811 matches
-
de la partid și de la organul de învățământ. El a avut și atitudini pro-studențești pregnante, chiar în raport cu UTC-ul, și unele au fost chiar foarte bune. Era tânăr, el făcuse liceul militar, avea disciplină organizațională și avea atitudinea aceasta plină de aplomb, a intrat în rol repede și bine. Dar eu am găsit o atmosferă destul de proastă. El deranjase pe unii dintre activiștii UASC-ului din Centrul Universitar. Cu Mișu Timofte am rămas în relații de prietenie. După Revoluție, după ce am înființat
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sărit atunci pe geam din vilă, ca să nu realizeze amploarea petrecerii. Eram acolo cu Marinică Botea, Ioan Rus, Vasile Pușcaș, Toni Anton, Aurel Borșan, Gică Ungureanu ș.a., la un chef de pomină. Ajunsesem la partea cântată și intonam cu mare aplomb Republică, măreață vatră, de duduia toată stațiunea. Nicu a vrut să ne prindă în ofsaid. I-a ieșit parțial, căci și pe figurile noastre se vedea clar ce "instruire" făceam noi în pregătirea întâlnirilor cu el. S-a prins și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
E. Lovinescu îl fixa pe poet în perspectivă baudelairiană, cel mai frapant punct de contact dintre cei doi creatori fiind, în viziunea criticului sburătorist, "amestecul macabrului cu senzualitatea". G. Călinescu îl așeza ritos în filiație eminesciană și baudelairiană, obsevând cu aplomb și condescendență: "S-au spus despre Arghezi toate acele lucruri superficiale și juste ce se observă din capul locului: că exprimă conflictul între real și ideal, că e baudelairian și eminescian, că e un creator de limbă. Toate aceste aspecte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
anume se confruntă pe parcurs). Pe această linie, plasez următoarele scrieri: În vreme de război de I.L. Caragiale, Frigul de Gib. I. Mihăescu și Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide. În fine, a treia direcție ilustrează teroarea supranaturală, care plonjează cu aplomb în fantasticul pur, aproape în absența oricărei preocupări pentru plauzibil. Universul este inventat, însă ingredientele de bază se mențin intacte: cel care face diferența este dozajul estetic în care sunt acestea distribuite. Aici, voi aborda următoarele proze: Moara lui Călifar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
antene iscoditoare, alergând repede în toate direcțiile, nesuferind lumina, sălbatice și crunte; șarpele orb, negricios, cu înfățișare de râmă, cu picioare subțiri ca niște peri, apoi scolopendre de toate felurile". Vedeta expoziției este scolopendra gigantică de la Tropice, creatură descrisă cu aplomb și decupată, parcă, din imaginarul bestial al unor Bosch sau Goya: "Singură într-o colivie, gângania monstruoasă, lungă de un sfert de metru, își întindea trupul gălbui, inelat și sprijinit pe optzeci de picioare, cu antenele vibrând, la pândă printre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
1978: 204). De aceea, desigur, opera nu este străină de elemente biografice. Gheorghe Cunescu precizează că setting-ul narativ al nuvelei incarnează pădurea și moara din Didești, satul natal al scriitorului (1982: 50), pe care acesta le descrie cu minuțiozitate și aplomb. Mai mult, o minimă investigație poietică ar furniza detalii suplimentare interesante. Într-un text cu tentă autobiografică, publicat imediat după război, în 1945, și reluat în antologia critică editată de Teodor Vârgolici, Galaction precizează că moara din nuvelă "este moara
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atribuind regimul diurn personei științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și consideră că "[p]e o asemenea structură bipolară se axează și Domnișoara Christina" (1997: 186). Mai recent, Paul Cernat, cu un cert și fericit aplomb analitic, subliniază că "Domnișoara Christina trebuie privită nu atât ca o ruptură (subl. în text) față de literatura preexistentă, cât mai ales ca o glisare dinspre realul "diurn" înspre tărâmul nocturn al imaginarului" (2009: 279-280). Un segment de critică privilegiază constant
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a-și fi însușit principalele repere ale programului constructivist, în direcția propusă de Contimporanul, cu anumite reminiscențe, cum am remarcat deja, futuriste sau dadaiste, încât e în stare să propună el însuși, în câteva articole-manifest (Aviograma, 1924) scrise cu destul aplomb, soluții de înnoire a limbajului poetic. În ce privește practica poeziei, momentul 75 H.P. înseamnă totuși pentru el mai curând un stadiu preparator: textele publicate aici de poet țin să marcheze, înainte de orice altceva, ruptura, atitudinea anticonvențională „destructurarea gramaticii” și „logicii” discursurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
