73,900 matches
-
Cine dă cu pietre În arborele meu genealogic?! • Suntem cu toții o sapă și-un pământ... Voi vă jucați cu mine... Eu zic că mă joc cu voi (Solo Har Herescu). • Libertate avem prea multă. De acea nu știm s-o apreciem. • Nu dezlega toate misterele. • A reținut textul În arhiva lui secretă de plagiator (Roni Caciularu). Nu vorbi prosti fără să știi. Mai Întâi informează-te! • Proștii sunt de două feluri: cei care cred absolut tot și cei care nu cred
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
de comunicare : aforisme, maxime, sentințe. Mai nou - parabole. Toate degajând o Învățătură, o pildă. Povestea vorbei, a lui Anton Pann, a pătruns până departe În Țările Române, ca și culegerea de folclor În cele 10 volume a lui Iuliu Zanne (apreciată de Eminescu și Lucian Blaga). Dată fie puterea de sinteză pe care o induce termenul aforism, el a fost agreat și impus În toate limbile europene, de la greci citire, conținutul fiind apodictic. Cu alte cuvinte, aforismul rămâne o piatră de
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
ales, pentru desfătarea și satisfacția celor mulți, care vin, cu inima deschisă, să te vadă, să te admire, să-și Încarce mintea și sufletul cu vorbele, cu ideile, cu sentimentele ce pornesc de pe scenă pentru a inunda sala - cum Îl apreciază unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, eruditul devotat, Zeno Fodor, așa cum Gheorghe Harag este regizorul, sau cum Romulus Guga este dramaturgul. Cornel Popescu a Învățat să prețuiască necondiționat teatrul de la maestrul său, marele regizor și pedagog Ion Cojar
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
stânga la dreapta. Pe urmă m-au instalat și mi-au spus: — Fă treabă!... Cu ce să fac treabă? am Întrebat eu... Cu telelfonu, cu secretara, cu faxu au zis ei, crezând că scapă ușor. Dar eu, dacă mi-au apreciat experiența, le-am zis: — Ne, ne, ne, nu ține: astea-s de formă; mie-mi spuneți cine-mi dă indicații; mie-mi trebuie cineva de care să-mi leg cureaua de transmisie... S-au codit ei, c-au crezut că
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
deschisese geanta de umăr și scosese de acolo o carte punându-mi-o sub ochi. Era cartea lui Isaac Deutscher despre Troțki, Profetul înarmat publicată la editura soțului meu. Eram neliniștită - nu citisem cartea, numai autobiografia lui Troțki, Viața mea, apreciind talentul de scriitor al autorului. Dar nu credeam deloc că Troțki era "Messia", în felul cum alții credeau despre Stalin. M-am uitat la carte apoi m-a dus gândul la briceagul meu elvețian și la "briceagul" lui, cartea, două
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
cel mai tare vorbindu-mi despre modul cum mi-am însușit limba țării mele de adopțiune. La Facultatea de Filologie din București, secția de italiană era pe același culoar cu secția de franceză. El e cel mai bine plasat să aprecieze modestia cunoștințelor mele, la sosirea la Paris, și a spus-o la cenaclul literar românesc de la Neuilly, și cu alte ocazii. Acum constată că: tu pourrais etre donné en exemple en tant qu'adulte qui, par humilité et labeur, connaît
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
după o perioadă, mama îmi spunea Rodica. Mi-a intrat acest nume, deci, între cât oamenii din sat nu mă mai știu de Vasile, decât de Rodica. îmi place să cânt foarte mult muzică populară, cânt pe la nunți. Îs foarte apreciată de public, oamenii din comună și din alte părți mă iubesc. Deci sunt o persoană curată, sunt o persoană care n-aș putea să zic că aș putea fi refuzată de către cineva. Iar perioada mea de copilărie... Deci, eram prietenă
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
permisiunea să cânt puțin. Doamna nu o știut că eu știu să cânt chiar așa de bine, cât am făcut față... Și am intervenit de am cântat, le-a plăcut la clienți enorm de mult... Iar doamna patroană m-a apreciat foarte tare, și cu domnu^, și toți din bar... Și m-au cunoscut toți băieții din Borșa de solistă de muzică populară foarte bună... Deci, mă întrebau pe stradă, mă opreau foarte mulți, și-mi ziceau: Ce frumos ai cântat
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
