563 matches
-
2.1 Reducerea riscului de alergie a) trebuie să fie disponibile date la proteinele din lapte. Această │obiective și verificate din punct de mențiune poate include termeni │vedere științific care să dovedească referitori la o proprietate alergenică│proprietățile afirmate; sau antigenică redusă. b) formulele de început îndeplinesc �� │dispozițiile prevăzute în anexa nr. 1 │pct. 2.2, iar cantitatea de proteine │imunoreactive, măsurată prin metode │general acceptate ca fiind │corespunzătoare, trebuie să fie mai │mică de 1% din substanțele cu conținut │de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
necunoscute ale mediului natural. Mai trebuie amintită încă o descoperire care i-a nedumerit pe epidemiologi: se știa până de curând că genul Vibrio cuprinde, potrivit reacției sale când este pus în contact cu anumite produse biologice specifice, un grup antigenic 0:1, cu biotipurile "clasic" și eltor, și un grup antigenic non 0:1, cu un lung șir de serotipuri caracterizate prin aceea că nu dau îmbolnăviri. Iată însă că, în 1993, a fost izolat în India un vibrion din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
i-a nedumerit pe epidemiologi: se știa până de curând că genul Vibrio cuprinde, potrivit reacției sale când este pus în contact cu anumite produse biologice specifice, un grup antigenic 0:1, cu biotipurile "clasic" și eltor, și un grup antigenic non 0:1, cu un lung șir de serotipuri caracterizate prin aceea că nu dau îmbolnăviri. Iată însă că, în 1993, a fost izolat în India un vibrion din grupul non 0:1, și anume: vibrionul 0:139 Bengal, într-atît
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
inozină 5' - monofosfat și sărurile sale de sodiu". 5. La anexa IV se adaugă următorul punct: Criterii compoziționale Condiții de îndeplinire "7. Reducerea riscului de alergie la proteinele din lapte. Acest criteriu poate include prevederi privind o proprietate alergenică sau antigenică redusă a) Formula este conformă cu dispozițiile de la pct. 2.2 din anexa 1, iar cantitatea de proteine imunoreactive măsurată cu ajutorul metodelor general acceptate este mai mică de 1% din substanțele din formulă care conțin azot. b) Eticheta va indica
jrc2985as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88140_a_88927]
-
nespecifică. 1. Imunitatea nespecifică este reprezentată de fagocitoză, procesul de digestie a microbilor de către micro- și macrofage. Microfagele sunt reprezentate de leucocite nucleate, neutrofile în special. Macrofagele sunt reprezentate de monocite. Monocitele sangvine au și rolul de a prezenta substanța antigenică limfocitelor, printr-un proces numit „peripolensis“. Ajunse din capilare în țesuturi prin diapedeză, monocitele se transformă în macrofage propriu zise. Acestor categorii de celule li se alătură celulele sistemului reticuloendotelial; celulele kuppfer din ficat, alveolocitele din plămân, macrofagele din peritoneu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
țesuturi prin diapedeză, monocitele se transformă în macrofage propriu zise. Acestor categorii de celule li se alătură celulele sistemului reticuloendotelial; celulele kuppfer din ficat, alveolocitele din plămân, macrofagele din peritoneu și splină, osteoclastele. Pe suprafața macrofagului există receptori pentru gruparea antigenică, receptori pentru complement [C3 b], receptori pentru gruparea Fc a imunoglobulinelor, pentru procesul de peripolensis, martori denumiți complex major de histocompatibilitate (MCH), prin care antigenul este prezentat limfocitului LT, receptori pentru imunoglobulinele E (ig E). Macrofagul, prin prezentarea antigenului la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
parte interacțiunile de ordin biochimic dintre receptori și antigeni, alături de proteinele CMH. CMH reprezintă un set de gene de pe brațul scurt al cromozomului 6. Proteinele codificate de aceste gene se sintetizează în ribozomii celulelor, 36 interreacționează cu proteine sau peptide antigenice și printr-un sistem canalicular ajung la suprafața celulei, unde sunt recunoscute de celulele imunitare. Recunoașterea „self“-ului față de „non-self“ presupune o interacțiune concordantă între multiple componente extra și intracelulare. Aplicația imediată a cunoștințelor de toleranță genetică a fost inițial
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
domenii: alfa 1, alfa 2, alfa 3 ce au legături disulfidrice. Dintre acestea, alfa 3 conferă stabilitatea necesară moleculei, alături de beta 2-microglobulină și este locul de fixare al moleculei CD8+ de pe suprafața limfocitului, având un rol important în „peripolensis“. Determinanții antigenici ai moleculei sunt zonele alfa 1 și alfa 2 (zona variabilă). Prin patru beta plicaturi și un alfa helix ele realizează o concavitate (desetop) în care se fixează un singur fragment antigenic. Acest desetop reprezintă practic partea variabilă a moleculei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
