746 matches
-
e un tur de forță în planul tehnicii romanești. Publicat inițial în franceză, sub titlul Le Fardeau (1989), romanul Ex (1993) semnalează o revenire parțială la formula de la începuturile prozatorului: ca și Troceanu, Gheorghe Huhulea e un individ cinic și apatic, care - sugerează finalul cărții - va sfârși tot prin asasinat. Numai că, de această dată, refuzul societății și al socialității este mai clar contextualizat, Huhulea fiind un descendent al vechii aristocrații, care privește ordinea comunistă cu o luciditate egalată doar de
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
cu o bibliotecă bine aprovizionată, acasă și la rude, Paul Cernat a cunoscut, pe lângă povara exercițiilor de lectură impuse, cumpenele fericite ale liberului-arbitru. Citind frenetic în acei ani, școlarul Cernat și-a creat, inevitabil, un ascendent față de profesorii defazați sau apatici ai vremii. „Privind înapoi”, ne mărturisește criticul literar de astăzi, „îmi dau seama că școala primară și gimnaziul nu m-au învățat mai nimic în afara matematicii” (p. 46). Nu doar planurile cincinale de industrializare a țării dădeau disciplinelor „reale” (chimie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Catolice”, „Europene”). El debutează printr-o continuare a „fărâmelor” împărțite sub chipul unor concluzii din cartea precedentă, intitulată Ispita binelui. Primul eseu este un apel lucid la acea formă de vitalitate creștină care implică, simultan, asceza și angajarea. Idealului rezistenței apatice și tentației delirului politic - două paradigme complementare pentru imaginarul social românesc - dl Baconsky le opune imaginea „celui care nu preface dubiul în apostazie și credința în fanatism”, măsurat de dictonul Părinților pustiei: „Nimic prea mult”. Potențarea unei asemenea atitudini ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ar putea fi mai natural decât să adăugăm tonice vieții noastre cotidiene? Tonicele sunt bune de luat pe parcursul întregului an. Ele pot deveni o parte a dietei dvs. de protejare a sănătății. Și chiar vă pot binedispune atunci când vă simțiți apatici. Tonic respirator și al glandei suprarenale Amestecați câte 2 linguri de unguraș, isop, lemn dulce și rădăcină de nalbă-mare. Adăugați 4 căni de apă. Fierbeți la foc mic până când lichidul a scăzut cu ¼. Ar trebui să obțineți cam 3 căni
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
de filozofie au avut un parcurs similar, deși controlul partidului-stat asupra domeniului lor generase consecințe catastrofale, mergând până la înflorirea unei exegeze a „gândirii” secretarului general și a „filozofiei informale” a poporului, de la geto-daci la „poporul unic muncitor”, lumpenproletariat de clone apatice și ocazional descurcărețe, lipsite până și de himerele marxism-leninismului, deși nu de toate tiparele sale mentale (preluate de comunismul național). Universitarii din științele sociale, deseori (re)apăruți în spațiul public împreună cu disciplinele lor anihilate de ceaușism (ca sociologia și psihologia
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai mare organ din corp, deci și zona lui reflexă este destul de întinsă. Dacă punctele reflexe ale ficatului sunt dureroase, puteți să vă așteptați la câteva reacții diferite la tratament. Unele persoane pot avea amețeli, altele se simt obosite și apatice după prima ședință, așa că, dacă simțiți nevoia, odihniți-vă. Unul din pacienții mei a avut o duzină de evacuări intestinale într-o singură zi, după al doilea tratament reflexogen. Dacă vi se întâmplă, nu intrați în panică, aceasta este reacția
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Totodată, ne simțim Încrezători, pregătiți să ne bucurăm de viață și să-i Înfruntăm provocările și sîntem mai puțin predispuși la Îmbolnăvire. CÎnd Ki are un nivel scăzut sau cînd În curgerea sa apare un blocaj, ne simțim slăbiți, obosiți, apatici și letargici și sîntem mult mai vulnerabili În fața bolii. Reiki ca energie Diferența dintre Ki (energie vitală) și Reiki (energie spirituală sau energie vitală universală) este următoarea: • Ki reprezintă energia care Înconjoară și străbate tot ceea ce este; • Reiki este un
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare față de plânsul altor copii, grija exagerată față de frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau retragere; comportament exagerat condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente în legătură cu o vătămare suferită; cerșește, fură sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare 206 Introiecție 212 Izolare 218 Înlăturare 226 Întoarcere către propria persoană 231 Proiecție 238 Raționalizare 244 Refugiu în reverie 249 Refulare 258 Refuz (al realității) 266 Regresie 274 Retragere apatică 282 Sublimare 287 Transformare în contrariu 297 Umorul 302 Bibliografie 307 Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Pentru asigurarea conformității științifice a terminologiei, au fost consultate următoarele lucrări: 1. Botez, Mihai Ioan, Neuropsihologie clinică și neurologia comportamentului, Editura Medicală, București