nu văzuse măcar o para ca răsplată. Gândeam utopic; Îi Îmbinasem pe Don Quijote și pe Sancho Panza! Altfel, relația mea cu Academia Româno Americană, ARA, poate arata bine treptele prin care am trecut. Ajungând În Los Angeles am fost repede apreciat: nu știu să mai fi fost cineva pe atunci cu atâtea titluri publicate și cu cărți și brevete În SUA. Deși o perioadă bună am lucrat pentru alții, am avut totuși timp să mă consacrez și unor activități paralele. La
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
care voiam să arăt editorilor că Îmi fac datoria, și știam că decretarea unui articol ca fiind publicabil fără corecturi aduce un blam consultantului, și ca atare, găsirea nodului În papură este indispensabilă. Cititorii ‘Insider’-ului mi au Încurajat inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu mai este nevoie... Redau În schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți specialiști din domeniu În diverse ocazii. Ce poate recompensa mai mult decât laudele acestui
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Balaban, și am rămas până astăzi În relații apropiate atât cu el cât și cu soția sa, Nelly Florea, sora marelui actor Septimiu Sever. Când ai dea face cu un coleg apropiat, cum este Sandy, Îți vine peste mână să apreciezi detașat cu cât acesta este mai bun decât tine. Superioritatea acestuia, devenit mai târziu vicepreședinte al Academiei Române (și ar fi fost sigur ales și președinte, dacă nu ar fi preferat să rămână În SUA) a fost Însă evidentă... De pe timpul
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
de prima apariție era de părere că, deși e cel mai valoros roman al său, Morminte străvezii nu e o capodoperă, nu e, de pildă, de nivelul romanului Orbitor al lui Mircea Cărtărescu. Alex. Ștefănescu, în prefața ediției din 2006, apreciază fără rezerve "îndrăzneala artistică" a scriitorului, face referințe la Augustin Buzura (în modul de înțelegere a sufletului feminin) și Nicolae Breban (în capacitatea de a influența relațiile umane) și ajunge la concluzia că "numai Dan Stanca, dintre prozatorii români de
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
situației. Revenind într-o sferă mai salubră; în definitiv, postmodernismul (neomodernismul) nu se separă de modernism prin metode, cât prin felul cum sunt ele folosite, articulate, puse în lumină. Cunosc numeroase opere denumite postmoderne, sau pe care autorii lor le apreciază așa, unde se utilizează procedee „deja vu” luate din creația avangardei, a modernismului - de la colaje, pastișe, improvizații, teatru instrumental, până la soluții - etalon, caracteristice altor perioade, denumite generic „retro”. Comparativ cu modernul, antimodernul sau, mă rog, postmodernul pledează pentru dezagregare, disoluție
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004, p. 473, versiunea americană, vol. IV, The University of Chicago Press, p. 88. într-un articol intitulat Dicționarul scriitorilor români (Jurnalul literar, nr. 1-2, ianuarie, 1999) apreciam textul despre Eliade din volumul al II-lea, coordonat de Mircea Zaciu. Remarcam analizele subtile ale operelor, judecățile de valoare și sesizarea timbrului unic al memorialisticii, literaturii realiste și a celei fantastice. Atrăgeam însă atenția asupra câtorva lipsuri și, în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
despre felul cum Eliade scria și dansa bătea la mașină “Istoria Religiilor” (Traité d'histoire des religions, 1949). Extrem de interesante sunt convorbirile cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Acesta ne descrie relațiile cu Georges Bataille, Henri Michaud, cât era de apreciat între mulți alții, chiar și de André Breton. Chiar scriitori de talia lui Le Clézio și Paul Ricoeur au admis cât au fost influențați ei de concepția eliadesca. Urmează Paul Barbaneagra, realizatorul filmului “Mircea Eliade și redescoperirea Sacrului”, în care
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
e fondată de un maestru spiritual faimos, Maharishi Mahesh Yogi. Extrem de comercial, M. Yogi impune tarife ridicate. Pentru o mantra și un support après vente de câteva luni se cerea 500$. Motivația e că dacă preiei ceva valoros gratis nu apreciezi și nu te folosești de el. Corect Într-un sens. Popularitatea a scăzut dramatic În ultimii ani datorită pleiadei de mișcări mai noi și mai eficiente. În esență, sistemul constă În atribuirea de către un profesor a unei mantre, de exemplu
