374 matches
-
muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sălbatică și tigrul) (f) "Biata femeie făcu niște ochi mari cât toate zilele și se miră toată de ce văzu pe mână, că cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Biata femeie făcu niște ochi mari cât toate zilele și se miră toată de ce văzu pe mână, că cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anului 2000, unde se imaginează sosirea unor marțieni care determină o metamorfoză a civilizației de pe Terra. În 1960 I. se stabilește în Franța, de unde trimite versuri revistelor din exil. Colaborează la toate cele trei serii ale revistei „Drum” (Pittsburg), la „Apoziția” și „Revista scriitorilor români” din München, la „Vatra” din Freiburg și la „Buna Vestire” de la Roma. Marcată de nostalgia depărtării, sensibilitatea lirică a poetei surprinde toate dorurile exilatului. Imaginația reconstituie dimensiunile spațiului originar în gesturi și atitudini altădată familiare: „Încins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
care a dispărut din româna literară, continuă să fie folosit în limbajul religios, conferindu-i o notă de arhaicitate pronunțată (Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre...!). La nivelul sintaxei, limbajul religios se remarcă prin elidarea consecventă a predicatului, prin acordarea apoziției cu regentul, prin construcții sintactice arhaice în care dativul are valoare posesivă, prin frecvența conjuncției și, care imprimă discursului un caracter narativ, prin cultivarea inversiunii, pentru crearea simetriei. Nota distinctivă a limbajului religios rămâne însă lexicul. Lucrările de specialitate semnalează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se pot aranja pe suprafața externă a rădăcinii, de unde depun toată viața straturi noi de cement. Osteoblaștii, în aceeași succesiune - sinteza matricei osoase mineralizate - dau naștere osului alveolar. Osul alveolar are o activitate metabolică ce se concretizează prin resorbție și apoziție atâta timp cât există stimul funcțional dentar. În plus, el se structurează pe liniile de rezistență la solicitare prin “trabeculații de efort” concretizate prin sisteme Haversiene și densificare trabeculară. Fibroblaștii au trei perioade de activitate intensă: perioada inițială, de mugure dentar, când
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Aceasta se adresează tuturor componentelor sistemului odontal (odontonului) și se datorează solicitărilor funcționale sau agresiunilor patologice. Dacă procesul de uzură se produce în limitele firești, factorii sistemici compensatori au posibilitatea de a menține echilibrul homeostazic prin procese fiziologice cum sunt: apoziția de dentină, de cement sau restructurări adaptative (remodelări și condensări ale osului). Dacă uzura depășește limitele firești prin ritm și cantitate sau este produsă din cauze atologice: abrazie, carie, agresiune traumatică, atunci reacțiile compensatoriirii sunt insuficiente sau urmează căi anormale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dezechilibrului). O a doua manifestare a rezistenței la forțele active este la nivel parodontal și se adresează atât rezultantei orizontale, cât și celei verticale. Rezultantele orizontale vor fi amortizate prin ligamentele parodontale și prin lichidul intraalveolar. Ligamentele tracționează și generează apoziția de os, lichidul presează determinând resorbția (fig. 91). Dacă sunt în echilibru, atunci cele două forme de manifestare a metabolismului osos - apoziția și resorbția - sunt și ele în echilibru, morfologia alveolară rămânând nemodificată. În schimb, se structurează trabeculația pereților alveolari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
celei verticale. Rezultantele orizontale vor fi amortizate prin ligamentele parodontale și prin lichidul intraalveolar. Ligamentele tracționează și generează apoziția de os, lichidul presează determinând resorbția (fig. 91). Dacă sunt în echilibru, atunci cele două forme de manifestare a metabolismului osos - apoziția și resorbția - sunt și ele în echilibru, morfologia alveolară rămânând nemodificată. În schimb, se structurează trabeculația pereților alveolari în zone mai condensate care poartă denumirea de hipomoclion (fig. 91-c). Presiunea din pereții alveolari este preluată de al treilea sistem de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
documentare al Europei Libere, sub direcția lui George Ciorănescu. Colaborează sporadic la presa românească din exil cu scurte eseuri, dintre care cel despre Craii de Curtea-Veche (în „România”, New York, octombrie 1961) merită a fi în primul rând amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
stabilită. - ariile dense sunt tot zone de material electronoopac, atașate pe versantul intern al plasmalemei. Reprezintă locurile de prindere pentru filamentele intermediare. Joncțiunile intercelulare dintre fibrele musculare netede sunt de trei tipuri: comunicante (gap/nexus), varietăți de tip adherens și apoziții prin proiecții digitiforme (protruzii și intruzii). B. Nucleul este unic, central, de formă elipsoidală, cu dimensiuni de 2/10 μm; axul lung este paralel cu cel al celulei, este eucromatic (deci are activitate biosintetică pronunțată) și se scurtează în contracție
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
