772 matches
-
doctrină identitară. În tot acest timp, cuvântul "naționalism" a fost anatemizat ca blasfemie politică, iar cuvântul "națiune" a fost scos din uzul discursiv. Programul... validează tripla reabilitare - semantică, ideologică și discursivă - a națiunii. Fuziunea celor două principii totalizante și deopotrivă antinomice, naționalismul și comunismul, într-o formulă integrată, a amorsat o tensiune funciară care necesita o justificare teoretică. În sprijinul noii teze a național-comunismului sunt instrumentate probe textuale constând în citate prelevate din opusurile canonice ale marxist-leninismului. Engels și Lenin sunt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a judicativului), judicativ regulativ, judecată, timp, formalizare a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în mod consistent viziunea platoniciană asupra trinității. La Platon apare ideea unei trinități consubstanțiale, Unul, Inteligența și Sufletul Lumii, temă care va face o prodigioasă carieră în tradiția care i-a urmat. Consubstanțialitatea treimii platoniciene nu va căpăta însă caracterul antinomic exprimat în doctrina creștină, ci va avea caracterul unei ierarhii care se deosebește și se împlinește datorită trecerii unuia în altul, fără încetare, a ipostasurilor, de la unul la altul, în măsura în care se oglindesc unul pe altul. Accentul pe caracterul personal potrivit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fiecare însușirea personală; Dumnezei cei Trei priviți la un loc. Fiecare este Dumnezeu din cauza deoființimii; Cei Trei sunt Dumnezeu din cauza monarhiei.” Capadocienii au operat, din punct de vedere terminologic, o mutare de înțelesuri spectaculoasă, dar care a putut da dimensiunea antinomică a înțelegerii creștine a unui Dumnezeu Treimic. Era vorba de introducere a unei distincții între două sinonime, care prin aceasta nu au încetat a avea o dimensiune de echivalență deși au descris aspecte diferite: ouoia și unooxaoiq. Ipostasul este tot
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care era bine exersat, l-au făcut atent pe Palama că în cazul experienței de tip mistic trebuie avută în vedere existența unui șir de antinomii care exclud apelul la formalismul logic. Conștiința că terenul pe care se află este antinomic îl determină pe Grigorie să nu cadă în cursa unor formule discursive care să aducă o soluție satisfăcătoare pentru rațiunea comună. Chiar afirmă în mod explicit că este propriu oricărui discurs teologic veridic să afirme când un lucru, când altul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
În aceste aspecte este, de altfel, văzută depășirea filosofiei clasice grecești, pentru că a păstra contactul cu realitatea revelată înseamnă nu doar a păstra cei doi termeni ai antinomiei ci și a găsi o formulă de echilibru între cei doi. Gândirea antinomică a fost utilizată de Palama în mai multe instanțe, însă de o importanță aparte este punerea întru aceeași valoare de adevăr a două teologii, cu alte cuvinte două maniere de a înțelege pe Dumnezeu. Un mod de a teologhisi este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
intelectuale fantezia literară a criticului, cea mai arbitrară dintre „echivalențe”4Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în 1938 rânduri de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă 1 Șerban Cioculescu - Aspecte literare contemporane, București, Editura Minerva, 1972, pp. 611-614 2 idem, p. 612 3 ibidem, p. 613 4 ibidem 89 complementaritatea: „Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
evident că înlesnesc crearea unei asemenea economii și deci, prin ipoteză, nu pot fi contrare ei. Numai într-o concepție potrivit căreia o asemenea economie este asociată cu o polarizare accentuată a societății, noua reglementare ar putea fi considerată că antinomica. Dar aceasta concepție nu este a Constituției, care proclama, la art. 1 alin. (3), demnitatea omului și libera dezvoltare a personalității umane că valori supreme și garantate. De aceea privatizarea, în măsura în care este concepută că un proces democratic nu poate fi
DECIZIE Nr. 85 din 27 iulie 1994 cu privire la constituţionalitatea Legii privind asociaţiile salariaţilor şi membrilor conducerii societăţilor comerciale care se privatizează. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110395_a_111724]
-
consecință, și întregul este mai important decât partea. Iată o perspectivă la care nici un teoretician liberal nu ar subscrie. În ceea ce privește viziunea leninist romantică asupra drepturilor omului, lucrarea de față i-a acordat un subcapitol special, din care reiese clar poziția antinomică în care se află cu varianta "burgheză" clasică a acestui corp de principii. Liberalismul, filosofia politică din care drepturile omului au luat naștere, insistă asupra caracterului individual, în primul rând, apoi civic, al acestora. În cadrul leninismului romantic individualitatea este, așa cum
