1,153 matches
-
și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident, dintre hrisoavele ce ni s-au transmis până în zilele noastre, căci toponimele respective își au etimonul în pelasgo[> valaho]-dacicele nume de plante, bradua > brad și lax > rac, apelative atestate de documente scrise încă din orizonturile anilor 50 - 158 / 400 d. H.; v. Ion Pachia-Tatomirescu, Zalmoxianismul și plantele medicinale, vol. I, Timișoara, Editura Aethicus, 1997, pp. 64 - 71 / pp. 160 - 163]; anexele nr. 11 / 12, C. D. Fortunescu, «Ctitoriile
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
tine cea mai fericită femeie”. Eminescu o iubea cu patos, cu putere și cu sinceritate. “Mi-e dor de tine, moțule ce ești, femeie gentila și dulce, inteligență și radioasa, frumusețea frumuseților și floarea florilor”. Eminescu se adresa iubitei cu apelative că: “Scumpă mea amica, Dulcea mea doamna, Măi îngerașule, Dulce și dragă Cuta, Draga mea copilă, Stimabila doamna și respectată mea amica, Doamna mea, Dulcea mea Veronica, Dragă, dulcea și îngereasca mea Cuta, Momoți dragă, Draga mea Veronicuța, Draga mea
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > BUNICUL ȘI... PUTEREA UNEI NUCI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu știu dacă apelativul “Bunicule!” are aceeași rezonanță în ființa celor care receptează îngereștile voci ale nepoțeilor sau nepoțelelor, comparativ cu emoția care mă coplesește pe mine când sunt strigat cu acest cuvânt menit a săgeta inimile cele excluse de la alte dulci alinări. Interesant
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
Tocmai când discuțiile curgeau valuri, valuri, de ai fi zis că nu le mai trebuia nimic, șeful de sală care se ocupa de grupul lor se insinuase c-un plăcut și răsunător anunț Cina e servită, doamnelor și...! Al doilea apelativ nu mai fu perceput, ci dedus, căci vacarmul vocilor îl acoperise, într-atât se entuziasmaseră de ideea mesei, ei tocmai ridicându-se de la una! Când Diplomatul își bombăni nemulțumirea că băieții fuseseră asimilați la dame, Papa îl taxă cu o
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Acasa > Poezie > Delectare > APELATIVUL DRAGOSTEI Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului APELATIVUL DRAGOSTEI Acuma eu te văd cum mi te plimbi prin suflet Și-n gând tu îmi pătrunzi acum definitiv. Eu m-am
APELATIVUL DRAGOSTEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375819_a_377148]
-
Acasa > Poezie > Delectare > APELATIVUL DRAGOSTEI Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului APELATIVUL DRAGOSTEI Acuma eu te văd cum mi te plimbi prin suflet Și-n gând tu îmi pătrunzi acum definitiv. Eu m-am și săturat ca să mai am răbdare Voi face eu ceva, ca un apelativ ! Te porți ca un copil
APELATIVUL DRAGOSTEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375819_a_377148]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului APELATIVUL DRAGOSTEI Acuma eu te văd cum mi te plimbi prin suflet Și-n gând tu îmi pătrunzi acum definitiv. Eu m-am și săturat ca să mai am răbdare Voi face eu ceva, ca un apelativ ! Te porți ca un copil ce este obosit Ai vrea să se încheie colapsul din trecut. Nu te gândești o clipă că noi am îngrijit Iubirea ofilită de care ai știut. Nu știi unde ți-e locul, te văd neliniștită
APELATIVUL DRAGOSTEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375819_a_377148]
-
nepătruns Ce macină acum speranțe din trecut. Acuma eu te văd cum mi te plimbi prin suflet Și-n gând tu îmi pătrunzi acum definitiv. Eu m-am și săturat ca să mai am răbdare Voi face eu ceva, ca un apelativ ! Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: APELATIVUL DRAGOSTEI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
APELATIVUL DRAGOSTEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375819_a_377148]
-
trecut. Acuma eu te văd cum mi te plimbi prin suflet Și-n gând tu îmi pătrunzi acum definitiv. Eu m-am și săturat ca să mai am răbdare Voi face eu ceva, ca un apelativ ! Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: APELATIVUL DRAGOSTEI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
