381 matches
-
Basarabiei de către sovietici anticipează astfel instaurarea regimului comunist în spațiul românesc după 1944. Întrucât majoritatea etnică românească din Basarabia era alcătuită din țărani, iar această clasă era vizată de măsurile de teroare, represiunea capătă, în mod indirect, un pronunțat caracter antiromânesc. În ansamblu, în URSS nu etnonațiunile erau supuse exterminării sau reeducării, ci anumite clase sociale considerate a fi purtătoare a valorilor societății burgheze. Există însă și câteva excepții de la regulă, fiind vorba de germanii de pe Volga, deportați imediat după invazia
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
era una dintre țintele predilecte ale persecuțiilor sovietice. A trebuit să treacă 25 de ani pentru ca în Moldova sovietică să apară o nouă generație de intelectuali, în special din rândul copiilor de țărani. Ocupația sovietică a inaugurat și o politică antiromânească în Basarabia și Bucovina de nord, care a țintit atât grupul etnic și, mai larg, pe toți reprezentanții de frunte ai societății civile și clasei politice presovietice fără deosebire de naționalitate. Între 1940 și 1941, aproximativ 300.000 de români
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
română a fost foarte limitată, un mare număr de cărți și autori fiind interziși sau cenzurați, chiar și în cazul celor născuți în Basarabia sau Bucovina, precum Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu și Constantin Stere. În ciuda politicii oficiale antiromânești, din 1956 s-a permis treptat localnicilor să-și viziteze rudele din România. Deși presa și cărțile tipărite în România nu puteau fi găsite la Chișinău sau Cernăuți, în rețeau librăriilor „Drujba” din restul Uniunii Sovietice puteau fi găsite numeroase
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
ale membrilor ambasadei române din Elveția. Guvernul român din acele vremuri a acuzat structurile Gărzii de Fier și pe Horia Sima, dar și agențiile de informații ale statelor occidentale pentru punerea la cale, cu complicitatea autorităților elvețiene, a unui complot antiromânesc de factură fascistă. Unii istorici au sugerat că grupul a acționat într-adevăr în folosul unui serviciu străin de informații, care dorea să găsească documente legate în mod special de programul de parașutare a agenților români sub acoperire în țările
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
Cuvântul poate desemna trei ansambluri de fapte: Discriminări și sentimente antiromânești au fost prezente în imperiile și statele care au stăpânit țările române sau care înconjoară România, precum și în state mai îndepărtate unde trăiesc sau circulă minorități românești. Ele pot privi atât România ca stat, cât și românofonii trăind în afara acestui
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Paul Goma, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Romulus Rusan sau Valeriu Rusu, precum și de personalități politice (de exemplu Doina Cornea), au apreciat că regimul comunist instaurat la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a aplicat în însăși România o politică antiromânească prin cenzură, prin înăbușirea intelectuală a părții mai educate din populație, prin obligativitatea proletcultismului și a realismului socialist, precum și prin promovarea unui „național-comunism” de fațadă în locul valorilor culturale anterioare. Acești autori au afirmat că antiromânismul comunist s-a impus în
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
care 260.000 locuiesc în Cernăuți, iar restul în sate și comune. Mitropolitul Onufrie conduce Eparhia Cernăuților din decembrie 1990. Perioada arhipăstoririi sale se remarcă prin următoarele realizări : Mitropolitul Onufrie a fost acuzat de presa românească că practică o politică antiromânească și antieuropeană, persecutându-i pe clericii români care cer cu insistență, conform drepturilor fundamentale ale omului și comunităților etnice, oficierea serviciului religios în limba maternă . Deși în prezent, în regiunea Cernăuți își desfășoară activitatea peste 110 parohii ortodoxe românești, aflate
Onufrie Berezovski () [Corola-website/Science/313636_a_314965]
-
1941, distrugerea obiectivelor economice și culturale de către trupele sovietice aflate în retragere de pe teritoriul Basarabiei în iulie 1941). În cadrul plenarei a V-a a CC al PC(b)M din 23 mai 1945 s-a hotărât desfășurarea unei vaste campanii antiromânești: "„Plenara obligă biroul CC al PC(b)M, comitetele județene, orășenești și raionale de partid să intensifice activitatea în vederea demascării în presă și pe cale orală a crimelor comise de ocupanții româno-germani și acoliții lor - naționaliștii moldo-români. Pe baza faptelor și
