514 matches
-
I-XI, București: Editura Național, 2011) realizează în cuprinsul volumului II o secțiune de variante sub titlul "Versiuni. Variante. Texte aferente. Exerciții". Din aceste pagini am selectat variantele utile prezentei cercetări, pe care le-am diferențiat de opere (texte publicate antum) și variante finale (aproape-opere nu știm ce formă le-ar fi dat autorul pentru publicare). D. Vatamaniuc pune între paranteze denumirea de "variantă parțială" pentru Cezara, [Archaeus], Aur, mărire și amor și [Părintele Ermolachie Chisăliță]. Pentru Aur, mărire și amor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
opera Cezara și la aproape-opera [Archaeus]. Sunt parțiale, fără îndoială, dar cu ceva în plus. 50 În ambele variante ale prozei [Archaeus] în varianta finală, ca și în cea numită parțială neologismul reminiscență, utilizat o singură dată în toată proza antumă (Dicționar..., Irimia: 2009, 603), apare de trei ori în o singură pagină. 51 [Allégorie est une figure macrostructuralle de type complexe. On dit traditionnellement qu'elle consiste en une suite de métaphores (dons de figures microstructurales). On dira ainsi que
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
problema existenței maritale zbuciumate (cartea a fost scrisă în perioada în care Zelda era internată într-un sanatoriu psihiatric), implicînd faptul că, în spatele strălucirii de suprafață, se ascunde mereu ruina morală și psihologică. Povestirile lui Fitzgerald (numeroase, strînse în colecții antume și postume, extrem de populare la vremea publicării lor) merg de asemenea, predominant, pe tema pierderii identității într-o societate incompatibilă structu ral cu aspirațiile personajelor. Una dintre cele mai cunos cute nuvele redactate de scriitor The Curios Case of Benjamin
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Eliade pe multiple coordonate, cu ample reconstituiri biografice, cu elaborarea unei vaste bibliografii, cu scoaterea la lumină a unor impunătoare culegeri de documente, de scrisori emise și primite, preocupându-se constant, cu fericite rezultate, de editare nu numai a operelor antume, ci și a celor rămase inedite. Totodată, Mircea Handoca a adus numeroase rectificări, precizări și completări impuse de parcurgerea atentă și obiectivă a diverselor comentarii ale unor autori români și străini. Edificator este și recentul său volum Noi glose despre
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/8649_a_9974]
-
a unui dezastru delectabil relevă caracterul androgin al metamorfozelor eminesciene ale lui Hyperion, expresie a unei naturi duale. Această dualitate a operei eminesciene o teoretiza și Ion Negoițescu într-un eseu fundamental, Poezia lui Mihai Eminescu, unde criticul distingea între antume și postume ca două dimensiuni ale imaginarului eminescian: una neptunică, de suprafață, ușor idilizată, romanțată, și una plutonică, vizionară, febricitată, grandioasă, sumbră, proiectând cosmogonii și stingeri universale. Ele corespund, până la un punct, celor două tipuri de romantism pe care le
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prefațează expoziția de la Paris în 1903 unde expune și o serie de lucrări inspirate din poezia lui Eminescu: Greva, lucrători venind de la muncă; Liberatoarea; Libertate, Egalitate, Fraternitate; Noaptea romantică omagiu lui Baudelaire. Artistul francez îmbrățișează tocmai filonul "revoluționar" al câtorva antume periferice în lirica eminesciană, desprinse de contextul mișcării socialiste, față de care poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indolente, / Într-un stil poleit de melancolia soarelui...". 376 Am împrumutat distincția realizată de Ion Negoițescu, în Poezia lui Eminescu (EPL, București, 1967, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1970), cu privire la cele două dimensiuni ale poeziei eminesciene, cea din antume și cea din postume. 377 Apud Jean Pierrot, The Decadent Imagination 1880-1900, traducere de Derek Cotman, The University of Chicago Press, Chicago and Londra, 1981, p. 61. 378 Sigmund Freud, Opere 3. Psihologia inconștientului, colecție coordonată de Vasile Dem. Zamfirescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
