive (scintigrafie de perfuzie, angiografie pulmonară, flebografie a membrelor inferioare) pentru confirmarea diagnosticului. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Embolia fără criterii de gravitate repaus la pat. oxigenoterapie pe sondă nazală. instituirea tratamentului anticoagulant: heparină sodică, inițial în bolus de 5.000-10.000 UI/ i.v. Ulterior, se va continua tratamentul în spital, prin 400-500 UI/ kg 24 de ore, într-un ritm continuu sau discontinuu, în funcție de evoluția imediată a emboliei. Posologia inițială se
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
imediată a emboliei. Posologia inițială se poate stabili și în mg : 5 mg/kg corp/24 de ore, inițial, ajustată, în funcție de testele de coagulare. Tratamentul injectabil se administrează 7-10 zile, fiind urmat de anticoagulante orale, pentru cîteva luni. Eficiența tratamentului anticoagulant se apreciază în funcție de testele de coagulare. Astfel, se vor urmări: timpul de tromboplastină parțial activată, în cazul tratamentului cu heparină. Acesta are valori normale de 50-60 de secunde. Atunci cînd crește de 1,5-2 ori, față de normal, se poate spune
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
total perioada de maximă atenție trebuie să fie de cca 10 zile. Notă: ==> 1mg de heparină corespunde la 100 UI. ==> se pot folosi și heparine cu greutate moleculară mică (Fraxiparina). Tratamentul antiagregant se referă la aspirină 300 mg/zi, asociat anticoagulantelor. Terapia trombolitică este indicată în cazul emboliilor medii, cu modificări hemodinamice. Ea constă în Streptokinază sau Urokinază administrate intravenos, ceea ce se face însă în unități spitalicești de profil. Embolia pulmonară gravă Tratamentul este de neconceput în afara unei unități de reanimare
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Bolnavii cu IC au un risc crescut de cădere, prin frecvența crescută a hipo tensiunii arteriale ortostatice. Hipotensiunea arterială ortostatică este consecința atât a modificărilor fiziopatologice induse de IC, cât și a tratamentului medicamentos cu vasodilatatoare, diuretice sau betablocante. Tratamentul anticoagulant, administrat frecvent pentru prevenirea accidentelor tromboembolice asociate cu FA, crește riscul complicațiilor hemoragice, implicit a celor posttraumatice. Căderile pot fi precipitate și de tahiaritmii sau de bradiaritmii, de afectarea neurologică concomitentă (ateroscleroză sau boală Parkinson) sau de tratamentul cu sedative
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
inclus pacienți cu vârsta peste 70 de ani care primeau tratament cu anticoagulante orale a demonstrat că rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale (exprimată ca raportul cazurilor observate la numărul de cazuri așteptate) a fost de 2,1. Atunci când terapia anticoagulantă era asociată cu tratament concomitent cu aspirină sau corticosteroizi, acest raport a fost de 2,1, iar asocierea cu antiiinflamatoarele non-steroidiene crește rata standardizată a incidenței hemoragiilor gastrointestinale la 5,0 (72). În plus, s-a arătat că asocierea aspirinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
1,7 până la 2 ori comparativ cu adulții tineri (76). De asemenea, s-a demonstrat că, la pacienții vârstnici, timpul de înjumătățire a rivaroxabanului este prelungit. Cu toate acestea, conform ghidului Societății Americane de Geriatrie, pacienții vârstnici primesc adesea tratament anticoagulant pentru diverse alte afecțiuni, astfel că vârsta per se nu ar trebui să constituie o contraindicație a terapiei anticoagulante (77). În plus, un studiu care a inclus pacienți nonagenari diagnosticați cu embolie pulmonară a arătat că riscul de embolie pulmonară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
timpul de înjumătățire a rivaroxabanului este prelungit. Cu toate acestea, conform ghidului Societății Americane de Geriatrie, pacienții vârstnici primesc adesea tratament anticoagulant pentru diverse alte afecțiuni, astfel că vârsta per se nu ar trebui să constituie o contraindicație a terapiei anticoagulante (77). În plus, un studiu care a inclus pacienți nonagenari diagnosticați cu embolie pulmonară a arătat că riscul de embolie pulmonară fatală (5,9%) a fost mai mare decât riscul de sângerare fatală (2,2%) (78),sugerând că beneficiile potențiale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
exponențială a riscului tromboembolic cu înaintarea în vârstă (80,81). Având în vedere toate aceste controverse privind recomandările terapeutice, clinicienii trebuie să aibă în vedere anumite considerații privind prescrierea de anticoagulante la pacienții vârstnici (82,83):crește sensibilitatea la efectul anticoagulant al unei doze prestabilite (de exemplu, se impune descreșterea dozei zilnice de anticoagulant oral);polipragmazia (incluzând și automedicația) crește riscul interacțiunilor medicamentoase care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