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cele treisprezece care urmează: Afirmarea de sine (numită autoafirmare în glosarul DSM-IV) Altruismul Anticiparea Autoobservarea Capacitatea de a recurge la celălalt 17 Distorsiunea psihotică Identificarea proiectivă Omnipotența Plângerea cuprinzând solicitarea unui ajutor și respingerea ajutorului Proiecția delirantă Refuzul psihotic Retragerea apatică Umorul. Aceste completări vizează mai cu seamă mecanismele de nivel adaptativ ridicat (în număr de șase, plus sublimarea, care figurează în lista Annei Freud) și mecanismele nivelului definit de disreglarea defensivă (trei mecanisme). Celelalte patru mecanisme țin de nivelurile ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ce poate fi atribuită conflictului în care interesul este demn de menținut și retragerea declanșată de exigențe narcisiste acute, de pildă, pe timpul bolii sau într-o perioadă de criză cum este graviditatea. Această definiție trebuie comparată cu aceea a retragerii apatice, dată în a doua parte a prezentului volum. Provenind din vocabularul juridic (în care desemnează decăderea dintr-o facultate sau dintr-un drept de care nu s-a uzat în limita duratei prescrise), termenul a fost propus de Lacan (1981
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
proiectivă și clivajul imaginii de sine sau al imaginii despre ceilalți. Ele produc o distorsiune majoră sau o atribuire greșită a imaginii de sine sau a imaginii despre ceilalți. 6) Nivelul acțiunii. Cele patru apărări date ca exemplu - activismul, retragerea apatică, plângerea cuprinzând solicitarea unui ajutor și respingerea ajutorului și agresiunea pasivă - generează o funcționare defensivă, caracterizată prin utilizarea, în prezența unor factori de stres interni și externi, a acțiunii sau a retragerii. 7) Nivelul disreglării defensive. Utilizarea apărărilor clasate la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
terapeuții lor ar putea fi astfel abordată prin prisma regresiei ce deschide numeroase căi spre sublimare... alt mecanism de apărare? Căci potrivit lui Freud (1916-1917/1981), „există un drum de întoarcere care duce de la fantezie la realitate: arta”. Retragere apaticătc "Retragere apatică" Definițietc "Definiție" Detașare cu rol de protecție, compusă din indiferență afectivă, din restricție în relațiile sociale și activități exterioare și din supunere pasivă în fața evenimentelor, care permite unei persoane să suporte o situație foarte dificilă 52. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
definițieitc "Discutarea definiției" Definiția de mai sus este foarte apropiată de descrierea personalității schizoide așa cum apare ea în DSM III-R (1987/1989): „Mod general de indiferență la relațiile sociale și de restricție a registrului afectiv”. Însă diferența esențială între retragerea apatică și personalitatea schizoidă este că aceasta din urmă este permanentă, în timp ce prima, asemenea celorlalte mecanisme de apărare, apare doar în anumite circumstanțe, fiind însoțită, în plus, de o perturbare a activității. Dantzer (1991) remarcă faptul că probabilitatea apariției acestei „apărări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
doar în anumite circumstanțe, fiind însoțită, în plus, de o perturbare a activității. Dantzer (1991) remarcă faptul că probabilitatea apariției acestei „apărări fundamentale” poate fi condiționată de o serie de factori ai experienței anterioare (resemnare învățată) și că, în retragerea apatică, individul caută să se protejeze reducându-și interacțiunile cu mediul înconjurător. Autorii care au descris acest mecanism de apărare utilizează imagini foarte asemănătoare între ele: „carapace de insensibilitate”, „cochilie”, „nișă pe care ne-o săpăm”, „amorțire”, „hibernare”, „îngheț”. Ei insistă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În realitate, adaugă Schur, Freud reușește ulterior să-și creeze noi legături și să le întărească pe cele mai vechi. Prin urmare, a fost vorba doar de o apărare trecătoare. După Freud, se mai găsesc ici-colo câteva aluzii la retragerea apatică. Astfel, în capitolul intitulat „Procese de apărare”, Nunberg (1935/1957) semnalează că, la unii bolnavi, se observă un comportament „asemănător indiferenței, care dă impresia de pasivitate, când, de fapt, nu este decât o apărare activă împotriva experiențelor dureroase trăite”. Definiția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de apărare”, Nunberg (1935/1957) semnalează că, la unii bolnavi, se observă un comportament „asemănător indiferenței, care dă impresia de pasivitate, când, de fapt, nu este decât o apărare activă împotriva experiențelor dureroase trăite”. Definiția cea mai elaborată a retragerii apatice i se datorează însă lui Fenichel (1945/1953), care, fără a o numi, o numără printre mecanismele de apărare, semnalând că, la individul care a suferit o mare durere și face un efort epuizant, se poate observa „un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-l copleșească”. Fairbairn (1952/1974) subliniază faptul că există puține persoane „normale” care, în fața unei crize majore, să se poată sustrage „unei stări anormal de calme și detașate”. În sfârșit, în timp ce DSM III-R (1987/1989) nu menționează nimic despre retragerea apatică, DSM-IV (1994/1996) o trece pe lista mecanismelor de apărare, fără însă a-i da vreo definiție. Exempletc " Exemple" „Apărările în situații extreme”: iată titlul pe care Bettelheim (1960/1972) îl dă unuia dintre capitolele cărții pe care a scris
