755 matches
-
antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"280. Descoperirea ideației dogmatice îi dovedea acest lucru. În Despre conștiința filosofică, Lucian Blaga desfășoară încă trei argumente 281: 1) Gândirea metafizică nu duce totdeauna și inevitabil la construcții antinomice. Argumentele posibile în favoarea tezei și antitezei nu au o stringență logică impecabilă, ca să se poată afirma că teza și antiteza se impun cu egală forță și în mod necesar. De altfel, o afirmație metafizică se sprijină întotdeauna numai pe o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mod necesar. De altfel, o afirmație metafizică se sprijină întotdeauna numai pe o argumentare aproximativă; 2) Chiar dacă gândirea metafizică s-ar revărsa inevitabil în antinomii, aceasta nu ar duce automat la anularea rezultatelor ei, deoarece s-ar putea ca însuși antinomicul să poată fi utilizabil în mod pozitiv în formulările cunoașterii. O dovadă elocventă, afirmă Blaga, apare chiar în zona științei exacte, unde microfizica s-a hotărât să facă uz de formulări antinomice; 3) Caducitatea concepțiilor metafizice, indiferent de motivele ei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rezultatelor ei, deoarece s-ar putea ca însuși antinomicul să poată fi utilizabil în mod pozitiv în formulările cunoașterii. O dovadă elocventă, afirmă Blaga, apare chiar în zona științei exacte, unde microfizica s-a hotărât să facă uz de formulări antinomice; 3) Caducitatea concepțiilor metafizice, indiferent de motivele ei, nu este un temei suficient pentru a tăia elanul creației metafizice, care este fundat în însăși structura spiritului omenesc. Când spune lucrul acesta, Blaga are în vedere un concept cu totul diferit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
variante" de mister, astfel încât lucrul în sine kantian îi apare doar ca una dintre aceste variante 296. Raportul cunoașterii cu misterul este unul complex. În interiorul acestui raport, se întâmplă uneori ca misterul să fie sau să trebuiască să fie exprimabil antinomic. Cazurile adunate din matematică dar și din știința contemporană erau o dovadă vie. În plus, cazul teoriei lui Louis de Broglie din microfizică îi întărea lui Blaga convingerea că lumea se afla în fața unui nou mod de cunoaștere, care, contrar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unui nou mod de cunoaștere, care, contrar opiniei lui Kant, procedează prin antinomii 297. Lucrul acesta tranșa definitiv disputa cu filosoful german. Cum am văzut, Kant respingea metafizica pe motivul că depășește limitele experienței, fapt ce o conduce la construcții antinomice, care îi subminează pretențiile de cunoaștere. Aducând în atenție situația din microfizică, Lucian Blaga dovedea că în însăși cunoașterea științifică pot apărea construcții antinomice. Antinomii precum cele din câmpul experienței microfizice zădărniceau argumentația kantiană și solicitau o reconsiderare a resurselor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
văzut, Kant respingea metafizica pe motivul că depășește limitele experienței, fapt ce o conduce la construcții antinomice, care îi subminează pretențiile de cunoaștere. Aducând în atenție situația din microfizică, Lucian Blaga dovedea că în însăși cunoașterea științifică pot apărea construcții antinomice. Antinomii precum cele din câmpul experienței microfizice zădărniceau argumentația kantiană și solicitau o reconsiderare a resurselor rațiunii, o resemnificare a ideii de cunoaștere și raționalitate 298. În continuare, voi urmări întâlniri ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
construcții antinomice. Antinomii precum cele din câmpul experienței microfizice zădărniceau argumentația kantiană și solicitau o reconsiderare a resurselor rațiunii, o resemnificare a ideii de cunoaștere și raționalitate 298. În continuare, voi urmări întâlniri ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere, mult mai permisiv față de antinomic. Gândirea filosofică orientală nu a resimțit, cel puțin în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
urmări întâlniri ale lui Blaga cu unele tematizări favorabile antinomicului. Va fi un prilej de a pune în evidență originalitatea metodei antinomiei transfigurate. 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale Orientul a fost, în genere, mult mai permisiv față de antinomic. Gândirea filosofică orientală nu a resimțit, cel puțin în antichitate, nici o dificultate în a conviețui cu antinomia sau paradoxul. Formula paradoxală a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca fapt normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens, în discuție două contexte din filosofia indiană și cea chineză, la care face referire Lucian Blaga în Eonul dogmatic. În filosofia indiană veche, Blaga indică mai multe texte în care formula antinomică este utilizată pentru a exprima anumite idei metafizice 300. Rigveda, unul din cele mai vechi texte indice, prezintă transcendentul prin atribute care se exclud. Mai apoi, Sutrele brahmane și Upanișadele întrebuințează formule antinomice cu privire la existența divină și sufletul individual. Astfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