limfocitului, având un rol important în „peripolensis“. Determinanții antigenici ai moleculei sunt zonele alfa 1 și alfa 2 (zona variabilă). Prin patru beta plicaturi și un alfa helix ele realizează o concavitate (desetop) în care se fixează un singur fragment antigenic. Acest desetop reprezintă practic partea variabilă a moleculei ce conferă polimorfismul accentuat al CMH: alfa 1 este variabil în alfa helix, iar alfa 2 în beta plicaturare. Moleculele H.L.A. clasa a II-a conțin lanțuri alfa și beta și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
celulele T citotoxice. Proteinele virale, produse prin infecția unei celule cu un virus, sunt separate în peptide în compartimentul citosolic. Aceste peptide sunt cuplate în reticulul endoplasmatic cu moleculele H.L.A. clasa I-a în două etape: - prima, legarea peptidulul antigenic (ATG) în desetop; - apoi H.L.A. înconjură fragmentul antagonic pentru a-l proteja de hidroliză. Această interacțiune crește stabilitatea structurală a moleculei H.L.A.. Ajunsă la suprafața celulei, în cazul interacțiunii cu un limfocit TCD8, acestea vor recunoaște antigenul și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
citoplasmă printr-o membrană. Aceste celule aparțin clasei macrofagelor. Proteinele microbiene sunt digerate și degradate în peptide. Acestea vin în contact cu proteinele HLA clasa a II-a care migrează din ribozomi în reticulul endoplasmatic. Contactul se realizează între peptidul antigenic și situsul dintre domeniile alfa 1 și beta 1. PETER CRESWELL de la Universitatea Yale a arătat că există un lanț aminoacidic care blochează situsul pentru interacțiunea cu antigenul, până când acesta ajunge la veziculă. Proteinele H.L.A. clasa a II-a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dintre domeniile alfa 1 și beta 1. PETER CRESWELL de la Universitatea Yale a arătat că există un lanț aminoacidic care blochează situsul pentru interacțiunea cu antigenul, până când acesta ajunge la veziculă. Proteinele H.L.A. clasa a II-a conduc peptidele antigenice spre exteriorul celulei, unde acestea sunt recunoscute de celulele T cu markeri specifici CD4- celulele helper. Aceste celule ajutătoare nu pot distruge direct celulele infectate. Unele celule denumite Th1 pot stimula fagocitoza macrofagului. Altele, numite Th2 acționează asupra celulelor B.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
helper. Aceste celule ajutătoare nu pot distruge direct celulele infectate. Unele celule denumite Th1 pot stimula fagocitoza macrofagului. Altele, numite Th2 acționează asupra celulelor B. Când un antigen intră în contact cu o celulă B, legându-se de receptorii săi antigenici, se desface în peptide ce pot fi recunoscute de celulele T helper. Acestea stimulează prin limfokine sinteza de anticorpi produși de limfocitele B. Receptorii limfocitari sunt alcătuiți din proteine care prin reacții biochimice transmit informația până la nucleu. Aceste transformări sunt
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
între SM și un anumit genotip, în ceea ce privește structura moleculară H.L.A. clasa I și II. Pentru moleculele clasa I-a legătura a fost făcută cu H.L.A. - A3 și B7, iar pentru H.L.A. clasa a II-a, cu subgrupele antigenice DRw15, pentru DRq și DRw6 pentru DQw1. Antigenii DP nu par să influențeze susceptibilitatea la SM. Totuși, această asociere nu trebuie luată drept model de referință, pentru că s-a observat o distribuție pe etnii a asocierilor SM, cu diferite H.L.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a limfocitelor B, prolifererea clonelor de celule B transformate viral și sinteza de anticorpi îndreptați împotriva anumitor antigene virale; totodată celulele B infectate se află sub supraveghere continuă a limfocitelor T (BRAY P.F. 1992). Prezența limfocitelor T răspunzătoare la stimulul antigenic reprezentat de VEB nu are în mod inerent semnificația patologică, întrucât aceste celule sunt prezente în stare latentă la majoritatea adulților sănătoși VEB - pozitivi. Potențialul patogen al limfocitelor T necesită activarea acestora, posibil prin mimetism molecular. O secvență pentapeptidică descoperită
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nervos central, iau naștere aceste antigene. Tot antigene sunt și unele fragmente proteice de aminoacizi, aparținătoare acestor viruși și bacterii. Toate aceste antigene sunt preluate de macrofage, microglie, celulele B, în strânsă legatură cu moleculele complexului de histocompatibilitate. Acest complex antigenic este recunoscut de un receptor al unor celule T. Această recunoștere este primul semnal în reacțiile autoimune, care se declanșează. Al doilea semnal activator activează celulele T cu ajutorul unor liganzi. Citochinele au un efect modulator asupra acestui al doilea semnal
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cale pe care fragmente proteice virale, asemănătoare fragmentelor proteice mielinice sunt recunoscute ca antigen, cu apariția unei reactivități imune încrucișate, și o a doua cale în care activitatea unui factor lezional endogen inflamator, sau exogen (viral, bacterian), produce fragmente peptidice antigenice mielinice, sau ale unor alte componente importante din sistemul nervos central, cum ar fi oligodendrocitele, declanșând o mulțime de reacții autoimune. Toate aceste reacții se produc pe un teren de predispoziție genetică, cu participarea unor factori de mediu, cu scăderea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
