680 matches
-
că avea proporții arcuite armonios și decent. Tot lui, îi spusese că ea înțelegea de ce Mika-Le lucrează numai în câinelui, să și-1 întoarcă din drumul simplu al instinctelor elective. Din ziua aceea Mini trecuse pe Greg în rândul indiferenților antipatici. Cât despre Mika-Le conchisese că era din acele ființe care, de îndată ce se întrepun, îți dau termenul exact de apropiere sau deosebire dintre tine și un altul. Astfel, raporturi care păreau a concorda se dovedesc nepotrivite. în mic ca si în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nu cred că am schimbat lumea, dar a fost o experiență personală foarte interesantă. — Nu știam că ești atât de impulsivă. Lumea spune că sunt foarte prietenoasă, dar să te ferească Dumnezeu când nu sunt. Pot să fiu chiar foarte antipatică, distantă, nu știu exact ce intră atunci în joc, probabil o naturalețe enervantă, o indiferență față de restul lumii. Poate că e felul tău de a te apăra. Oricum, ești imprevizibilă după câte îmi dau seama. — Știi ce i-a mărturisit
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de neplăcută vederea lui încît aș fi în stare să rămân repetent de atâtea ori până s-ar căra el din școala noastră. Pe trimestrul trei am început însă să învăț. Groaza de corigentă era mai mare decât repulsia față de antipaticul profesor. Rămâneam seara singur în clasă și învățam elementele lui Euclid și teorema lui Pitagora, care n-aveau nici o logică: suma pătratului catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei! Perfect! Dacă s-a aflat chestia asta și a rămas literă de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu avusesem probleme medicale, nu Îmi rupsesem niciodată nimic. Dacă nu m-ar fi durut toate atât de tare, probabil aș fi bănuit că visam. O ușă s-a deschis brusc și o femeie blondă, cu o siluetă scheletică și antipatică, a plutit până la mine. ― Te-ai trezit? Întrebă ea cu un zâmbet pe care l am catalogat imediat ca fiind idiot. ― Așa se pare, am răspuns ofuscată continuând să muncesc la distrugerea blancului imens din mintea mea. Ce s-a
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
am fost eu. 41tc "41" Pe parcursul următoarelor ședințe de grup, urmând un scenariu care îmi era de-acum familiar, Josephine a plonjat în psihicul lui Chaquie, scoțând din joben tot felul de iepuri. S-a dovedit clar că Dermot, așa antipatic cum era el, totuși nu mințise. Josephine a presat-o pe Chaquie și a tot presat-o până când aceasta a recunoscut cât bea. Când, în final, a recunoscut că dădea peste cap o sticlă de Baccardi pe zi, Josephine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Dubinsky a sfârșit la închisoare pentru omucidere; iar eu și Henry am fost răsplătiți cu prime generoase. Am lucrat cu Peoples timp de douăzeci de ani, dar n-am să susțin că mi-a plăcut vreodată. Era un tip ciudat, antipatic, cu un regim alimentar strict vegetarian și cu toată căldura și personalitatea unui stâlp de iluminat public cu becul ars. Costume de poliester șifonate (majoritatea maro), ochelari cu rame groase, o mătreață perpetuă și repulsia deconcertantă față de conversația banală, indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cu totul diferit de... Se oprește brusc în clipa în care ușa se dă în lături și intră cu pași mari un tip în jur de treizeci de ani. Are părul negru, în curs de chelire, poartă un costum destul de antipatic și are în mână un pahar de plastic cu cafea. Of, Doamne, nu pare să aibă în el nici un gram de prietenie, nici cât negru sub unghie. Îmi doresc brusc să nu fi venit. — Așa, zice încruntat. Nu am toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
curăța, călca, cârpi, bombănind În urma noastră. * Deci mama ar ezita Între aceste excitante proiecte și teama că tata ar putea să observe tentativele ei disperate de ultimă oră, ceea ce l-ar determina să devină pe loc acel om străin și antipatic pe care ea Îl Întâlnește tot timpul În halucinațiile ei cele mai rele și i-ar auzi vocea insuportabilă strigându-i: — Ți-am interzis să-i ceri orice! Ți-am interzis să ne umilești, cerându-i! Ți-am interzis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