indică mai multe texte în care formula antinomică este utilizată pentru a exprima anumite idei metafizice 300. Rigveda, unul din cele mai vechi texte indice, prezintă transcendentul prin atribute care se exclud. Mai apoi, Sutrele brahmane și Upanișadele întrebuințează formule antinomice cu privire la existența divină și sufletul individual. Astfel, în Sutre se afirmă că Jiva, sufletul individual, este o parte din Brahman (existența divină), dar tot aici se susține că Brahman nu simte plăcere și durere. Or', pe de altă parte, Jiva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și durere. Or', pe de altă parte, Jiva simte plăcere și suferă. Explicația acestor paradoxii este, după Blaga 301, cel puțin dublă. Unii filosofi indieni concep pe Brahman drept acategorial (indeterminabil prin concepte) și atunci despre el se poate vorbi antinomic, dar în sens metaforic, atributele contrare cu care e numit demonstrând insuficiența oricărei determinări conceptuale. Alții consideră că este determinabil și îl concep drept totalitate a existenței, astfel că, în această calitate, primește toate atributele, deopotrivă pe cele pozitive, cât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu care e numit demonstrând insuficiența oricărei determinări conceptuale. Alții consideră că este determinabil și îl concep drept totalitate a existenței, astfel că, în această calitate, primește toate atributele, deopotrivă pe cele pozitive, cât și opusele lor. El suportă denumirea antinomică, numirea cu toate perechile de contrari (ființarea și neființarea, realitatea și nerealitatea, imobilitatea și mobilitatea etc.), pentru că este toate acestea și totodată nici una din ele, pentru că în el toate aceste dualități dispar 302. În legătură cu antinomiile sau paradoxiile cuprinse în metafizica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ar fi putut primi 303. De fiecare dată, ele au o perfectă justificare logică: în varianta lui Brahman ca transcendent acategorial, paradoxurile se justifică prin prisma ideii insuficienței oricărei determinări conceptuale; în cealaltă variantă interpretativă, ca întreg al existenței, formulările antinomice se justifică prin faptul că lui Brahman i se potrivesc toate atributele. În nici una dintre variante nu există motiv de ecstazie intelectuală, nici de transfigurare logică. Acest punct de vedere a fost contestat de către Sergiu Al-George. El consideră că Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Philon din Alexandria, sub forma dialecticii paradoxale a simbolului 304. Se pare, însă, că obiecția lui Sergiu Al-George nu este justificată. După Ioana Lipovanu, nu necunoașterea ci, dimpotrivă, finețea cunoașterii metafizicii indiene l-a determinat pe Blaga să nu recunoască antinomicul transfigurat aici. Argumentul ar fi următorul: gândirea paradoxală simbolică indiană sugerează capacitatea spiritului, prin simbol, "de a străpunge, dincolo de rațiune și limbaj, ierarhia planurilor ontologice, pentru a se uni cu Absolutul"305. Or, Blaga nu era de acord cu acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acolo" etc. Astfel de paradoxuri, spune Blaga, sunt rezultatul plasării filosofului chinez pe poziția transcendentului, a lui Tao, care e aspațial și atemporal, adică acategorial, de unde concretul apare de o așa natură că i se pot aplica fără probleme categorii antinomice. Explicația lui Blaga necesită o întregire, pe care mă grăbesc să o caut în comentariile la filosofia chineză. În interpretarea lui Anton Dumitriu 307, Tao înseamnă starea primordială a existenței, "marea comuniune" sau "marea unitate" de dinaintea căderii omului sau a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterea adevărată, toate sunt una, căci sunt unificate. Această cunoaștere ne apare de fapt ca o stare de non-cunoaștere. Din această perspectivă foarte înaltă sau foarte profundă, judecățile asupra obiectelor cunoașterii noastre obișnuite nu pot lua decât o formă paradoxală, antinomică. Blaga constată că nici aceste paradoxii din filosofia chineză nu au valoare de dogme. Ele sunt doar exprimări asupra concretului din punctul de vedere al transcendentului, având, în consecință, o justificare perfect logică: din perspectiva transcendentului, care este dincolo de categorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dincolo de categorii sau determinări, toate determinările și modurile de existență din lumea concretului sunt egale, identice 309. 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate O zonă de gândire care a întreținut oarecum nestingherit un raport pozitiv cu antinomicul a fost aceea a misticii. Specific gândirii și cunoașterii mistice e faptul că are ca obiect ceea ce este situat dincolo de lume și ființă acel "cu totul altul"310, "realitatea", "absolutul"311 sau "Unul"312, cum a fost numit. Acest obiect