toate aceste controverse privind recomandările terapeutice, clinicienii trebuie să aibă în vedere anumite considerații privind prescrierea de anticoagulante la pacienții vârstnici (82,83):crește sensibilitatea la efectul anticoagulant al unei doze prestabilite (de exemplu, se impune descreșterea dozei zilnice de anticoagulant oral);polipragmazia (incluzând și automedicația) crește riscul interacțiunilor medicamentoase care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
prescrierea de anticoagulante la pacienții vârstnici (82,83):crește sensibilitatea la efectul anticoagulant al unei doze prestabilite (de exemplu, se impune descreșterea dozei zilnice de anticoagulant oral);polipragmazia (incluzând și automedicația) crește riscul interacțiunilor medicamentoase care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu, anemie severă, insuficiență renală, sângerare gastrointestinală, accident vascular hemoragic, diateze hemoragice);scăderea complianței pacientului sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
o alternativă terapeutică. Un studiu populațional desfășurat în Statele Unite ale Americii a arătat că filtrele de VCI au fost utilizate preponderent la vârstnici, probabil datorită faptului că la această categorie de vârstă erau mai mulți pacienți cu contraindicații ale terapiei anticoagulante (84). Mortalitatea pe termen lung a fost mai mare la subiecții care au primit ca unic tratament montarea unui filtru de VCI, sugerând că terapia anticoagulantă rămâne opțiunea optimă de tratament. Având în vedere că imobilizarea reprezintă cel mai frecvent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
că la această categorie de vârstă erau mai mulți pacienți cu contraindicații ale terapiei anticoagulante (84). Mortalitatea pe termen lung a fost mai mare la subiecții care au primit ca unic tratament montarea unui filtru de VCI, sugerând că terapia anticoagulantă rămâne opțiunea optimă de tratament. Având în vedere că imobilizarea reprezintă cel mai frecvent factor de risc pentru embolia pulmonară la vârstnici, este necesară profilaxia primară a bolii utilizând la acești pacienți la risc atât măsuri mecanice,cât și farmacologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
vasculare responsabile de un risc mai mare de sângerare intracerebrală, cum ar fi angiopatia amiloidă, care poate cauza hemoragii lobare și microsângerări intracerebrale (14,15). Aceste elemente au impact asupra managementului AVC-ului ischemic cu eventuala necesitate a unei terapii anticoagulante. De aceea, evaluarea atentă a antecedentelor vasculare ale pacientului vârstnic și investigațiile imagistice cerebrale joacă un rol important. Factori de risc cerebrovascular legați de vârstă și elemente de prevenție primară a accidentului vascular cerebral Fibrilația atrială (FA) și insuficiența cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
relație cu FA (16). Incluzând atacul ischemic tranzitor (AIT) și AVC-urile silențioase relevate imagistic, rata anuală a evenimentelor cerebrovasculare în prezența FA ajunge la 7% (17). Studiul BAFTA (Birmingham Atrial Fibrillation Treatment of the Aged) a studiat efectul terapiei anticoagulant ecu warfarină (antivitamină K) versus tratamentul cu aspirină în preve nția AVC-ului la pacienții peste 75 de ani și cu FA. Studiul a inclus 973 de pacienți cărora li sa administrat aleatoriu warfarină versus aspirină. Pacienții au fost urmăriți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
au adus astfel argumenteîn favoarea măsurilor de anticoagulare la persoanele de peste 75 de ani cu FA, care, atunci când sunt judicios alese, pot reduce fenomenele tromboembolice recurente la nivel cerebral și mortalitatea la această categorie de vârstă (18). La introducerea unui anticoagulant tip warfarină, Asociația Americană de Geriatrie (American Geriatrics Society Clinical Practice Commitee) recomanda în 2002 un control zilnic al INR-ului până la stabilizareaacestuia în fereastra terapeutică, urmată de testarea de 2-3 ori/săptămână, timp de 1-2 săptămâni, testare săptămânală pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
suplimentare la populația vârstnică. Scorul CHADS 2 (validat pentru aprecierea riscului de AVC la pacienții cu FA) poate ajuta la stratificarea beneficiului adus de anticoagulare. Astfel, cei mai mulți pacienți cu FA și cu scor CHADS 2 ≥ 2 sunt candidați pentru tratamentul anticoagulant oral, având un risc anual de AVC de 4% (22) . Pe de altă parte, scorul HAS-BLED (care cuantifică parametrii de hipertensiune arterială (HTA) necontrolată, funcția renală sau hepatică anormală, AVC, istoricul de sângerare sau predispoziție, INR labil, vârsta peste 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
