398 matches
-
forma următoarelor "implicații contradicționale de bază"483: eA ēP ; ēT eT unde indicii A, P și T ai simbolurilor e și ē semnifică actualizarea, potențializarea, respectiv starea nici actuală nici potențială (sau semiactuală și semipotențială) a unui termen față de termenul antitetic. Formula clasică a noncontradicției, exprimabilă prin (e . ē), este înlocuită cu "conjuncțiile contradicționale de bază": eA . ēP ; ēA . eP ; eT . ēT pe care Lupașcu le mai numește și "dualități elementare contradicționale" sau "cuante logice", acestea fiind funcții ale raportului dintre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Editura Elion, București, 2001. Surdu, Alexandru, "Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
greacă, același lucru este exprimat prin termenul antiphasis (Cf. Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de filosofie, Tom LII, nr. 3-4, București, 2005, p. 492). 40 Antony Flew, op. cit., p. 78. 41 Alexandru Surdu, "Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 88. 42 Ibidem, p. 90. 43 Ibidem, p. 94. 44 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., p. 492. 45 Antony Flew, op. cit., p. 78. 46 Altele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dispară, se arată în sclipirea reflectării. Dar în răstimpul acestei întoarceri, preț de o clipă, ea pune în vedere imprezentabilul pe care timpul nu-l vede. Nevăzutul zidirii (Zeno Ghițulescu) La nivel formal, poemul Atitudini de Zeno Ghițulescu 76 pune antitetic două ipostaze ale creativității, materială și spirituală. Dar cezura e doar aparentă, întrucât, pe cei doi versanți, înregistrăm o creștere de potențial comparabil, măsurabil în sfera comună a naturii. Neavând principiul mișcării în sine, materia e pasivitatea care rămâne la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
monomanie dacă n-ar ascunde o luciditate salvatoare (p. 88). Deși suferă o inevitabilă deformare a caracterului, figura tragică a fetei crește în întunecată măreție față cu gravele, totalele scăderi ale mamei : Clitemnestra constituie elementul negativ de care se detașează antitetic eroina, păstrătoarea tradițiilor și virtuților, apărătoarea unei idei clare de dreptate (p. 89). Refuzul fetei de a se plia în fața forței se face în numele unor elementare legi morale, iar sacrificiul ei servește unei finalități comune (p. 90). Potrivit exegetei, tragismul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
într-o primă instanță cererile pentru o participare mai mare. Se presupune adesea și că schimbările spre egalitarism au efectul de a reduce, cel puțin într-o anumită măsură, oportunitățile de liberalism, întrucât libertatea și egalitatea sunt uneori privite ca antitetice. Schimbări rapide spre o mai mare egalitate (sau spre o mai mare inegalitate) conduc adesea la proteste și tensiuni; aceasta ar putea rezulta într-un autoritarism mai puternic din partea regimului, cât și într-o îngrădire a participării. În ansamblu, determinarea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
greșelile și cu viciile societății timpurilor noastre. „Nici o învoială nu este posibilă cu cel care neagă un Dumnezeu personal și îl înlocuiește cu un panteism absurd, cu cel care îl combate pe Cristos și învățăturile Sale și proclamă afirmații diametral antitetice cu maximele Evangheliei; cu cel care își face carieră din concepții juridice, politice și sociale contrare dreptății, carității și a drepturilor sacre ale persoanei umane. Biserica nu cade la învoială cu aceia care atentează la drepturile sale și îi pun
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
animal al misterului subteran, al tainei aflate dincolo de mormânt, el își asumă o misiune și devine simbolul clipei dificile a unei revelații sau a unei taine: taina morții biruite de făgăduiala reînceperii. E ceea ce îi conferă șarpelui, chiar în miturile antitetice cele mai antiofidiene, un rol inițiatic, și în ultimă analiză binefăcător, incontestabil”. O altă ipostază a monstrului devorator este zmeul, tatăl fiind, de data aceasta, cel care îl înghite pe viteaz, poate din cauza incompatibilității cu natura malefică prin excelență a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ales prin părțile Ardealului, acum când ierbicidele nu mai sunt la Îndemână, are prilejul să-și Încânte ochiul și sufletul cu imaginea lanului de grâu Împestrițat cu roșul aprins al macilor. O imagine remarcată adesea de artiști. E o alăturare antitetică din punct de vedere ideatic. Căci, dacă grâul e, În orice cultură, iar cea română nu face excepție, sfințit, macul e “floarea iadului”. Pentru grecii antici, macul era asociat somnului și morții, În general maleficului și plasat evident În Hades