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
se declară împotriva „distorsionării istoriei în vederea instituirii unui mit exclusiv al genocidului doar contra evreilor, în scopuri politice (de dominație), economice (extorcare de fonduri) și de culpabilizare a tuturor celorlalte națiuni neevreiești, fără o analiză critică a propriilor acțiuni criminale antiromânești (și în general antigoyim), susținute sau aprobate de cvasitotalitatea cercurilor evreiești”. În 2002, Paul Goma a publicat eseul "Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii", în care descrie „atrocități comise de populația neromână (în special, evrei) în timpul retragerii
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]
-
și Bucovina de Nord. Pe lângă aceste teritorii, a mai fost răpit și Ținutul Herța, care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia, și nu fusese revendicat de URSS. Evacuarea armatei și administrației române a fost însoțită de acțiuni antiromânești ale sovieticilor. Două treimi din Basarabia au fost alipite unei mici republici sovietice autonome pre-existente, formând Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, restul fiind anexate Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Ocupația sovietică a desfășurat o campanie de distrugere a ființei naționale românești prin
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
Moldoveni pentru a-i deosebi pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională) că nu ar aparține nici neamului
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
pentru a-i deosebi artificial pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români, sau sunt "români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române (adică nu posedă cetățenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât și în opinia internațională) că nu ar aparține nici neamului
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1936). Student fiind, devine membru al Uniunii Tineretului Comunist și desfășoară în ilegalitate diverse activități politice. Din 1940, se refugiază la Moscova și contribuie prin versurile lui la difuzarea sloganurilor bolșevice antiromânești. Stabilit din 1944 la Chișinău, era considerat unul dintre scriitorii activiști de seamă din Republica Moldova. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor (1945-1946,1955-1958), locțiitor al președintelui Sovietului Miniștrilor (1947-1951), redactor-șef al revistei „Nistru" (1966-1971). A fost distins cu Premiul
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
din care a tradus și pe care l-a popularizat. Și-a strâns versurile din perioada românească în volumele Discursul soarelui (1937) și China (1938). Perioada sovietică începe în 1942, la Moscova, unde îi apar volume care cuprind versuri violent antiromânești. Este orientarea pe care a păstrat-o patru decenii, răstimp în care a tipărit enorm. Poligraf industrios, Bucov colportează clișeele propagandei sovietice în versuri, în romane, în dramaturgie, condus de principiul - versificat tot de el - potrivit căruia „Ni-i Moscova
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
huțani Șipotele Sucevei din ocolul Câmpulungului Rusesc, unde a slujit ca paroh între anii 1850-1857 și 1859-1865. Istoricul Ion Nistor afirmă că episcopul Eugenie l-a rânduit într-un sat huțănesc ca pedeapsă pentru corespondențele sale în care combătea atitudinea antiromânească care se instalase în biserica din Bucovina în perioada arhipăstoririi episcopului Hacman. După cum își amintea mai târziu Iraclie Porumbescu, locuința preotului din Șipote nu se deosebea de bordeiele țăranilor cei mai săraci. ""Locuința mea de atunci, numai așa aș putea
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
a slujit între anii 1884-1896. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. El a criticat politica antiromânească a episcopului Eugenie Hacman care îi învinuia pe unii preoți de iredentism românesc pentru a-i discredita în ochii guvernului austriac. În 1893 a fost numit exarh arhiepiscopal, iar în 1895 egumen al Mănăstirii Putna. Iraclie Porumbescu a decedat la
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
predecesorii lor conaționali din perioada Rusiei țariste. În aceste circumstanțe nimeni dintre cei care au cercetat mănăstirea Japca n-a încercat să o includă într-un context istoric al Țării Moldovei sau general-românesc, cu atât mai mult (se știe ostilitatea antiromânească promovată de autoritățile sovietice în RSS Moldovenească), - că acest lăcaș rupestru denotă clar trăsăturile sistemului adițional alungit al bisericilor românești cumoscut pentru prima oară în arhitectura bisericilor de lemn. Prezentând la general, o filiație cu bisericile de lemn din timpurile