adevăr, rezervele mele față de scrisorile acestui văr care au Început, la un moment dat, să sosească atât de des, după ce, decenii Întregi, postașul nu ți-a adus nimic din țara ta. Dar el nu are cum să-mi fie nici antipatic, nici simpatic, de vreme ce nu-l cunosc... S-ar putea să am totuși ocazia, aici... Poate o să te roage să Îi trimiți o invitație... — De ce trebuie să zâmbești ironic, draga mea? Tocmai fiindcă ești atât de suspicioasă, mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
simțit eu pe cei de acolo, așa trebuie să mă fi simțit și ei pe mine. Adică tot ca pe un străin, nu ca pe o rudă! De ce, cu cât i-l laudă mai mult, cu atât Îi este mai antipatic? Din spiritul de contradicție pe care Christei, de mică, i l-au detectat părinții? Sau pentru că Îi amintește de patronul șchiop al cofetăriei de pe Hauptstrasse și de Încercările lui, mereu reînnoite, mereu eșuate de a câștiga bunăvoința ei - sora cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
încropit ei o scrisoare, însă una care nu mi-a fost de nici un folos.” „Ce era un dușman de clasă?” „Era așa, o chestie. Exact nu știa nimeni, în orice caz, nu țăranii. Puteai folosi denumirea pentru oricine îți era antipatic. Spuneai «măi, dușmanule de clasă», când de fapt îți venea să zici «măi, boule». La radio se vorbea mereu despre dușmanii de clasă care ne voiau răul, era vremea când mulți au fost arestați. Cu timpul ne-am dumirit ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ceasul. În mașină am înfășurat bâta în pătură, am luat-o sub braț și am alergat înapoi. Ei, cum ții ditamai ciomagul pe lângă tine, ca să nu arate ca un ciomag? Încercați și voi. În sfârșit, negrii nu erau așa de antipatici și violenți cum mi-i imaginasem, ascultând povestirile lui Sanowsky, dar întâlneai și câte unul din ăștia, ca de pildă bruta de la etajul șapte. La el nu îndrăzneam să ne ducem decât în doi și, cinstit vorbind, eu aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
a dreptul emoționantă. Tipul din spate îl bate pe umăr. Situația devine puțin cam stranie. Cine e acest bărbat? —Rebecca, șoptește Davey, ca și cum mi-ar fi citit gândurile, el e Jake, salvatorul meu. Datorită lui sunt aici. Jake îmi devine antipatic instantaneu. El e cel care l-a convins pe Davey că e alcoolic, deși n-are nici o legătură cu toate astea. A profitat de slăbiciunea lui pentru a-l atrage în această congregație din care nu se mai poate scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
tipele se uită lung după Jake, însă el nu pare prea conștient de atenția care i se acordă. O fi atât de obișnuit cu asta, încât i se pare ceva normal. În ceea ce mă privește, nu-mi mai e așa antipatic, însă nu mă pot abține să nu mă uit la el cu o ostilitate surdă, bine mascată. Poate că e din cauză că arată mult prea bine. E o adevărată încântare să te plimbi alături de un tip așa de chipeș, însă cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Lasă lumea-n pace. Nu te lua tu, de ea. Nu mânca borș. Nu te-ntinde la cașcaval. Nu blestema. Că e mare păcat. Stăpânește-te! Dumnezeu există și El are un plan, pentru mizeria asta de omenire trădătoare și antipatică. Are un plan al Său, și pentru ăi buni, și pentru jigodii, și pentru cei drepți, și pentru ticăloși, și pentru destrăbălați, ca și pentru asceți, doar că, quatro, Planul divin nu este din cale-afară de ușor de descifrat. Nici
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
venea mereu în minte de câte ori, în urmă, o ascultam vorbind sau îi auzeam râsul din celelalte odăi. ― Nu știi că Maitreyi scrie versuri? mă întrebă, foarte mândru, inginerul. ― Îmi închipuiam numai, i-am răspuns: Descoperirea aceasta mi-o făcea oarecum antipatică. Toate fetele scriu versuri, și toți copiii-minune. Înțelegeam că inginerul vrea să-și scoată fata un soi de copil-minune, și aceasta mă dezgusta. De câte ori mai înainte îmi spusese: "Maitreyi are geniu!", și în acele zile o priveam cu oarecare ciudă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu mi-au trimis un Înlocuitor și se pare că i-au dat de Înțeles că nici nu-mi vor trimite prea curînd (m-a Întrebat cu ce i-am supărat, că lui nu-i par un tip atît de antipatic), drept pentru care nu poate să-mi semneze acum ordinul de ieșire din serviciul de gardă. Să-l caut peste vreo două săptămîni. Cică dacă nu-mi convine să scriu acasă. Făcea mișto de mine. Așa că ce dracu’ să fac
