788 matches
-
nivelul zonei apicale a septului interventricular anterior în detrimentul celorlalte segmente ale VS; absența undelor Q normale în derivațiile D1, avL se datorează fibrozei miocardice care poate produce și tulburări de conducere, iar undele T negative apar ca urmare a hipertrofiei apicale și a discrepanței de dimensiuni cranio-caudale ale cordului [13]. În afara modificărilor de morfologie, pe electrocardiogramă putem surprinde tulburări de ritm supraventriculare și ventriculare. La aproximativ 25% din pacienți, în special odată cu înaintarea în vârstă, poate apare fibrilația atrială, ce accentuează
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
de efort, - dacă la monitorizarea Holter EKG există multe atacuri de tahicardie ventriculară nesusținută, - dacă pereții VS au grosimea > 30 mm [3]. O altă categorie de pacienți considerată cu risc crescut este aceea din care fac parte cei cu anevrisme apicale de VS și zone de cicatrice miocardică (detectată prin RMN); cei cu stadiu final al bolii și disfuncție sistolică severă de VS și chiar cei la care s-a realizat ablația percutană a unei septale și care ulterior au dezvoltat
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
Toate tipurile de disecții aortice acute se abordează de către chirurgul cardiovascular prin CEC, prin canularea arterei femurale sau axilare pentru perfuzia arterială, drenaj venos unic prin canulă în atriul drept, cardioprotecție anterogradă în ostiile coronare și în sinusul coronar, vent apical sau în vena pulmonară și constă în înlocuirea segmentului ce conține poarta de intrare cu deșirarea intimală cu o proteză de Dacron și restabilirea fluxului sanguin în lumenul adevărat. -Disecția aortică tip A, localizată doar pe aorta ascendentă, cu valva
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
profund decât ramură stânga (Crus sinistrum), măi lata și turtita. Ambele ramuri coboară pe versantul respectiv al septului interventricular, până la baza de implantare a mușchilor papilari, unde se arborizează bogat, formând „rețeaua fibrelor Purkynje” (myocytus conducens cardiacus), care în zona apicala se răsfrânge pe pereții laterali ai ventriculelor, împânzind întreg miocardul ventricular. Prin calibrul lor mai mare, prin sărăcia miofibrilelor și prin conținutul lor bogat în glicogen acestea se deosebesc de miofibrele cardiace obișnuite. ENDOCARDUL (ENDOCARDIUM) Întreaga suprafață internă a inimii
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o formațiune membranoasa („valvula Vieussens”) a cărei funcție nu a fost încă
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
5 - 3 cm (punctul de referință al dozei). Limitele câmpului: cranial: 1 cm caudal de limita cutanată; caudal: coasta a 2- a, prelungind marginea inferioară a brațului; medial: 1 cm în afara liniei mediane a sternului; lateral: include vârful axilei (grupa apicală a ganglionilor axilari) 3.2. Ganglionii subclaviculari: se găsesc la 0,5-1 cm profunzime și sunt incluși în câmpul 3.1 sau în tangențiale. 4. Ganglionii mamari interni se găsesc la 3 cm lateral de linia mediană și 3 cm
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
L., Pontia glazensis Schill. Răspândire. Albilița mică este răspândită în Asia, America de Nord, Africa de Nord. În România este răspândită în întreaga țară, fiind o specie comună. Descriere. Albilița mică se aseamănă cu albilița rapiței - Pieris rapae L., dar este mai mică. Pata apicală de la vârful aripilor anterioare este redusă, apărând fragmentată sau chiar lipsește. Partea inferioară a aripilor posterioare este gălbuie, iar pudrația griverzuie se găsește doar de-a lungul nervurilor. Oul este asemănător cu cel al celorlalte specii de Pieris. Larva matură
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
frunzele de la vârful plantelor, acestea se strâng, din cauză că, combaterea păduchilor devine foarte dificilă. Atacă și florile, care avortează și apar zone de depigmentare punctiforme pe petale. La culturile de legume semănate în câmp (castraveți, pepeni) după răsărire, plantele au primordial apicale strânse în buchet, iar meristemele de creștere sunt afectate. În sere și solaria, la culturile palisate, partea superioară a frunzelor este acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