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
a atacat localitatea Mádéfalva (azi Siculeni, Harghita). În cursul masacrului, peste 400 de bărbați, femei și copii au fost uciși de salvele de tun ale austriecilor. Placa memorială dezvelită la fața locului în anul 1899 menționează 200 de victime. Acțiunile antiromânești ale ungurilor s-au intensificat după Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Masacrul de la Mihalț din 29 iunie 1848 s-a finalizat cu împușcarea a 14 de țărani români de către trupele ungurești conduse de Stanislaus Anton von Puchner
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
în Școala Reformată din Abrud, unde este torturat, ținut fără mâncare trei zile, se pare că s-a aruncat sau a fost aruncat de la etaj și împușcat de santinela ungară din curte. Masacrul din Ip se înscrie în seria masacrelor antiromânești desfășurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
I (colț cu Strada Sfatul Țării) pentru a deschide primul post de radio din Chișinău, care să contracareze propaganda sovietică. La 30 octombrie 1930, la Tiraspol începuse să emită un post de radio al cărui scop principal îl constituia propaganda antiromânească spre Moldova dintre Prut și Nistru; emițătorul pus în funcțiune la Tiraspol in 1930 avea 4 kW. In 1936 a fost construită tot la Tiraspol noua stație de emisie, M. Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare a teritoriului
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
rămânerii acesteia în componența Rusiei (din familia Krupensky). În timp ce aceștia au fost tratați cu o deosebită considerație de familia moșierului, au angajat un fotograf local și cu sprijinul căpeteniilor bolșevice care își aveau baza pe Nistru și al conducătorilor grupurilor antiromânești locale, au trimis corespondențe presei din Londra. În aceste corespondențe armata și administrația române au fost acuzate și denigrate în mod scandalos, iar bandele bolșevice au fost prezentate drept victime ale represiunilor inițiate de români. În momentul reintrării trupelor române
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
și cea mai sângeroasă din întreaga perioadă interbelică (Narcov a afirmat că mii de țărani rebeli au fost împușcați de către români, în timp ce 50.000 dintre ei au fugit în Rusia). Aceste cifre au fost ulterior revizuite - în spiritul unei atitudini antiromânești, cifra victimelor devenind 50.000. Cu toate acestea însă, revolta de la Hotin a fost înfățișată într-o lucrare cu caracter istoric ceva mai academic și mai onest apărută la 2 ani de la moartea lui Stalin, drept slabă, izolată, prost pregătită
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
este un film de război românesc din 1979, regizat de Virgil Calotescu. Acest film este inspirat din Masacrul de la Moisei, Maramureș, unul dintre cele mai violente masacre antiromânești din Transilvania de Nord, care a avut loc la 14 octombrie 1944. Rolurile principale sunt interpretate de Mariana Mihuț, Emanoil Petruț, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, Mihai Mereuță. Conform opiniei criticului Bujor T. Râpeanu, este un "film de rezistență. Evocare, în
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
din Baia de Criș, depunând pe sicriu o coroană cu panglică tricoloră românească. A trăit până la trecerea la cele veșnice la Budapesta, unde casa sa a devenit un focar al românismului, o mică insulă românească în mijlocul celei mai șovine și antiromânești metropole, Capitala Ungariei. De două ori pe săptamână în casa sa erau primiți și bineveniți membrii coloniei române și tinerii aflați la studii la Budapesta. Foarte multe nume, pe atunci necunoscute, ulterior adevărate personalități i-au fost oaspeți. Asculta pe
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
tricolorul național, de către șovinii unguri. Cununia și petrecerea s-au desfășurat într-o atmosferă pur românească. Ziarul "Tribuna" din Sibiu relatează fericitul eveniment în numărul din 27 Septembrie 1900. Aceasta a fost scânteia care a declanșat o campanie de presă antiromânească fără precedent împotriva celor doi înalți judecâtori, a familiilor acestora și a unora dintre nuntași. Au fost acuzați de „trădare de patrie”, le-a fost cerută demisia sau demiterea de către guvern. Demisia de onoare le-a fost respinsă în schimbul unei
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]