723 matches
-
din urmă scrise în limba franceză. A debutat cu proza Al doilea erou al Mantalei în revista „Albatros” (1941). A scris mai multe nuvele, un jurnal literar din care după 1990 au apărut câteva fragmente în „România literară” și în „Apostrof”, precum și două piese de teatru: Artistul și Moartea, publicată postum, și Dialogii Psihopatului, rămasă în manuscris. Proza de debut a lui I. preia, în registru parodic, poza romantică a artistului nebun; nebunia este aici mimată, lucidă, ironică, autoironică și de
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
mare decât dorința de a se implica. Pe de altă parte, ei s-au menținut, și după 1989, pe linia sintaxei lor culturale firești, preferând să ofere răspunsuri de ordin estetic provocărilor din jur: au construit reviste (Euphorion, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se putea), au format ASPRO, au intrat masiv În universitățile cu profil umanist, participând nu la reforma lor instituțională, ci la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să fie (deși nu știu ce s-ar mai putea face) - o eroare strategică. Sanda Cordoș: Bun, dar tu ai spus că nu au funcții politice. Ștefan Borbély: Nu au funcții politice. Răspunsul general este de ordin estetic. Faptul că cineva lansează Apostroful, că cineva construiește Familia, Vatra, Discobolul, Euphorion și așa mai departe nu Înseamnă din punct de vedere politic absolut nimic, nici măcar pe plan local. Nu Înseamnă putere de decizie, nici măcar de influență pe alocuri. Era cu totul altceva dacă În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de frondă. În alte condiții, poate, oamenii aceștia ar fi ajuns ca Adrian Păunescu și ca ceilalți. Și-au hrănit În timp resentimentele, pentru ca după aceea să se schimbe foaia. După 1990 - În momentul În care pot să facă Contrapunctul, Apostroful și așa mai departe - se schimbă regulile jocului. Nu mai există literatură subvenționată de stat, fiindcă economia este de piață; lumea nu mai cumpără carte, literatura nu mai este așa de interesantă. Nu mai dă nimeni doi bani pe tine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
secția română-latină (absolvită 1988); doctorat În studii filologice (2000). Actualmente este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Autoare a cărților: Literatura Între revoluție și reacțiune. Problema crizei În literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999; ediția a II-a adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Editura Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă, Editura Dacia, Cluj, 2003; Ce rost are să mai citim literatura? (Editura Compania, București, 2004
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
face parte (din 1993) din redacția „Revistei române”. A debutat în 1966 la „Iașul literar”, colaborând apoi, între altele, la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Ateneu”, „Contrapunct”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Caiete critice”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Scena”. Editorial, a făcut primul pas în 1983, cu Dramaturgia între clipă și durată. A fost distins cu Premiul Criticii acordat de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru (1993) și cu diploma „Senior al profesiei” din partea Asociației Jurnaliștilor
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
dascăli pe Ion Breazu, Liviu Rusu, Iosif Pervain, Liviu Onu, Ion Mușlea. Debutează cu recenzii în revista „Steaua” (1958). Colaborează cu studii de istorie literară, eseuri critice la „Tribuna”, „Familia”, „Viața românească”, „Revue roumaine”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Apostrof” ș.a. Între 1958 și 1963 este cercetător la filiala clujeană a Academiei, trecând ulterior la Facultatea de Filologie din același oraș. Din 1969 este doctor în filologie al Universității din Cluj, cu teza Poezia lui Mihai Beniuc, publicată în 1972
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
buor, / S-agiungă ca chedrii tămâiei, la nuor”), cărora li se opune un ideal etic, drumul „pre căi vârtoase / pietri-ascuțâte și sâmceloase”. Tendințele moralizatoare caracterizează, de asemenea, alte două încercări originale în versuri ale lui D., incluse în Psaltirea din 1673: Apostroful (atribuit de unii cercetători lui Miron Costin), proslăvind agonisita sufletească în dauna averii de „pre lume”, strânsă în deșert, și epigrama la psalmul 132, elogiind pacea, „turnurile de frăție” ce apropie oștirile învrăjbite. Moralismul psalmilor, versificați adesea de D. cu
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; [Epigrama la psalmul 132], în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu, București, 1887, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; Apostrof, în Psăltire a svântului proroc David, Uniev, 1673, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu, București, 1887, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; [Domnii Țării Moldovei], în Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681, reed. în Parimiile preste
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
1990. Cu acest prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate. După 1989 e prezentă cu articole în „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Ramuri”, „Familia”, „22”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. Editura Humanitas tipărește seria Unde scurte (I-VI, 1990-1996) - cronici dintre 1972-1992, completate de „partea a doua”, Postmicrofon, unde sunt incluse câteva texte apărute în revistele românești „22”, „Viața românească” și „Vatra” (1992-1995). În 1992 iese