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vizuină, să secrete o cochilie, să înalțe în jurul lui o fragilă barieră de apărare, chiar și în situații aparent disperate”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Refugiul în reverie poate fi apropiat de retragerea apatică, prin faptul că evadarea într-o lume imaginară antrenează o scădere a interacțiunilor cu lumea înconjurătoare. Alte două mecanisme de apărare au puncte comune cu retragerea apatică, întrucât implică o eliminare a afectelor. Acestea sunt izolarea și intelectualizarea. Putem nota
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu alte mecanisme de apărare" Refugiul în reverie poate fi apropiat de retragerea apatică, prin faptul că evadarea într-o lume imaginară antrenează o scădere a interacțiunilor cu lumea înconjurătoare. Alte două mecanisme de apărare au puncte comune cu retragerea apatică, întrucât implică o eliminare a afectelor. Acestea sunt izolarea și intelectualizarea. Putem nota însă că, în izolare, activitatea subiectului nu este câtuși de puțin diminuată, spre deosebire de ceea ce se observă în retragerea apatică. Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mecanisme de apărare au puncte comune cu retragerea apatică, întrucât implică o eliminare a afectelor. Acestea sunt izolarea și intelectualizarea. Putem nota însă că, în izolare, activitatea subiectului nu este câtuși de puțin diminuată, spre deosebire de ceea ce se observă în retragerea apatică. Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre altele, în acest mecanism se produce o înlocuire a valorilor afective prin valori intelectuale, ceea ce n-a fost niciodată sesizat în cazul retragerii apatice. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Deși retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
puțin diminuată, spre deosebire de ceea ce se observă în retragerea apatică. Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre altele, în acest mecanism se produce o înlocuire a valorilor afective prin valori intelectuale, ceea ce n-a fost niciodată sesizat în cazul retragerii apatice. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Deși retragerea apatică este un mecanism de apărare activat, în situații critice, de către persoane la care, cel puțin pentru început, nu se înregistrează o patologie mentală (deportați, persoane confruntate cu apropierea morții proprii sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Remarca este valabilă și în cazul intelectualizării; printre altele, în acest mecanism se produce o înlocuire a valorilor afective prin valori intelectuale, ceea ce n-a fost niciodată sesizat în cazul retragerii apatice. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Deși retragerea apatică este un mecanism de apărare activat, în situații critice, de către persoane la care, cel puțin pentru început, nu se înregistrează o patologie mentală (deportați, persoane confruntate cu apropierea morții proprii sau a cuiva din anturaj), o regăsim și ca simptom
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
impropriu, lipsa de inițiativă, de interese, de energie, toate acestea figurează printre sindroamele prodromice sau reziduale ale maladiei, enumerate în DSM III-R (1987/1989). Descrierea experienței depresive dată de Widlöcher (1983) este și ea foarte apropiată de aceea a retragerii apatice. Este „o formă de reacție marcată de retragerea în sine, abandonarea oricărei lupte, supunerea pasivă și involuntară, încremenirea acțiunii”. „Faptul de a fi deprimat exprimă o retragere”, mai scrie Widlöcher, adăugând că poate s-a acordat o atenție excesivă tristeții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pasivă și involuntară, încremenirea acțiunii”. „Faptul de a fi deprimat exprimă o retragere”, mai scrie Widlöcher, adăugând că poate s-a acordat o atenție excesivă tristeții, în vreme ce cu adevărat esențială este încremenirea depresivă. Am văzut, în aceste exemple, că retragerea apatică a fost observată și la persoane infectate cu HIV. Să fie o reacție de apărare la vestea unei boli letale? Explicația pare plauzibilă. Totuși, un număr de 15 studii întreprinse în SUA și repertoriate de Perry (1990) ajung la o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]