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mitice, am afla că antinomia negentropică nu caracterizează originea, ci apare Într’o etapă, desigur aceea În care lumea iese din neant, Începând să se schimbe, adică să trăiască. Unul dintre Îngeri, Lucifer, se revoltă, adică se trezește și devine antiteticul diavol. Aș putea spune că e vorba de un salt calitativ ce separă unicitatea, o stare În care nu negentropia, adică Viața, ci altceva avea sens, de o altă stare, o lume ce-o trăim, În care negentropia capătă sens
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că există o corelație puternică între gradul de monopol guvernamental și corupție, ideea că liberalizarea oferă neapărat un remediu universal prin deschiderea piețelor pentru planul de curățare a competiției este incorectă. În timp ce o economie de piață funcțională este cu siguranță antitetică condițiilor ce duc la corupția politică în măsura în care democrația este sănătoasă, atât liberalismul, cât și democrația sunt simptome ale societății cu corupție scăzută, iar nu, independent de alte variabile, cauzele sale. Așadar impunerea liberalizării asupra unui stat corupt și monopolist este
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și există dovezi, atât din partea statelor individuale, cât și a Uniunii Europene, că monopolul controlului statului asupra resurselor și îndepărtărilor majore de la principiile pieței cultivă ineficiență, suficiență și corupție. Dimpotrivă, nu sunt motive să credem că procesul liberalismului economic este antitetic corupției politice. Totuși, un astfel de liberalism nu este un obiectiv realizabil în scurt timp pentru unele din cele mai corupte țări din lume, și există dovezi clare că o abordare coercitivă a liberalizării premature poate fi contraproductivă. În orice
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
exploatate de politicienii corupți și oficiali. Acolo unde societatea civilă este slabă, corupția poate apărea în standardele scăzute de conduită profesională și în lipsa garanțiilor pentru consumatori; într-adevăr, însăși noțiunea de consumator ca entitate politică cu drepturi împotriva furnizorilor este antitetică celei de stat corupt și centralizat. Desigur, interstițiile de acest gen sunt mai mari în țările cu grad ridicat de corupție decât în cele cu un nivel scăzut de corupție. Fisurile nu apar pur și simplu totuși, ci sunt create
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
vârtej și fiecare sinteză este teza seriei următoare. Dacă luăm În considerare cea mai simplă spirală, se pot distinge În ea trei etape, corespunzătoare celor ale triadei: putem numi „tetică“ mica boltă sau micul arc care inițiază Încolăcitura din centru; „antitetic“, arcul mai mare care se opune primului, În procesul de continuare a lui; și „sintetic“ arcul și mai amplu care-l continuă pe cel de-al doilea, urmându-l În același timp pe primul de-a lungul părții din afară
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
incluși În arcul tetic. Cei douăzeci și unu de ani de exil voluntar În Anglia, Germania și Franța (1919-1940) aparțin evident antitezei. Perioada petrecută În țara de adopție (1940-1960) alcătuiesc o sinteză - și o nouă teză. Pe moment mă interesează etapa mea antitetică și În mod deosebit viața mea În Europa continentală după ce mi-am Încheiat studiile la Cambridge În 1922. Privind Înapoi spre acei ani de exil, mă văd pe mine și alte mii de ruși, ducând o existență bizară, dar nicidecum
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
avangardă la modă (expunând regele albului la șahuri), pe care creatorul problemei s-a străduit mult s-o „planteze“ (ea putând fi dejucată doar de o mică și nesemnificativă mutare a unui pion discret). După ce a trecut prin acest infern „antitetic“, persoana ce caută soluția, devenită acum ultrasofisticată, va descoperi acea simplă mutare-cheie (nebun la c2) la fel cum o persoană care umblă după potcoave de cai morți ar parcurge drumul de la Albany la New York, prin Vancouver, Eurasia și insulele Azore
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