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
la postul de radio Europa Liberă cu comentarii politice. Din 1994 lucrează ca redactor la secția culturală a „României libere”. Debutează în 1986, cu proză scurtă, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. A mai colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Litere, arte & idei”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Prima carte, romanul Vântul sau țipătul altuia, îi apare în 1992. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
și al revistei româno-italiene cu același nume (1996-1997). Debutează la „România literară” în 1991, debutul editorial reprezentându-l volumul de polemici Între Icar și Anteu (1996), urmat de altă carte de polemici, Orient-Expres (1999). Colaborează la „România literară”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Apostrof”, „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Euphorion”, „Observator cultural” ș.a. Subiectele alese de L. în eseurile și comentariile sale sunt dintre cele mai diverse, de la teatrul și eseurile lui Václav Havel la biografia papei Ioan Paul al II-lea, de la moravurile presei literare
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură, acuarele, desene la numeroase expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington, Roma). B. a debutat cu un volum propriu ceva
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
Generală nr. 127 din București (1979-1990), redactor la „Universul cărții” (1990-1992) și la „Contemporanul-Ideea europeană” (1992- 1994), unde deține mai mulți ani cronica literară, iar din 1994 profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din capitală. A mai fost redactor la „Apostrof” și „Viața românească”, muzeograf la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Reno, SUA (2003). Debutează în revista „Steaua” (1965) cu critică literară, continuând să colaboreze, cu eseuri și traduceri, și la „Tribuna”, „Secolul 20”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Echinox”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, iar după 1989 la „Literatorul”, „Apostrof” ș.a. Este unul din autorii articolelor din Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002). A fost distins cu Premiul Consiliului Britanic (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2001). Prima carte a lui S., Orientări în literatura Sudului american (1977), conține o
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
de Litere a Universității din Oradea, din 2000 devine profesor și decan la aceeași instituție. Debutează la „Echinox”, în 1975, cu un articol despre Mircea Iorgulescu. Colaborează cu recenzii, cronici literare și la „Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Cuvântul”, „Convorbiri literare”, „Apostrof” ș.a. Prima carte de critică literară, Diferența specifică, îi apare în 1982, simultan cu ediția Teodor Scorțescu, Concina prădată. Este prezent cu articole și studii în volumul Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), în Dicționarul scriitorilor români (I-
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. În 1995 beneficiază de o bursă de studii la Arhivele Vaticanului. Colaborează cu cronici literare, eseuri, note de călătorie la „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Ateneu”, „Dacoromania” (Freiburg), „Apostrof”, „Orizont” „Literatorul”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Minerva” (Bistrița), „Telegraful român” (Sibiu) ș.a. Redactează studii introductive, prefețe, postfețe pentru ediții din scrierile lui Al. Vlahuță, Tudor Arghezi, Octav Botez, George Lesnea ș.a. Debutează editorial în 1972, cu antologia de texte critice
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
altor poeți și, mai rar, de textele unor prozatori români, publicând studii, articole și tălmăciri în „Action poétique”, „La Quinzaine littéraire”, „Europe”, „Seine et Danube”, „MEET”, „Poésie”, „Missives”, „Cahiers Benjamin Fondane” (Israel), „Continuum” (Israel) ș.a. ori în reviste din România - „Apostrof”, „Poesis”, „Observator cultural”, „Vatra”. În decembrie 1997 s-a realizat la Théâtre-Poème din Bruxelles, în cadrul festivalului „Pour un symbolisme européen”, un spectacol pe versuri traduse de S. din Plumb de George Bacovia (avându-i ca protagoniști pe Radu Duda și
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
care le cunoșteau, l-ar fi putut sprijini. Ulterior poezii i-au apărut în revistele „Izvoare” (Tel Aviv), „Mele”, „Argo”, „Don Quijote” (Lausanne), „Aldebaran”. Acestora li se adaugă, după 1989, prezența în reviste din țară, precum „Adevărul literar și artistic” și „Apostrof”. În 1998 publică volumul Omul ciudat, cuprinzând poeme scrise între 1963 și 1990, a doua ediție, amplificată cu alte texte din epoca „Algelor” și cu câteva grafopoeme, fiind tipărită postum, în 2003. În manuscris au rămas ciclurile Întuneric și lumină
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
Fundația „Saint-Paul” din Luxemburg. A mai fost consilier local, șef de birou senatorial, consilier de imagine și relații cu mass-media la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești. Prima carte, romanul Herbert, îi apare în 1988. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Caiete critice”, „Cronica”, „Literatorul” ș.a., semnând editoriale, eseuri, interviuri, versuri, analiză politică, traduceri, cronici literare. A transpus în limba română Râsul. Eseu asupra semnificației comicului de Henri Bergson (1990), texte ale unor autori din diasporă (Emil Cioran, Petru Popescu) ș.a.