APELATIVUL DRAGOSTEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375819_a_377148]
-
delicioase. Notându-și conștiincios înșiruirea fără sfârșit de elemente, Cezar își stocă într-un fișier al creierului să țină minte să nu mai comunice niciodată rudelor zilele în care era liber și să le atragă atenția că crescuse demult, iar apelativul „Micuțul” nu i se mai potrivea. Magazinele nu erau punctul lui forte. Pierdu o grămadă de timp până reuși să se hotărască dacă să ia piper măcinat sau boabe, sare de masă sau de mare, fină sau grunjoasă, iodată sau
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
că io iubești la fata ta și vrei sî ti cusutorești cu ea! Deloc surprins de cerere, dar foarte plăcut impresionat de accentul moldovenesc al băiatului, badea Dumitru (apelat cu: „măi Dumitre”, numai de nevastă și nu știm de ce acest apelativ făcuse o impresie așa de bună lui Hanți), se scărpină în cap și răspunse: - Apă, măi Hanți, dragule, hai, ș-om bé un tiutun sî videm cumu-i treaba!! Chestia cu tutunul i-o spusese nevastă-sa, că vezi, măi Dumitre
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
pielea celui aflat la mai puțin de un kilometru depărtare de un maestru furibund. Primul care a sosit, punctual ca totdeauna, pe la ora treisprezece și treizeci, Marele Poet, maestrul, cum i se spunea (de fapt nici nu răspundea la alt apelativ), cel ce trebuia să țină și cuvântul de deschidere, de prezentare a cărții (tarif trei sute). Era îmbrăcat ca de obicei numai în negru și însoțit, tot ca de obicei, de turma de lingăi, pupincuriști și admiratoare (toate foarte talentate), în
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
a ghici”; ori Kahina a fost considerată de contemporanii săi drept preoteasă, ghicitoare, vrăjitoare, etc. atribuindu-se puteri magice prin care domina ori reușea în luptă). Scriitorii de expresie arabă ai Evului Mediu precum Ibn Khaldoun i-au atribuit mereu apelativul Damya în paginile lor. Dar majoritatea celor care au scris despre ea, au numit-o întodeauna Kahina ori Kahena. Numele de Kahena, are mai multe semnificații în funcție de limba utilizată.În arabă, Kahena desemnează o ghicitoare, preoteasă, vrăjitoare. În grecește, cuvântul
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
om în toată firea! continua nea Gheorghe cu tristețe în glas după tinerețea-i dusă. Domnul Petrică înțelesese că, revenit aici în satul în care s-a născut, este iar Petrică din copilărie și că trebuie să se acomodeze cu apelativul de altădată, altfel, devine caraghios în fața acestor oameni curați sufletește, dar neschimbați în mentalitate. - Cât stai pe la noi? îl întrebă direct nea Gheorghe. - Până după Sântamărie! răspunse Petrică. - Aaa! o săptămână de zile... Te aștept să treci mâine pe la mine
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
noilor dandy nu sunt cu totul ieșite din comun În raport cu cei „vechi”: eleganță, ostentație, frivolitate, spirit de castă. Dacă ar fi să dăm câteva exemple, s-ar vedea că persoanele sunt aceleași și În Anglia, și În Franța, purtând când apelativul dandy, când Lion. Să nu existe o cât de mică diferență? Specialiștii spun că „lioneria” ar fi o altă vârstă, mai „coaptă”, a dandysmului, coincizând cu etapa În care, prin paginile - ce-i drept - ale unor francezi: Barbey d’Aurevilly
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
veacului al XIX-lea. Simplul fapt că Gandin e numele unui personaj deplorabil, un snob fără sare și piper dintr-o piesă a lui Barrière, Parizienii decadenței, spune totul. Iar faptul că 1854 e anul de naștere al acestui nou apelativ pentru eleganții vremii mai adaugă ceva. Anume, că - Între mărire și decădere - dandy-ul trece rapid, În Franța cel puțin, toate vămile cu putință până În preajma primului război mondial. Chiar dacă superbele teorii ale lui d’Aurevilly și Baudelaire Îi dau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Ioniță Scipione Bădescu, apoi din nou de Th. Balassan. În aprilie 1874, C. de I. devine „foaia publicațiilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași”, probabil în scopul obținerii unor subvenții de la Primăria orașului, publicând rezumatele discuțiilor din ședințele Curții apelative și comunicate legate de activitatea acestei instituții. Gazeta are o „parte neoficială”, cu rubrici de politică internă și externă, știri, comentarii ș.c.l., după obiceiul epocii, precum și o parte culturală, în care intră scrieri literare, o cronică teatrală sau