imediat și așa am rămas de-atunci. Poate că eram pregătit pentru asta chiar de considerațiile lui Eliade din Oceanografie și din Revista Fundațiilor. Tot din Oceanografie am aflat prima oară de Unamuno și de Samuel Butler, aceste două spirite antitetice dar invizibil congenere și, amândouă, spirite precursoare. Despre Samuel Butler a scris Eliade și mai târziu, în Revista Fundațiilor regale, un eseu de 16 pagini, cules apoi în Insula lui Euthanasius. În Oceanografie îi consacră doar o pagină și jumătate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
liantul, termenul mediant al acestei tranzitări. Astfel, eu trebuie să mă reîntorc, să re-străbat drumul parcurs, mai precis să îl abordez inversat dinspre sufletul persoanei de care m-am îndrăgostit către mine. Formula te iubesc se răstoarnă și ea în antiteticul său, devenind te urăsc, dragostea preschimbându-se în opusul său fulminant. Acel univers interior al îndrăgostirii mele se convertește aici într-un regat infernal lăuntric, axis mundi dintre mine și persoana iubită devine pilonul detestabil al suferințelor mele, iar solitudinea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
este un organism colectiv în care esența e de natură principială, abstractă, colaboratorii fiind simple accidente. Ea simbolizează continuitatea unei culturi, unitatea în devenire, tradiția și societatea care trăiește prin explozii succesive și în care indivizii și ideile se urmează antitetic, fără sinteze conciliatoare." Rămâne în conducerea Vieții românești până în vara anului 1934. Apare Cartea nunții. Fragmente din roman (Casa cu molii, O gală de box, Ce are Vera noastră etc.) apăruseră anterior în Adevărul literar și artistic și România literară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
schimbat, Între timp, orânduiri și oracole, guverne și generații, lumea arată altfel, noi arătăm altfel. Parcă niciodată, Însă, ca În aceste post-timpuri supra-nervoase nu s-au succedat atât de rapid cele două fețe ale lumii, cele două zile și zodii antitetice care Își joacă de-a valma sarcasmul, batjocorind statornicia și sensul. Mai ales pentru noi, ieșiți, nu cu totul teferi, din trecutul de mai ieri, cei rămași În Estul sălbatic, ca și cei plecați, cu tot cu geografia și istoria veche, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
veche, În Vestul sălbatic. „Exit” sună, tot mai des, avertismentul senectuții. Nu altfel sună, Însă, uneori, și vrajba din preajmă. Despre iubire povestea, printre multe alte game minore și majore ale fastuoasei sale compoziții, Scribul lumii, În cele două zile antitetice și complementare. Iubire de mirosuri și Întrebări, prieteni și peisaje, femeie și freamăt, surprize și vecernii, joc și Îngândurări. Iubiri se surpă, prieteni și prietenii mor când nu te aștepți, iar regretele nu sunt neglijabile. Cele care ne mai Însoțesc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu reușește să-și individualizeze întru totul profilul liric. Lumea e privită ca deșertăciune, iar conștientizarea propriei valori nu face decât să-l arunce pe poet în nesfârșite trăiri generatoare de angoase, structurate, din păcate, în jurul acelorași imagini convenționale, întotdeauna antitetice: apele luminoase ale oglinzii Vieții stând față în față cu reversul ei opac, Moartea. Inspirat din istoria și destinul poporului lui Israel, ciclul Ahasver, litanie și meditație cu sumbre deschideri vizionare, atestă capacitatea abordării discursului poetic la un nivel artistic
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
un ciclu narativ având în comun identitatea doctorului Ana Brebu, receptor pentru o serie de confesiuni ale unor pacienți -, nivelul angajării în proiectul propagandistic este depășit. Cartea începe într-o notă înșelătoare, mimând adecvarea la literaturizarea luptei de clasă: relația antitetică ar părea să fie stabilită între, pe de o parte, tatăl naratorului feminin, cultivator de zarzavaturi, dar și cămătar, negustor etc., care-și exploatează fără scrupule rudele, și, de cealaltă parte, Mihai Bud, un pălmaș cu viziuni marxiste, de care
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
cu sensibilitate de impresionist (mulți contemporani au văzut în D. și un artist plastic de talent). Tendinței de regăsire în patriarhal, natură și trecut îi răspund într-o bună parte a prozei propensiunea critică, cromatica apăsătoare, deseori sumbră. Sunt orientări antitetice, „între vis și viață”, care poartă sigiliul unei viziuni patetice, romantice. În Domnul Vucea și Bursierul transpar amintiri dintr-o copilărie marcată de umilință și renunțare la iluzii, ca rod al brutalei întâlniri cu realitatea grosieră, promiscuă a școlii și
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]