aduce la viață”, „care învie șmorțiiț” (BVA, BS); „cel ce aduce la viață”, „care înviază șpe cei morțiț” (G-R); „Cel ce dă viață”, „care învie șmorțiiț” ( C); „qui vivificat” (Vg); „qui donne la vie” (BJ); „who gives life” (RSV). Este apoziție pe langă theoó în 1Tim 6,13, unde Pavel îi dă lui Timotei porunca solemnă să păstreze dreapta credință și începe astfel: paraggéllÄ enÀpion to¤ theo¤ to¤ zÄiogonoúntos tà pánta...: „Îți poruncesc înaintea lui Dumnezeu, Cel ce aduce toate la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Pavel îi dă lui Timotei porunca solemnă să păstreze dreapta credință și începe astfel: paraggéllÄ enÀpion to¤ theo¤ to¤ zÄiogonoúntos tà pánta...: „Îți poruncesc înaintea lui Dumnezeu, Cel ce aduce toate la viață...” (BS) În Rom 4,17, este tot apoziție și se referă mai precis la învierea din morți, dar e urmat de o propoziție care descrie crearea din nimic: katénanti s...țtheo¤ to¤ zÄiogonoúntos toùs nekroùs kaì kalo¤ntos tà mg ónta hÄs ónta: „în fața s...ț lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1Tim 2,3, se spune: to¤to kalòn kaì apódeikton enÀpion to¤ sÄtQÎros hQmÄÎn theo¤i: „acesta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.” (BVA) - Doxologia care încheie Epistola lui Iuda (v. 25), din nou sÄtQr este apoziție pe langă theós: mónÄi theÄÎi sÄtQÎri hQmÄÎn dià IQso¤ Christo¤ to¤ kyríou hQmÄÎn dóxa...: „singurului Dumnezeu, Mântuitorului nostru prin Iisus Hristos Domnul nostru: slavă...” (BVA) În Noul Testament, mântuirea are întotdeauna un sens spiritual: salvarea din robia celui rău, eliberarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
subordonare. Se pune virgulă între părți de propoziție de același fel când nu sunt legate prin și copulativ ori prin sau. Construcțiile gerunziale și participiale așezate la începutul frazei se despart prin virgulă. Virgula se utilizează și pentru a izola apozițiile simple sau dezvoltate, precum și substantivele în cazul vocativ. Se despart prin virgulă de restul propoziției cuvintele și construcțiile incidente. Nu se despart prin virgulă subiectul de predicat. Exemplu:,,În coș erau: mere, pere, gutui și nuci. ’’ Semnul exclamării se utilizeaza
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
reprodus. Exemplu: ,, Ia te uită ! O fată de fum... spuse un nor’’ (,,Fata - de Fum”). Linia de dialog și de pauză marchează începutul vorbirii directe a fiecărui interlocutor, respectiv pauza dintre propoziții sau fraze, delimitarea cuvintelor și construcțiilor incidentale sau apozițiile explicative, lipsa predicatului sau a verbului copulativ. (Cerul - albastru, norii - cenușii). Linia de pauză se mai folosește și pentru a nota uneori o intonație deosebită, sugerând atitudinea afectivă a vorbitorului. Parantezele sunt de trei feluri: *drepte - care se folosesc cu
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din perspectivă atrială joncțiunea atrioventriculară definește un complex structural anatomic format din următoarele entități: valva aortică, valvă mitrală, valvă tricuspidă, artere
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Sorin Stati, care identifică 4 tipuri de relații sintactice: de subordonare: X e regentul lui Y X ← Y de coordonare: X e coordonat cu Y X + Y predicativă: X e subiectul lui Y X ← →Y apozițională: X e explicat de apoziția Y X = Y. După ce se menționează restricțiile de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, se ajunge la concluzia că relația predicativă este o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este esențial, iar adjectivul adaugă un element mai mult sau mai puțin secundar, care explică sau completează dintr-un anumit punct de vedere cele spuse de verb. În acest caz avem de-a face cu un adjectiv cu funcțiune de apoziție explicativă, sau de atribut circumstanțial, dacă ne referim la dubla funcțiune a acestui adjectiv, de determinant și al substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verb. În acest caz avem de-a face cu un adjectiv cu funcțiune de apoziție explicativă, sau de atribut circumstanțial, dacă ne referim la dubla funcțiune a acestui adjectiv, de determinant și al substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială: fetița, fiind (deoarece este, în timp ce este) voioasă, aleargă. În timp ce adjectivul voioasă ca apoziție poate fi echivalat cu o construcție gerunzială
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un adjectiv cu funcțiune de apoziție explicativă, sau de atribut circumstanțial, dacă ne referim la dubla funcțiune a acestui adjectiv, de determinant și al substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială: fetița, fiind (deoarece este, în timp ce este) voioasă, aleargă. În timp ce adjectivul voioasă ca apoziție poate fi echivalat cu o construcție gerunzială - circumstanțială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială, adjectivul voioasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantivului și al verbului. Adjectivul voioasă ca apoziție explicativă (atribut circumstanțial) poate fi echivalat, ca orice apoziție explicativă, cu o construcție gerunzială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială: fetița, fiind (deoarece este, în timp ce este) voioasă, aleargă. În timp ce adjectivul voioasă ca apoziție poate fi echivalat cu o construcție gerunzială - circumstanțială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială, adjectivul voioasă ca nume predicativ nu poate fi echivalat decât cu o propoziție coordonată copulativă (pentru că el exprimă un element esențial, o stare existentă simultan cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gerunziul mai exprimă și o altă nuanță circumstanțială (timp, cauză), el nu mai poate fi echivalat decât cu o propoziție subordonată circumstanțială. La fel adjectivul voioasă numai ca nume predicativ, poate fi echivalat cu o propoziție coordonată copulativă, iar ca apoziție poate fi echivalat numai cu o construcție gerunzială circumstanțială sau cu o propoziție subordonată circumstanțială. Deși apropiate de verbele copulative sau semicopulative, care admit un nume predicativ, verbele din exemple ca fetița aleargă voioasă își păstrează în mai mare măsură
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe acela, fericitul etc. Atributul predicativ (adjectivul adverbial) se raportează la subiectul sau obiectul propoziției fără condiția articulării: El (acela) a privit fericit. Pe el (acela) l-am văzut fericit. Aceeași
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]