retrag în adăposturi subterane. Rămân operele și statuile lor ca să înfrunte vitregiile vremii. Când ești celebru, modestia e o bagatelă. Cioran - sau obsesia sterilității ca mască. Când îl selectează pe cineva, geniul îl curăță mai întâi de celelalte bucurii. Statuile antume sunt gelatinoase, gonflabile chiar. Să transformăm omul în statuie când avem certitudinea că va rezista principalelor intemperii. Uneori este mai sănătos să te acoperi cu o pătură, decât de glorie. Egoismul geniilor poate fi și creator. Artiștii trudesc din greu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-i cucerească întâi pe cei de pe scara lui de bloc și apoi să curteze mapamondul. Oamenilor celebri li se exagerează meritele, dar și slăbiciunile. Pariul cu eternitatea rămâne tot opera. Numai geniile au curajul să nu placă. La stabilirea ierarhiilor antume ale scriitorilor, se ia în discuție contextul, nu și textul. Cel mai adesea, gloria este pseudonimul chinului. Fără promisiunea gloriei, literatura ar fi dispărut înaintea dinozaurilor. Pentru unele popoare, Rubiconul a fost mereu o decizie a altora. Eternitatea este mereu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în spate. Gloria e schimbătoare. Aproape ca prognozele meteorologice. Din epocile asurzitoare rămân numai vocile celor care au tăcut. În cele din urmă, poeții unei generații, selecționați pentru eternitate, încap într-un lift. Nu vă supărați pentru necumpătarea geniilor! Gloria antumă înseamnă stres. Cea postumă - indiferență. Fiecare geniu are un câmp heraldic inconfundabil. Geniile dilată limitele. Uneori le sparg chiar. Ca să devină geniu, talentului îi sunt necesari cam 50 de ani de copilărie. Durata poate fi cucerită luptând, ori îndurând. Nimerite
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
contemporană are titani. Dar ceva mai mărunți. În artă, neastâmpărul e chin, mulțumirea de sine - moarte. Misiunea artei e să scoată misterul din imensa burtă a banalului. Arta trebuie ferită de clinciurile conjuncturilor. Unele lansări de volume sunt adevărate parastase antume. Arta - această incomodă oglindă a lumii. În societățile ingrate și inculte, pălăriile artiștilor pot fi folosite și pentru cerșit. Dostoievski - acest ocnaș al abisurilor umane. Capodoperele nu pot fi receptate decât la temperatura arcului voltaic. Arta devine autentică după ce se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înving pentru că sunt simple în esențialitatea lor. Arta este fără frontiere, ignoranța - fără orizont. O clipă de grație vine pentru fiecare. Pe unii însă îi găsește dormind. Creația este un soi de streap-tease interior. Opera de artă hrănește un orgoliu antum și o posteritate ipotetică. Afaceriștii vulgarizează arta, precum prostituatele iubirea. Artistul modern vine cu jumătăți de sensuri, sperând că diferența va fi completată de consumator. Ajunsă în artă, politica măsluiește ierarhiile și sporește confuzia. Culturile se polenizează reciproc. Arta are
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
află și arta. Luciditatea în artă netezește drumul spre identitate. Artiștii nu suportă tirania rigorii. Numai cultura ne - ar mai putea topi solzii de pe creier. Marea revanșă la deșertăciunea vieții este creația. Uneori în artă e ca în totalitarism. Ierarhiile antume nu mai pot fi modificate decât de Dumnezeu. Cultura a transformat ciomagul în sarcasm. Sporindu-i în mod substanțial, eficiența. Arta nu decodează misterele, le amplifică. În creație, nașterile nu vor putea fi niciodată anesteziate. Din arta contemporană lipsește acea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Cristian Teodorescu Îi admir tot mai mult pe cei care scriu jurnal. E o investiție zilnică în trecut care te ajută să ții viitorul sub control. Nu mă gîndesc la jurnalul pentru posteritate, cu lustru artistic și cu reglări antume de conturi pentru cititorii postumității tale, ci la jurnalul pe care îl ții pentru tine însuți, ca să ai o contabilitate personală a ceea ce ți s-a întîmplat și pe care să-l poți consulta mai tîrziu. Samuel Pepys, contemporanul regelui
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
el și camarazii săi se vedeau Ťînscriși pentru posteritate în istoria cataclismelorť. Poezia lui René Daumal, din care Editura Gallimard a publicat în anul 2000 o Ťediție definitivă ť (în colecția ŤPoésieť), cuprinde textele din singurul său volum de versuri antum, Le Contre-Ciel (Contra-Cerul), apărut în 1936, alături de altele, excluse de autor dintr-o culegere proiectată cu câțiva ani mai devreme, precum și toate prozele cu caracter poetic, scrise după 1935. Li se adaugă un număr de pagini traduse din sanskrită. Am