molia păstăilor de mazăre este frecventă în Câmpia Română și Transilvania. Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 1416 mm. Aripile anterioare sunt de culoare brună, cu reflexe ruginii, prevăzute pe marginea anterioară cu 3 - 5 dungi albe, dispuse oblic, iar apical cu o pată dreaptă mărginită de două linii albe. Aripile posterioare sunt de culoare cafenie. Corpul adultului este acoperit cu peri scurți și deși (fig. 49 a). Oul este oval, de culoare albă-lăptoasă. Larva are 12 - 14 mm lungime, este
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când atacul apare imediat după plantare, mugurii apicali ai tulpinilor se usucă și se produce o înfrățire a bazei tulpinilor. Când atacul se produce în faza de îmbobocire, bobocii nu se mai deschis, iar dacă înfloresc, florile sunt asimetrice, fără valoare comercială. La flori, atacul se manifestă și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său de diferențiere. Celulele meristematice primare (apicale) au aparat vacuolar extrem de redus, În timp ce acelea meristematice secundare (cambiu, felogen) au vacuole mari, ca și celulele diferențiate din toate țesuturile definitive vii; În acestea din urmă, numeroasele vacuole mici se hipertrofiază progresiv, devin contigue și apoi fuzionează Într-o
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pierzându-și posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai mici. Creșterea localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară. Printre enzimele excretate de ciuperci, unele sunt de un mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
extracelulară. Printre enzimele excretate de ciuperci, unele sunt de un mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Tot la algele brune se formează diferite țesuturi, Între care chiar și elemente conducătoare liberiene, ce amintesc de tuburile ciuruite ale plantelor superioare, prin care circulă longitudinal substanțe organice, energia necesară fiind asigurată de ATP-ul mitocondrial. Aceleași celule meristematice apicale sunt prezente și la briofite (mușchi), având formă tetraedrică, ele stând la originea celulelor Întregii plante. Extensia verticală a mușchilor este totdeauna modestă, căci: pe de o parte nu au echipament enzimatic care să permită sintetizarea ligninei, iar pe de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
suplu. Părțile moarte ale tufelor de mușchi constituie primul humus pe care pot să se dezvolte alte plante, Îndeosebi angiospermele. Așadar, În prima etapă, strategia evolutivă a constat În a transfera activitatea de diviziune ce asigură creșterea organismului asupra celulei apicale (terminale) a fiecărui filament. Această celulă apicală este permanentă și bipartițiile sale sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire: ea are deci o funcționare polarizată. Apicala marchează deci termenul unei strategii evolutive care a privilegiat creșterea terminală la organismele filamentoase
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
constituie primul humus pe care pot să se dezvolte alte plante, Îndeosebi angiospermele. Așadar, În prima etapă, strategia evolutivă a constat În a transfera activitatea de diviziune ce asigură creșterea organismului asupra celulei apicale (terminale) a fiecărui filament. Această celulă apicală este permanentă și bipartițiile sale sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire: ea are deci o funcționare polarizată. Apicala marchează deci termenul unei strategii evolutive care a privilegiat creșterea terminală la organismele filamentoase. Faptul esențial apărut la marile alge și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
a constat În a transfera activitatea de diviziune ce asigură creșterea organismului asupra celulei apicale (terminale) a fiecărui filament. Această celulă apicală este permanentă și bipartițiile sale sunt totdeauna perpendiculare pe axa de alungire: ea are deci o funcționare polarizată. Apicala marchează deci termenul unei strategii evolutive care a privilegiat creșterea terminală la organismele filamentoase. Faptul esențial apărut la marile alge și la briofite este transferul potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