în primii 8 ani, 4,2% pe an după 8-13 ani) constituie o complicație redutabilă care a determinat imaginarea unor investigații extensive în sensul preven iei incidentelor asociate (3). Sufuziunile pericardice (22-85% dintre cazuri) prezintă ca factori de risc terapia anticoagulantă postoperatorie sau tulburările de coagulare secundare BAC. Tamponada cardiacă precoce (0,8-6% dintre cazuri) se instalează în primele 24 de ore postoperator și se tratează chirurgical prin identificarea sursei hemoragiei. Tamponada cardiacă tardivă se instalează în 5-7 zile postoperator și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
extreme, în condițiile intervențiilor în urgență, prezenței endocarditei și comorbidităților multiple (caseta 25.2) (12). Pe termen lung, supraviețuirea este de 75% la 5 ani și 60% la 10 ani, cu risc de endocar - dită pe proteză, complicații ale terapiei anticoagulante (sângerări sau colmatarea valvei), embolii cerebrale sau periferice (12). 25.1.1.5. Experiența IBCV Procesul de îmbătrânire are o evoluție neuniformă, cu heterogenitate extremă în ce privește statusul funcțional. Evaluarea pacienților este, în opinia noastră, dependentă de impresia subiectivă a chirurgului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
diană, CT/IRM pentru evaluarea aortei ascendente la pacienții cu sindrom Marfan sau bicuspidie. Tehnici chirurgicale. Alegerea tehnicii chirurgicale depinde de asocierea eventuală a anevrismului de aortă ascendentă, caracteristicile cuspelor aortice, prezența comorbidităților, speranța de viață și posibilitatea administrării tratamentului anticoagulant. În situațiile în care regurgitarea aortică este rezultatul dilatării sinusurilor Val salva- și a inelului aortic, dar cuspele aortice sunt indemne, se tentează procedee de reconstrucție a valvei și a rădăcinii aortice. Abordul valvei aortice este similar celui descris la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel, a timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
realizat de aparatul mitral fie prin procedee de plastie, fie prin înlocuirea valvei sever alterate. Remodelarea aparatului valvular mitral nativ se face pe cât posibil cu păstrarea formei, volumului și funcției VS, prin chirurgie reparatorie. Dacă operația este reușită, riscul terapiei anticoagulante pe termen lung scade semnificativ, la fel ca și complicațiile secundare protezării, accentuate evolutiv de vârsta înaintată. În cazul în care se preferă protezarea valvulară, aceasta se face cu păstrarea aparatului subvalvular, rezecția acestuia fiind rezervată calcificărilor severe. Evaluarea preoperatorie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mai ales la pacienții vârstnici. Prezența bolii coronariene complică tabloul evolutiv (19). 25.2.2.3. Strategii terapeutice Tratament medical Profilaxia EI la pacienții cu regurgitare mitrală ușoară sau medie este licită. Medicația vasodilatatoare, antiaritmică în cazul FA, diuretice, tratamentul anticoagulant ameliorează statusul clinic al pacientului, dar nu trebuie să întârzie decizia chirurgicală până la decompensarea severă a VS. În Im acut instalată, nitroprusiatul reduce postsarcina și fracția regurgitantă. Tratament chirurgical Decizia chirurgicală și momentul optim al intervenției sunt greu de apreciat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
noastră relevă o scădere a timpului de CEC, scăderea intervalului de clampare și implicit a mortalității perioperatorii. Supraviețuirea la 5 ani este de 89,4%, bioprotezele fiind considerate elective datorită alterării structurale evidente la pacienții vârstnici și absența necesității tratamentului anticoagulant de lungă durată. Tehnicile de prezervare cordală oferă avantaje adiționale în menținerea funcției ventriculare stângi. Politica serviciului nostru este de a remodela valva mitrală ori de câte ori este posibil și de a efectua protezare în situațiile în care procedeele reconstructive nu sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
5.1. Criterii de selecție a protezelor valvulare Criteriile de selecție a valvelor sunt impuse de vârsta pacientului, patologia valvulară, preferința pacientului/familiei și a chirurgului, disponibilitatea tipului de valvă, limitările socio-economice contextuale. La pacienții septuagenari, la care riscul tratamentului anticoagulant este augmentat, se recomandă protezare cu valve biologice (5,6) (tabelul 25.7). În practică, cea mai frecventă patologie a vârstei a treia o constituie stenoza aortică calcificată, care beneficiază de protezare cu valvă biologică. Nivelul de anticoagulante trebuie adaptat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]