filozofiei feministe, avem și un echivalent al noțiunii de mai sus. Francezii au legat "spațiul interior" de l'ecriture feminine (autoscriitura feminină, revendicată din capacitatea femeii de a media între "văzut" și "nevăzut", "inteligibil" și "neinteligibil", capacitate prezentată cu atîta aplomb de Simone de Beauvoir în Le deuxième sexe/Al doilea sex), iar americanii de gynocritică (termen propus de Elaine Showlater, în anii șaptezeci, în Toward a Feminist Perspective/Către o poetică feministă, ca semn al independenței social-mentale femeiești). Pînă și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
iunie 1883. Eminescu a suferit de boala propriei lumi, implicându-se total, ieșindu-și din minți pe măsura aceleia. Împărtășind demersul autorului de a-l împăca pe Eminescu cu istoria, nu putem să ignorăm meritele cărții în sine. Scris cu aplomb și stăpânire a materiei și a termenilor, eseul se citește ca un roman polițist, ca o fină anchetă a interferențelor și conexiunilor urmărite cu mijloacele proprii și convingătoare ale unui filolog, gazetar, romancier, arhivist, istoric, dar înainte de toate, eminescolog. Criticul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care caută în producția clasicilor ideile penetrante în conștiința actualității sale. Petru Poantă își axează demersul analitic tocmai pe acest proces de evaluare pozitivă și de punere în lumină a coordonatelor ideatice perene ale poeziei coșbuciene. Și o face cu aplombul și rafinamentul ce-l caracterizează.
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
de ajuns spre a sancționa fără cruțare divagarea din real (o tăietură, în cazul Marthei, câteva cărămizi scăpate pe picior, în alt caz, și alte pricini aparent mărunte sunt, invariabil, cauzatoare de moarte). Șvabii, oameni simpli ori intelectuali, au un aplomb specific, izvorât din conștiința propriei valori, sunt însă lipsiți de răbdare, ignorând trista realitate că nenorocirea lovește uneori în pofida meritelor. Parând injustiția prin capacitate reflexivă și organizatorică, ei luptă să îmblânzească haosul din jur, să nu se lase stăpâniți de
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
i-au și luat un interviu, primul din viața lui fragedă de artist la început de drum. Reporterul l-a întrebat doct, vezi Doamne, întrebare de gazetar: „Ce faci tu pe-aici, Robert? Răspunsul a sunat cam uimit, dar cu aplombul artistului cu „priză la public”: „Păi ce să fac? Am venit la lucru”... Colac peste pupăză, l-a mai întrebat și mama: „Robert, tu de ce nu te-nchei la hăinuță? “ Și de această dată răspunsul a venit prompt și „dens
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
un filosof e îndeajuns să-l pui să parcurgă cîteva tabele cu cifre: se va îmbolnăvi de nervi, capitulînd în fața numerelor, contractelor și graficelor. Culmea e că Vulcănescu nu doar că nu și-a declinat putința, dar și-a împins aplombul pînă la o virtuozitate de specialist, arătînd în finanțe o aplicație de invidiat. Cînd vezi cu cîtă lejeritate se mișca pe un teren asfixiant, în care simpla citire a clauzelor unui contract îți insuflă pofta de a da pagina, cînd
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
indiciul autorilor fără viziune, care, neavînd idei de deșteptat în cititor, folosesc cadențele drept acoperămînt al golului meditativ. La Vulcănescu, somația de a scrie îi vine sub imperiul unei asociații de idei, ritmurile fiind secundare, de aceea filosoful capătă un aplomb care se stinge abia după ce ideea a încăput în pagină. Odată încăpută, motivația scrisului dispare la Vulcănescu. Cînd transa autorilor melodici nu apare nici prin diapazon și nici prin artificii farmaceutice, soluția sisifică e scrisul cu orar: zilnic între orele
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
valoare pacea și democrația, așa cum ar fi făcut un om de Stat. În contrast cu luarea de cuvânt a omului de afaceri asiatic, am ascultat, de curând, o altă intervenție, a unui analist politic european. Analiza lui era inteligentă, informată și avea aplomb. Cu o singură excepție, totul a fost în ordine: în cuvântul lui de la tribuna congresului, analistul a spus că, dacă Republica Elenă ar fi fost o companie privată, ea ar fi intrat astăzi în faliment. Această afirmație a revoltat o
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
tendință pe care am observat-o cu multe luni în urmă. Oamenii de bază ai poetului ceaușist și ai tribunului din anii nouăzeci și-au pierdut încrederea în el. Vadim Tudor e din ce în ce mai puțin ce a fost. Și-a pierdut aplombul populist, iar de cînd Gigi Becali și-a însușit temele lui politice, șeful României Mari cheltuiește ceea ce i-a mai rămas din capitalul politic pe care l-a cîștigat în primii ani după înființarea publicației care a reluat spiritul săptămînist