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Tatăl prin lucrarea Duhului Sfânt, de lepădare de sine: „Cel ce va voi să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”. Căci lucrarea lui Dumnezeu în noi este dialectică și antinomică. Spun Sfinții Părinți: „Lucrarea lui Dumnezeu în noi fiind însoțită de ostenelile (mortificările) omului” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), și „Dumnezeu este Cel Care voiește și Cel Care lucrează în noi” (Sfântul Apostol Pavel). Cele trei stadii de trăire duhovnicească, starea purgativă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ion Iliescu este grevata de calitatea sa de agent al unei puteri străine și de adept al unor principii și obiective politice, precum și al unor metode de cucerire, exercitare și conservare a puterii care sunt proprii totalitarismului - deci în raport antinomic cu cele de a caror strictă respectare depinde natură democratică a unui regim politic. Domnia sa nu poate candida la funcția de șef al statului, deoarece este lipsit de atributele demnității naționale, cerute de reprezentarea suveranității statale" și "nu posedă onorabilitatea
HOTĂRÂRE nr. 33 din 6 noiembrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131280_a_132609]
-
cuvântul alături de cel latin. Paralel cu nevoia de luciditate există nevoia de mit, încât pendularea între clasicismul structural și romantismul orientat spre acțiune și impregnat de seva populară e firească în literatura noastră, realizând un „echilibru între antiteze”. Față de tendințele antinomice din epocă, Eminescu a înfăptuit o strălucită sinteză demonstrând necesitatea delimitării literaturii române de modele și deschizând-o spre universal. Eminescu e „poetul nepereche” ce se ridică pe verticală și ne sincronizează cu Occidentul. Nu este posibil un portret interior
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
netezii umeri, pe albul ei gât.” Aurul face parte la Eminescu din izomorfia sombolurilor ascensionale. „Spre deosebire de aur, principiu activ, viril, solar, celest, argintul e pasiv, feminin, lunar, acvatic” (Dicționar de simboluri - Jean Chevalier și Alain Gheebrant). Cei doi aștri structural antinomici mai opun alte serii subsumate lor, ca, pentru soare, focul implicit, esența, creierul, forma, într-un cuvânt spiritus, simbolul iluminării, față de materiile lunare: apa, substanța, sufletul, materia, anima, principiul feminin. Dominanta lunară a viziunilor, proprie romantismului mai cu seamă german
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
romantism ținta magilor, eroilor și amanților, iar Dionis va amenaja aici o feerie minerală, decor al iubirii sale ideale. Lunatismul, termenul lui Călinescu (v. II, Temele romantice: Luna) va genera fie și prin contemplare levitația, anularea „simțului gravitației pe pământ”. Antinomica soarelui, care putea adăposti în castele translucide pe zeii Daciei, luna se restrânge la dimensiunile umane, devenind un adăpost al visării romantice. Personificarea anticilor care văzuseră în Selene o zeitate magnifică, plimbându-se între nori de argint, apare transcrisă în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și ochi și buze și morminte.” Fraza aceasta este o concluzie, ea implică atitudinea poetului față de tainele lumii. Antiteza „lumină - Întuneric” ocupă un loc de frunte În mai multe poezii semnate de Lucian Blaga. Ea pune față În față elemente antinomice, deși ele coexistă ca și viața cu moartea. Motivul blagian al luminii, opus celui al Întunericului, are În poezia „Eu nu strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fundamentate pe această experiență, premisele cu valoare de predicție întrebuințate de Nixon nu pot fi chestionate, explică Hill, decât o dată cu "viziunea despre lume" care le legitimează. Cu alte cuvinte, "lumea" structurată, conform cutumei americane, la data respectivă, într-o opoziție antinomică, aproape maniheică, a forțelor binelui sau ale "păcii și libertății" (puterile non-comuniste, adică America și aliații săi) și a forțelor răului sau a "forțelor totalitare" (bineînțeles, e vorba de comuniști, dușmanii curenți sau potențiali) trebuie pusă sub semnul întrebării, ca
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Atotputernicului Creator"379, în timp ce eliminarea evreilor devine, după conducătorul fascist, parte din planul divin! Kenneth Burke observă că perioada de tranziție a conducătorului fascist, o perioadă pe care acesta o descrie drept ambivalentă și duală, un amalgam de stări interioare antinomice, în care "rațiunea" și "realitatea" îi pun "inima" la grea încercare și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de iraționalism, să își amendeze teoria, cel puțin într-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a servit proprietarilor drept motiv pentru a îi controla. Pentru sclavi, aceeași percepție a servit drept imbold la revoltă"697. Pe de altă parte, remarcă McKerrow, dezvăluirea discursului puterii în acest context nu se rezumă la simpla identificare a ideologiilor antinomice ce determină lupta pentru putere și dominare. Dacă așa ar sta lucrurile, potențialul schimbării sociale ar deveni cvasi-inexistent. Însă, observă McKerrow, problemele sunt mai complexe: " Există o varietate de poziții pe care dominați și dominanți, în aceeași măsură, le pot