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
regula pe care a respectat-o cu consecventă. Dat fiind că nu avea amante, a primit porecla de Louis le Chaste - Ludovic cel Cast. În plin secol al XVII-lea, în care practicile heterosexuale erau des întâlnite în rândurile aristocrației, apelativul de"Cast" era de fapt o ironie voalata. Până la fericită noapte în care reușește concepția celui care va fi Ludovic al XIV lea - la douăzeci de ani de la căsătoria să cu Ana de Austria-, a avut o serie de legături
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Richelieu și-a prezentat demisia regelui, dat fiind că viața sa era în primejdie în cazul în care Ludovic ar fi fost de acord cu o căsătorie internațională. Răspunsul regelui este elocvent:"Vere (regele se adresa tuturor cardinalilor cu acest apelativ, n.n.), am citit motivele pentru care soliciți odihnă. Doresc binele și sănătatea ta chiar mai mult decat le dorești tu. De când ai fost alături de mine totul a mers bine, prin grația divină și am toată încrederea în tine. Prin urmare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fost asimilată cu Sf. Maria. Duhurile rele au devenit ipostaze ale lui Iuda sau Scaraoțchi (conform pronunției slave a supranumelui lui Iuda Iscarioteanul - Iskarioțki). Vechii preoți-magi au primit (sau și-au luat) ca „patron” pe legendarul rege biblic Solomon (de unde apelativul „solo monari”) și așa mai departe. Dar dacă pentru Sf. Gheorghe, Sf. Maria, prorocul Eliah, apostolul Iuda, regele Solomon etc. s-au găsit, într-un fel sau altul, zei sau eroi cu care (uneori forțat, alteori nu) au putut fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă, întocmai cum fusese și mai înainte” (3, p. 129). De atunci ar fi pe lume toaca, de atunci se face ea din paltin și tot de atunci fuge dracul de ea (vezi apelativul „ucigă-l toaca”) (3, p. 130). Este evident faptul că, față de varianta biblică, acest episod este inedit (99). Sursa lui este o legendă apocrifă care apare, de exemplu, într-o redactare târzie în limba rusă a Revelațiilor lui Pseudo- Methodius
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceeași zonă (Tg. Neamț) și în aceeași epocă (jumătatea secolului al XIX-lea) în care a fost redactat Pidalion-ul (Mănăstirea Neamț, 1844). 6. Zgrăbunțaș - solomonar în diferite regiuni ale țării sunt folosite și alte denumiri pentru solomonar. Astfel de apelative provin, de regulă, fie din sinonime populare pentru vrăjitor (vâlhaș, farmazon, om meșter) sau pentru 267Balaurul și solomonarul preot („cliric” = cleric), fie din confuzia cu alte ființe mito-folclorice (șercan, balaur, strigoi sau moroi de ploaie, vârcolac care trage apele), fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din sinonimele populare ale acestuia : piatră și, respectiv, gheață (3, p. 48 ; 33, pp. 124-125). Alte denumiri care ridică probleme pe cât de spinoase, pe atât de interesante sunt acelea de zgrăbunțaș (sgrăbunțaș), mai rar (z)grimințieș, (z)grimincea. Astfel de apelative ale solomonarului sunt atestate numai în centrul și vestul Transilvaniei (zona jude- țelor Sălaj, Cluj, Alba, Bihor etc.), unde sunt folosite cu sau fără fonemul incipient „z” („s”) (3, p. 48 ; 18, pp. 157-171 ; 39, p. 29 ; 65, p. 135
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că sonoritarea lui era prea apropiată de cea a clonei pe care o urmărise Rimio de Vassur în timpul ultimei sale misiuni în Abație pentru ca alegerea să fi fost întîmplătoare. Încercase de câteva ori să urmărească firul gândurilor care duseseră la apelativul acela, dar ele o duseseră invariabil în acea parte a minții tânărului în care se ferise mereu să intre. Cu o mână încordată, aprinse o candelă mică și uleiul aromat din ea umplu imediat încăperea cu un miros suav de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]