Trenul lui Gigi în halta lui CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9573_a_10898]
-
declarat Papahagi, pentru EvZ. Predoiu a ratat în 2012 să dovedească că este o locomotivă "Domnul Predoiu mai anunță că PDL va furniza candidatul dreptei la alegerile prezidențiale de la anul. Nu știm cine e acesta, dar ni se spune cu aplomb că va fi ales dintre cele „douăzeci de locomotive” ale PDL. Ce te faci însă când toate aceste locomotive împreună abia strâng 15%? În fine, înainte de te considera locomotivă, chiar și una mai mică, e bine să dovedești că nu
Papahagi, reacție dură după ce Predoiu a atacat Mișcarea Populară by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35812_a_37137]
-
de apăsarea unui lexic plicticos pînă la aplecare. Și acum Lardellier și-a pus parcă în minte să-și îndepărteze cititorul de temele atinse, vom sări peste lacuna limbii inerte, această plagă de care sînt atinși mai toți universitarii cu aplomb, ca să trecem la ideile cărții. Principala teză este că o comunitate din care riturile vor fi cu totul eliminate nu e cu putință. Chiar și o societate complet raționalizată, clădită pe premisele luminoase ale regulilor democratice, așadar o societate populată
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
președinția României a OSCE. România, care pînă mai deunăzi, se plîngea că e ignorată sau uitată în zona gri a Europei, are acum posibilitatea de a juca un rol de prim ordin în OSCE. Întrebarea e cine și cu cît aplomb va face acest lucru, dacă ținem seamă de îngrijorarea exprimată de mai sus-citatul congresman american. * Mai aflăm din cotidiane că partidele conduse de d-nii Victor Ciorbea, Radu Vasile și chiar Valeriu Tabără sau Viorel Lis ar putea intra într-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
voce robustă, frumoasa arie a lul Belcore din opera Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Stăpînă pe arta cîntului, distinctă și agilă în registrul acut dar realizată și în registrul mediu, soprana Virginia Stamate-Simulescu (studentă în anul IV) a atacat cu aplomb o dificilă arie din opera Adrienne Lecouvreur de Francesco Cilea (binecunoscută în celebra interpretare a tot atît de celebrei Joan Sutherland), lăsîndu-mi impresia unei artiste care ar putea face față cu succes unei reale scene lirice. Multiplele valențe ale acestei
Daruri muzicale: un recital al tinerilor interpreți by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4717_a_6042]
-
au fost aluziile obscene directe, ce au mizat pe un efect comic, dar care n-au făcut altceva decît să dea o notă de prost gust. Realizat cu o anume concentrare pe aspectele definitorii, fără părtinire, jucat cu talent și aplomb, serialul BBC a prezentat, pentru prima dată, o realitate pînă acum prea puțin cunoscută la noi. Nu putem spune și cît de accesibilă pentru telespectatorul obișnuit, dar oricum, de rîs sau de plîns, cam așa arată (deși puțin exagerat pe
Umor indian by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15559_a_16884]
-
elementele de mai sus sunt doar adjuvantele ciorbei rău mirositoare pe care o descoperi la fața locului. Ce să cauți, ca om doritor de liniște, într-un loc unde noțiunea de respect față de aproape e luată în derâdere cu un aplomb nemaiîntâlnit pe planetă? În orice țară, inclusiv în Bulgaria, regimul discotecilor e drastic reglementat. La noi, nopțile la mare sunt un coșmar din care nici un om normal nu iese fără traume. Câtă putere de îndurare îți trebuie pentru a face
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
diferență între a fi subiectiv și a fi permisiv, adică de a-ți permite să arunci epitete și lucruri infamante la adresa unor apropiați ai tăi sau la adresa unor personaje pe care le cunoști prea puțin, să afirmi cu foarte mult aplomb lucruri la care nu ai asistat, să redai aproape între ghilimele replici pe care nu le-ai auzit cu urechile proprii, ci ți s-au transmis prin a doua sau a treia sursă, să relatezi dialoguri telefonice care ți s-
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
din Marx, Engels, Lenin și chiar Jdanov. La moartea lui Stalin, "figură gigantică a istoriei", publică un necrolog pompos. Nu sînt mai breze nici articolele literare din jurul lui 1950. înainte de studiile lui Ion Vitner despre Eminescu, acela care promovează, cu aplombul binecunoscut, în interpretarea operei marelui poet, sociologismul vulgar este Călinescu. El cel dintîi dă modestei poezii Vieața o însemnătate exagerată, numai fiindcă ar arăta compătimire pentru condiția unei lucrătoare supuse exploatării, sau exaltă sensul antiburghez al proclamației anarhiste din împărat
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]