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a fost niciodată calea cea mai eficientă pentru a examina mișcare, oricare ar fi ea. Cine poate uita iconografia medievală, în care Biserica apare ca o femeie frumoasă, plăcută, cu ochii deschiși, în timp ce sinagoga este reprezentată ca o creatură urâtă, antipatică și cu ochii legați? a) Pentru a demitiza aceste concepte trebuie mai întâi să ne eliberăm de imaginea iudaismului perceput în mod unitar și să reflectăm în schimb la multele sale fațete. E de ajuns să luăm în considerare multele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lipsite de profunzime, fapt pentru care starea sa afectivă poate oscila rapid. Obișnuiește să atragă atenția prin plânset teatral, suspine accentuate, sau râs zgomotos, euforie, emoționalitate excesivă, etc. Față de ceilalți se raportează afectiv binar, încadrându-i în „persoane simpatice și antipatice”. De multe ori exagerează cu privire la situațiile în care se află. Persoana celuilalt își poate pierde oricând statutul pozitiv și riscă să primească destul de ușor unul negativ. Își formează un mod de a trăi de pe o zi pe alta, refuzând adesea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dar poate există și alte explicații. Mai neplăcute." Mă gândesc că suntem mai puțin iuți în reacții, mai rigizi. Am observat și în bazar că ardelenii se tocmeau fără artă, cu stângăcie, ceea ce pentru un turc trebuie să fie destul de antipatic. Căci plăcerea lui de a se tocmi o concurează, vizibil, pe aceea de a vinde. Categoric, avem mai puțină experiență decât "regățenii" în relațiile romîno-turce. De aceea nu prea suntem în siguranță pe aici, prin Turcia. Trebuie să deschidem bine
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
degrabă, aglomerații urbane decât producătoare de civilizație urbană, dar, în clipa aceasta, aș putea vorbi liric despre gropile și despre câinii vagabonzi din București, ceea ce m-ar arunca direct în ridicol. Să te afli la New York, să ți se pară antipatic New York-ul și să te gândești cu simpatie la șoferii care înjură străzile de pe malurile Dîmboviței! În fine... New York-ul nu înseamnă America, se zice. Li se întîmplă și multor americani să fie indispuși de Babelul new-yorkez. Dar New York-ul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la masă, în grădină, după care plecăm la aeroport să prind cursa pentru Boston. Din nou Boston Când, în copilărie, am citit primele cărți despre războiul de secesiune, am fost, cu tot sufletul, de partea sudiștilor. Yankeii mi se păreau antipatici și trufași, lipsiți de cavalerism și de simțul onoarei, care la sudiști contau chiar mai mult decât victoria. Nordul reprezenta în mintea mea o lume rece, negustorească, și puțin îmi păsa că se bătea pentru desființarea sclaviei. Eu l-am
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
espiez. Nu tăgăduiesc că, făgăduindu-ți lucruri ce nu le-am ținut, pentru că n-am fost în stare a le ținea, n-am comis cel mai mare păcat față cu singura ființă în lume care mie, neiubit de nimeni și antipatic tuturor muritorilor, mi-a dăruit o rază de fericire ce n-o merit. Toate acestea nu le tăgăduiesc, toate acestea le-am mărturisit ție și te-am rugat să mă ierți. Prețuiesc pe de-altă parte sacrificiile cari mi le-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ținea în salon ghetele aliniate și sucea pălăria moale în mâini, când se afla în prezența severă a doctorului Rim. Era, totuși, după toate datele, aceiași Lică, căruia Rim îi dăruia acum epitetul de simpatic. Negreșit Lieă nu era deloc antipatic, dar schimbările apăreau mari pe la prietenii Rim. Mini nu comentă deloc acele noutăți, tocmai fiindcă era prea mult mirată de ele. Lică Trubadurul, tatăl acelei fete greoaie! . . . Lică avea un copii! . . . Acel băiețandru care fluiera a rendez-vous, făcea, așadar, o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ar fi vrut amica Nory să ofere serviciile ei de consolatoare și găsise toată lumea consolată. Era decepționată. Deși răutatea Linei era opera celorlalți, Nory nu concepea victima decât înfrîntă. Atitudinile celui care are dreptate sunt totdeauna anevoioase și uneori chiar antipatice. Chiar pe Mini acea simplă expulzare ca la mahala, cu bocceaua peste gard, o decepționa. Stratagema de vodevil nu era conformă cu spaimele ei tragice. Lucrurile se petrecuse întocmai cum povestise Nory. într-o zi, pe când Rim era la curs
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]