optic perfuzat in vitro cu ajutorul culturii de limfocite T - extrase de la animale singemice (identice genetic), imunizate împotriva mielinei nervului optic. Pentru a fi patogene și a antrena un bloc de conducție, aceste limfocite trebuie deci să recunoască, pe deoparte determinanții antigenici ai mielinei, în special proteinele bazice și pe de altă parte constituentele complexului major de histocompatibilitate, întrucât nu sunt patogene decât pe animalele singenice. Celule ale sistemului nervos central, fie celule imunocompetente, fie celule gliale sunt capabile să exprime antigeni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
doar calitativă îmbracă atunci o valoare diagnostică considerabilă. Dacă prezența unei distribuții oligoclonale este foarte sugestivă pentru SM, ea nu este, cu toate acestea, specifică. Într-adevăr, o distribuție oligoclonală poate fi regăsită în orice situație în care o stimulare antigenică cronică este prezentă; cel mai adesea cu ocazia unei infecții sau a unei parazitoze a SNC. O encefalită-herpetică (SKÖNDELBERG și colaboratorii, 1981), un neurosifilis (VARDTAL și colaboratorii, 1982), o panencefalită sclerozantă subacută (VANDVIK și colaboratorii, 1976), o neurosida (RESNICK și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bune și nu se recomandă acest tratament în SM. Tratamentul de desensibilizare este unul din tratamentele de la care se așteaptă rezultate spectaculoase. Pentru desensibilizare se folosesc extracte din creierul de porc sau vită care conțin proteina bazică mielinică, cu proprietăți antigenice răspunzătoare de producerea bolii experimentale (EAE). Ponind de la constatarea că doze mari, repetate pot preveni sau suprima dezvoltarea EAE, prin producere de anticorpi specifici, s-a trecut la aplicarea metodei în tratamentul SM. La cea mai mare parte dintre bolnavi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
s-a mai obținut o creștere a eficacității clinice, ci una a efectelor adverse și a creșterii de anticorpi neutralizanți. Un impediment în tratamentul SM cu Interferon beta este apariția anticorpilor neutralizanți. Apariția anticorpilor neutralizanți pare să depindă de structura antigenică și gradul de „non self“ al fiecărei molecule de interferon și excipienții utilizați (o schimbare a excipienților la preparatul Avonex a adus scăderea dozei de anticorpi de la 22% la 5%), gradul de glicozilare a moleculei de interferon, care „maschează“ componenta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
gradul de „non self“ al fiecărei molecule de interferon și excipienții utilizați (o schimbare a excipienților la preparatul Avonex a adus scăderea dozei de anticorpi de la 22% la 5%), gradul de glicozilare a moleculei de interferon, care „maschează“ componenta proteică antigenică (formele glicolizate sunt mult mai puțin antigenice), frecvența administrării 252 și doza administrată are deasemenea legătură cu titrul anticorpilor neutralizanți. Prezența anticoprilor neutralizanți este una din cauzele scăderii biodisponibilității interferonului Beta. Acești anticorpi pot apărea începând cu primul trimestru de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de interferon și excipienții utilizați (o schimbare a excipienților la preparatul Avonex a adus scăderea dozei de anticorpi de la 22% la 5%), gradul de glicozilare a moleculei de interferon, care „maschează“ componenta proteică antigenică (formele glicolizate sunt mult mai puțin antigenice), frecvența administrării 252 și doza administrată are deasemenea legătură cu titrul anticorpilor neutralizanți. Prezența anticoprilor neutralizanți este una din cauzele scăderii biodisponibilității interferonului Beta. Acești anticorpi pot apărea începând cu primul trimestru de tratament, având ca efecte negative abolirea biodisponibilității
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de 8 mg zilnic per os. Încurajați de unele succese în terapia hormonală a SM, tot mai mulți cercetători studiază efectele tuturor hormonilor asupra SM. Rezultatele obținute le-am putea sintetiza astfel: 307 1. Estrogenii au rol în proliferarea specifică antigenică a celulelor T, alterează maturația și diferențierea macrofagelor, atenuează răspunsurile de tip hipersensibilitate a ceulelor Th1, scad factorul de necroză tumorală și scad proliferarea celulelor Killer în măduva osoasă; 2. Progesteronul cauzează degranularea mastocitelor, favorizează acțiunea citochinelor Th2, inhibă lapopolizaharidele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
introducerea lamelor în 3 băi succesive de xilen, a câte 15 minute fiecare, la temperatura camerei; rehidratarea secțiunilor în 3 băi succesive de alcool, cu concentrații descrescătoare de 1000, 900, 700, timp de câte 10 minute în fiecare baie; renaturarea antigenică HIER (eng. Heat Induced Epitope Retrieval) prin fierbere la cuptorul cu microunde, în soluție tampon cu pH adecvat în funcție de anticorpul primar utilizat, în 7 cicluri a câte 3 minute și răcire lentă la temperatura camerei, urmată de spălare în apă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]