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesta și a-l determina totuși într-un fel, misticul îl descrie prin atribute contradictorii, recurgând la antinomie. Gândirea rațională își epuizează resursele conceptuale în fața acestui obiect și atunci singura cale de a-l exprima într-un fel este limbajul antinomic. Antinomia este "forma cea mai acută" sub care obiectul misticii se înfățișează 313 În mistica iudaică, de exemplu, se spune că în Dumnezeu coexistă imobilitatea absolută și absoluta mișcare, Ființa și Neființa, Binele și Răul. Una și aceeași realitate, "mitul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În mistica iudaică, de exemplu, se spune că în Dumnezeu coexistă imobilitatea absolută și absoluta mișcare, Ființa și Neființa, Binele și Răul. Una și aceeași realitate, "mitul biblic o înfățișează despărțind unitatea primordială a Arborelui Yod, rădăcina în doi termeni antinomici. Aceștia, departe de a se exclude sau de a face compromisuri de politețe, exprimă, atât unul, cât și celălalt, simultan și total, unica lor depășire. (...) Creația nu-și menține echilibrul de ființă vie decât datorită tensiunii existente între aceste două
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
etc."314. Nimeni nu poate pătrunde misterul divin decât sesizând simultan și în raportul lor just cei doi termeni ai antinomiei, trăind experiența depășirii antinomiei "în drumul spre sâmburele care îi unește polii"315. Felul în care se desfășoară speculația antinomică în spațiul discursului mistic depășește, la un moment dat, orice limită a rațiunii. Aceasta pentru că mistica nu are ca scop propriu-zis cunoașterea, ci un fel de experiență sau trăire a obiectului său. Cunoașterea pe care o propune este o cunoaștere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o nebunie pentru rațiunea pozitivă și cea discursivă sau conceptuală în genere 316. În teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul, această formă de cunoaștere a lui Dumnezeu apare sub numele de "cunoaștere negativă" sau "apofatică". Ea este traversată de categoria antinomicului, fiind resimțită ca "o provocare absolută a logicii"317. Ideea unei cunoașteri apofatice sau negative este paradoxală în sine, fiind o cunoaștere prin necunoaștere sau o cunoaștere necunoscătoare. Ea forțează conceptul clasic al cunoașterii, care presupune determinații pozitive ale obiectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de față pozitivă a acesteia. Ceea ce urmărește ea este să ne determine să-l acceptăm pe Dumnezeu ca un "maximum incomprehensibil", care nu poate fi cunoscut prin metode raționale. "Neștiința savantă" (docta ignoratia) este singura cale pentru înțelegerea acestei naturi antinomice a lui Dumnezeu. Ea nu este o cale rațională, ci un fel de o intuiție intelectuală, "unica atitudine din zona existenței, care, pe un complementar plan mistic, corespunde adevăratei cunoașteri"327. Imaginea cusaniană a lui Dumnezeu va răzbate în gândirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
330. Atingerea Absolutului se face printr-o intuiție intelectuală sau "intuiție genială", analogă cunoașterii necunoscătoare a lui Cusanus. Am amintit ca inspirator al filosofiei lui Schelling și pe Jakob Böhme. Cred că Böhme ilustrează destul de bine genul de tematizare a antinomicului care i-a unit pe aceștia, adică cel cuprins în sintagma coincidentia oppositorum. Prin aceasta, legătura dintre gândirea mistică și acest gen de metafizică devine mai clară. Problema de la care pornea Jakob Böhme, arată comentatorii 331, era nevoia protestantă a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că speculativul, la fel ca și misticul, cuprinde o doză de mister, de inconceptibil, încălcând de cele mai multe ori legile gândirii obișnuite 337. Să vedem cum interpretează Lucian Blaga ideea coincidenței contrarilor și ce raport se poate stabili între gândirea sa antinomică și acest univers de gândire mistică. După Blaga, sintagma coincidentia opossitorum s-ar traduce în ideea că în Dumnezeu sau, mai general, în transcendent, coincid termenii opuși. Ea comportă, în opinia sa338, cel puțin două variante de interpretare: a) în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
comportă, în opinia sa338, cel puțin două variante de interpretare: a) în transcendent coincid teze contradictorii în sensul că transcendentul este acategorial și atunci el depășește termenii contradictorii, care sunt la fel de insuficienți pentru a-l determina; în acest caz, formulele antinomice sunt doar un mod de a vorbi despre ceva ce e absolut indeterminabil; b) coincidența opuselor în transcendent înseamnă că acesta este punct de indiferență între contrari, o zonă de neutralitate. Desigur, nu se poate nega o anumită similaritate între
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]