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice (ținând cont de faptul că manuscrisul nu a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol I, memoria națională devine contemporană, iar regalitatea, una din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schițe biografice (pp. 473, 499). Noul regim a continuat procesul de memorializare a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după încetarea sa din viață: revista Forbes l-a plasat pe locul 11 în topul oamenilor celebri care aduc bani și din lumea de apoi, rod al unei activități prodigioase în lumea ... de dinainte. Și-a făcut reputația și averea, antumă și postumă, ca prolific scenarist, producător de film și televiziune, printre realizările pe care și-a pus amprenta de scenarist și producător figurând o felie considerabilă din cultura de masă cinematografică și televizuală americană, aducătoare de profit pentru ceea ce Școala
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
superstițiilor norodului”, folosind descoperirile Învățatului american ca un instrument eficient În opera sa de luminare. Următorul nivel de interes față de opera lui Franklin XE " Franklin" este constituit din lucrări imprimate la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unele Încă În ediții antume, achiziționate de cumpărătorii ardeleni În general la puțin timp după apariție, după cum o dovedesc cataloagele de epocă. Este vorba acum, preponderent, despre scrierile cu caracter moralizator, literar, didactic, așa-numitele bagatelles, autobiografia, eseurile și schițele umoristice, adică acele opere care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ambasadele Franței din Budapesta, Bangkok și Praga. Interesul pentru România se manifestă de timpuriu: începe să se familiarizeze cu limba română la vârsta de doisprezece ani datorită pasiunii de a colecta mărci poștale; din 1976 datează primele sale traduceri din antumele eminesciene și din poezia lui Lucian Blaga, rămase nepublicate. W. debutează în „Caietele Eminescu” cu studiul comparativ Mihai Eminescu et Gérard de Nerval (1985). Mai publică în „Synthesis”, „România literară”, „Revue de littérature comparée”, „Dialogos” ș.a. Întreprinde, la Paris și
WATTREMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
fi legate tot de poezie, îndeosebi de poezia cu formă fixă. Versificație eminesciană (1997), de exemplu, se ocupă de studierea sonetului și de analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu existențial și poetic, continuată de aprofundarea diverselor aspecte privitoare la tehnica versificației la Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
unități similare din țară. Unele lucrări cu un caracter mai special vor fi semnalate în alte note, la capitolele respective. (b) p. 90 Editarea textelor marilor noștri scriitori clasici s-a pus, mai întîi, în legătură cu imensa operă în manuscris (alături de antume) a lui Eminescu. Ea a fost rezolvată prin monumentala ediție a lui Per-pessicius (1939-) din care au apărut pînă acum 6 volume. Editarea marilor clasici în serii complete, de-o înaltă ținută științifică, de fapt adevărate "monografii" ale criticii de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
himerele muzicalității principiul structurii totalizante. După cum iarăși admirație îi produce autorului nostru recenta exegeză a lui G. Munteanu, cu suportul ei integralist, prin asta înțelegându-se atât o metodologie flexibilă, a globalizării succesive, dar și concomitența analitică a semnificației poemelor antume cu cele postume, a textelor lirice cu proza și celelalte pagini de însemnări și note în diverse discipline, fără slăbiciuni discriminatorii practicate de alți critici. Suntem încă mult îndatorați lui Eminescu crede mai departe Theodor Codreanu, pe urmele lui Edgar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întregime, caietele poetului își așteaptă încă editorul. Or, tocmai aici stă nodul problemei: lectura simultană pune pe același plan de referință, proiecte manuscrise și texte publicate, note de atelier și articole de presă, variante abandonate și poezii definitivate de poet, antume și postume etc. Fără îndoială, totul pleacă dintr-un centru unic, dintr-un etimon spiritual original, dintr-o viziune arhetipală. Din acest punct de vedere lectura plană, totalizantă, este legitimă. Dar în stadiul actual al cunoașterii totalității manuscriselor eminesciene, ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]