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
nu a fost totuși receptat de public pe măsura valorii sale. Un ecou deosebit a avut însă reintrarea sa în arena publicisticii din România, în 1997, cu Epistolă despre convertire, un comentariu la cărțile lui N. Steinhardt (publicat în revista „Apostrof”), unde, conform obiceiului său, autorul include un eseu datând din 1944. A tradus, între alții, din Henrik Ibsen (Rosmersholm) și din August Strindberg (a cărui influență se poate recunoaște în scrisul său) și, în 1971, a făcut cunoscut publicului din
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Revistă de istorie a religiilor”. I se acordă Premiul „Perpessicius” al Muzeului Literaturii Române și al revistei „Manuscriptum” (1989), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1983), Premiul Salonului Național al Cărții la Cluj-Napoca (1994). Colaborează și la „România literară”, „România liberă”, „Apostrof”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Manuscriptum”, „Transilvania”. Participă la numeroase congrese internaționale: Brno (1966), Varșovia (1968), Sofia și Cluj (1972), Louvain-la-Neuve, Bruxelles și Luxemburg (1990), Innsbruck și Paris (1991), Ierusalim (1993), Caen (1994 și 1998), Berlin (1995 și 1996) etc. Pentru literatura română
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
din decembrie, noua Uniune continuă să gireze și să susțină parțial apariția unor periodice literare, fără a exercita asupra lor vreun fel de acțiune de îndrumare sau control. Din 1990 apar (ori au apărut un timp) revistele „Contrapunct”, „Memoria”, „Drama”, „Apostrof”, „Luceafărul copiilor”, „Helikon” ș.a. Din 2000 U.S. din R. organizează, la Neptun și Mangalia, Festivalul Internațional de Literatură (care decernează Premiul „Ovidius”), acordă sprijin financiar și logistic Colocviului Național de Dramaturgie de la Sinaia, Colocviului Național de Proză și numeroaselor festivaluri
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1996-1998), apoi cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, unde predă literatura comparată. Debutează la „Tribuna” în 1990, iar editorial cu eseul Optzecismul și promisiunile postmodernismului în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Steaua”, „Vatra”, „Observator cultural”, „Echinox”, „Orizont”, „Poesis” ș.a. A făcut parte dintre autorii Dicționarului analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003). U. e interesată cu precădere de fenomenul optzecist, pe care urmărește să-l supună unei contemplări de „a doua
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
revista „Cercetări filozofice” cu o recenzie, și editorial în 1972 cu studiul Dimitrie Cantemir și umanismul (Premiul Asociației Scriitorilor din București), o dezvoltare a lucrării de doctorat. A colaborat statornic la „Revista de filozofie” și sporadic la „Limba română” și „Apostrof”. După câteva studii parțiale asupra lui Dimitrie Cantemir, publicate între 1964 și 1966 (Dimitrie Cantemir și Andrei Wissowatius. Contribuții la problema izvoarelor umanismului lui Cantemir, Cantemir și Antichitatea), V. tipărește o încercare de sinteză asupra cărturarului, intitulată Dimitrie Cantemir și
VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]