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
raportat la context, permite diferențierea antonimelor totale (cu sensuri opuse, indiferent de context: sus jos, bine rău) de antonimele aproximative (cu sensuri opuse contextualizate: [băiat] înalt scund; [sunet] înalt jos etc.). Ca și în cazul sinonimelor, se remarcă prezența perechilor antinomice în cadrul majorității claselor semantico-gramaticale; se disting, astfel: substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale evoluției concepțiilor către idealismul transcendental (context vizionar care a găzduit, se pare, până la vremea lui, cel mai bine constelația tematică a "unității"). Gânditorul din Königsberg părăsește, într-o manieră polemică ce face intrarea în scenă a celebrelor sale cumpăniri antinomice, doar argumentul dualismului (pe care ajunge să-l considere inconsistent), dar nu și teza conștiinței unitare, căreia îi va da o expresie desăvârșită (rămasă exemplară până la considerațiile actuale din psihologie sau din filosofia continentală). În capitolul dedicat paralogismelor rațiunii pure
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cazul schimbării interioare, este intermediată de operația totalizatoare care constă în adunarea la sine înfăptuită de către forța centripetă a conștiinței reflexive care pune limita unei veritabile încheieri. Aceasta este reacția mediului psihologic la o situație paradoxală care stipulează, formal, condiția antinomică a clipei tranziționale: "în schimbare... există în fiecare stadiu un moment în care elementul care se modifică în același timp este într-o stare dată, pentru că tocmai a atins această stare, și nu este în acea stare, pentru că nu este
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este în exces dăunează. Filmul este și un protest față de consumerismul occidental, dar și o invitație de a salva, chiar și acum, în al 12-lea ceas, planeta. Este, cred, o compensație simbolică a eșecului de la Copenhaga. Două simboluri situate antinomic în film sunt mai mult decât sugestive și mi-au atras atenția: copacul sacru al strămoșilor Na'vi și supertehnologia militară. Omul vechi vs. omul nou. Spiritualitate vs. consumism. Filmul mizează mult pe efectul antinomiilor, fapt ce pe mine nu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
contextul fabulei, Cantemir se sustrage condiției sale și oferă o rezolvare, cam forțată, dar perfect credibilă în contextul imaginar, fabulos al basmului pe care și-l inventează ca să poată supraviețui. Persoanele reale, deformate de agresivitatea și intransigența autorului, reprezintă idei antinomice: pe de o parte Puritatea, Adevărul, Dreptatea, pe de altă parte Viclenia, Minciuna, Tirania. Aduse pe terenul de luptă al autorului - Inorog, personajele sunt teribil minimalizate, decăzute într-o “cumplită inferioritate”, lipsa de principii și puținătatea minții fiind responsabile de
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
390. Polisemia limbajului politic eminescian este întreținută și de asocieri sintagmatice surprinzătoare, pe care le întâlnim la tot pasul în publicistica eminesciană. Jurnalistul valorifică virtuțile și potențialul semnificativ al alăturării unor cuvinte din registre stilistice distincte și din clase semantice antinomice: proletari ai condeiului, apucături administrative, grămădire la porțile privilegiilor, sfântul privilegiu, cavalerii cotului și ai calupului, roiul de albine vorbitoare, religii cosmopolite, pita lui Vodă, fizionomie fatală ș.a. Ironia devine în publicistica eminesciană una dintre armele retorice redutabile împotriva oportunismului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lingvistice ale cititorului modelează mesajul politic, imrpimându-i valențe semnificative distincte. În acest sens, adeziunea la o ideologie, apartenența etnică, epoca în care se înscrie, competențele lingvistice de care dă dovadă, identitatea socială ș.a. își pun amprenta asupra receptării, favorizând interpretări antinomice ale aceluiași semnificant. Adresându-se unui public eterogen, limbajul politic eminescian este guvernat de principiul accesibilității, jurnalistul gestionând atent repertoriul mijloacelor de exprimare. Printre mijloacele de facilitare a accesului cititorului la mesajul publicistic eminescian se numără: * folosirea unui lexic de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]