terminală la organismele filamentoase. Faptul esențial apărut la marile alge și la briofite este transferul potențialităților mitotice de la celula meristematică inițială la majoritatea celulelor-fiice derivate, care constituie de acum un veritabil meristem; alungirea nu mai este efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ani, Într-un fel „indefinit”, ca la Pinus longeava din munții californieni, din care anumite exemplare au peste 4.900 de ani. Din acest motiv se vorbește adesea de o creștere indefinită a vegetalelor. Meristemele sunt de două mari categorii: apicale (primare) și laterale (secundare). Meristemele primare apar foarte de timpuriu În cursul dezvoltării embrionului plecând de la zigot și reprezintă masive de celule care persistă la planta adultă. Aceste meristeme sunt localizate În vârful rădăcinii (apex radicular) și În vârful tulpinii
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
care produce liber și lemn secundar), ele asigurând creșterea În grosime a organelor axiale de la gimnosperme și dicotiledonate, fiind exclusiv histogene. În ceea ce privește frunzele, ele iau naștere din primordii foliare născute pe flancurile apexului caulinar și cresc rareori prin celule meristematice apicale (ca la ferigi). La cele mai multe spermafite, frunzele cresc În lungime datorită meristemelor intercalare, localizate la mijlocul sau la baza limbului. Funcționarea acestor meristeme are o durată foarte scurtă; rareori ele pot funcționa mai multe luni (la unele graminee) sau
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor organice mari, cu ajutorul enzimelor. Modul de viață heterotrof implică un contact strâns al miceliului cu substratul, o deplasare a filamentelor miceliene (cu creștere apicală) spre noi zone cu hrană. Ciupercile trăiesc, de regulă, În locuri umede, iar Împotriva rUV luptă tot prin derivați aminici ciclici, precum melanina, care conferă o culoare mai Închisă multor hife și spori. Adaptarea la condiții de hrănire s-a
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
sau sunt situați între doi ductuli; mai pot fi întâlnite bucle anastomozante ale acinilor. Astfel, secrețiile unui anumit acin pot ajunge pe diferite căi în sistemul ductal. Celulele acinare individuale sunt polarizate, cu nuclei bazali, rotunzi și citoplasmă eozinofilică, granulară, apicală. Eozinofilia citoplasmei apicale reflectă acumularea a numeroase granule de zimogen. Granulele de zimogen se colorează pozitiv cu PAS, fiind diastazo-rezistente [1,3]. Colorarea imunohistochimică pentru enzimele pancreatice cum sunt tripsina, chimotripsina, lipaza, amilaza, elastaza este pozitivă la celulele acinare și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
între doi ductuli; mai pot fi întâlnite bucle anastomozante ale acinilor. Astfel, secrețiile unui anumit acin pot ajunge pe diferite căi în sistemul ductal. Celulele acinare individuale sunt polarizate, cu nuclei bazali, rotunzi și citoplasmă eozinofilică, granulară, apicală. Eozinofilia citoplasmei apicale reflectă acumularea a numeroase granule de zimogen. Granulele de zimogen se colorează pozitiv cu PAS, fiind diastazo-rezistente [1,3]. Colorarea imunohistochimică pentru enzimele pancreatice cum sunt tripsina, chimotripsina, lipaza, amilaza, elastaza este pozitivă la celulele acinare și, cu excepția amilazei, există
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
podocitelor nu crește (podocitele mature nu se pot replica). Ca urmare, scade numărul podocitelor pe unitatea de suprafață funcțională, cu reorganizarea fantelor de filtrare. Suprasolicitarea funcțională a podocitelor va duce la lărgirea proceselor podocitare pe MBG, fuzionarea lor și deplasarea apicală a diafragmelor, etapă caracterizată prin apariția microalbuminuriei. Totodată, se presupune că stresul mecanic indus de creșterea presiunii intraglomerulare ar putea avea efecte proapoptotice. Recent, s-a adus în discuție rolul TGF-β (transforming growth factor-β) în procesul de apoptoză podocitară (15
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]