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
fi natura cromatică a limbajului și concizia exprimării. A fost distins cu Premiul Enescu. Distingem la Silvestri ușurința cu care proiectează imagini sonore de o inpecabilă finețe, imaginație și sensibilitate. În Cvartetul de coarde nr.2 op. 27 (1947) se apreciază acel cânt imaterial, suplețea inflexiunilor motivice în stare să evoce o atemporalitate romantică. Fiecare sunet din cvartet pretindea să fie numai emoție, emoție iradiantă. Accentuând structura monotematică a ciclului de mișcări, insistând asupra sincronizării planurilor contrapunctice, Silvestri asigura fiecărei părți
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
al unor ocupații străine. Cercetătoarea Eva Behring a ținut să precizeze că litertura exilului a fost omisa din istoriile literare apărute în România după evenimentele din Decembrie 1989, sau a fost tratată superficial, desi personalitatea celor plecați era binecunoscută și apreciată în Occident. În Spania, profesorul universtar dr.Silvia Marcu, cunoscătoare a situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
pasiuni, literatura, acest “prinț al poeziei”, cum a fost numit de contemporani, s-a stins din viață în anul 2001 în plină activitate creatoare, lăsând în uma lui un gol imens și regretele celor care l-au cunoscut și au apreciat demnitatea, talentul și vastă lui erudiție. Avea în proiect să scrie un al doilea volum de poezii din închisori dar timpul nu a mai avut răbdare și nu l-a mai așteptat. Fără aportul și prezența lui nimeni nu s-
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
cap. 67, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Precum este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să ne rugăm și să cerem sfat. Sfântul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cât și pentru public, fie el avizat sau doar meloman. Părțile improvizate sunt așteptate cu interes sporit, succesul acestora determinând de multe ori succesul unui întreg spectacol, viceversa fiind de asemenea valabilă. Îndemânarea și chiar talentul artiștilor sunt judecate și apreciate nu neapărat în funcție de acuratețea interpretării anumitor piese, ci mai ales în funcție de ceea ce este considerată a fi o improvizație de bună calitate sau mai bine spus - inspirată. Această importanță deosebită acordată improvizației în cercurile muzicale orientale ridică numeroase probleme și suscită
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Ploeștilor jud(ețul) Prahova, în leat 1832, iulie în cinci s au săvârșit de scris”; Caligraful Manuscrisului grecesc nr. 33 - cuprinzând heruvice și chinonice de toate tipurile putând fi considerat, fără rezerve, un heruvico chinonicar este cunoscutul psalt Ilie Cântărețul, apreciat de însuși Macarie Ieromonahul pentru calitățile caligrafice, devreme ce-i încredințează copierea exighisirii Sthirariului lui Hrisafi (Manuscrisul românesc nr. 1690 din Biblioteca Academiei Române) și a Papadichiei lui Grigore Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax (Manuscrisul românesc nr. 1691 din Biblioteca Academiei Române). Scris
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
vindecare”<footnote Pr. Ilarion Felea, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, p. 122-123. footnote>. De aceea canoanele lui sunt puse În funcție de cugetele și de sentimentele penitentului. Duhovnicul - priceput și Înțelept - are libertatea să le prescurteze sau să le aplice cu asprime, apreciind natura păcatelor, consecințele lor mai mici sau mai mari și intensitatea pocăinței celui căzut În diverse păcate sau patimi ucigătoare de suflet. Cu iubire și duioșie părintească se adresează Sfântul Grigorie penitenților, lansându-le afabile exortații la mărturisire verbală și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
parte, dar să adauge totuși un Magnificat la sfârșitul părții a doua.Unii critici consideră că această decizie a distrus echilibrul lucrării, lăsând ascultătorul să privească spre Înălțimile Raiului și să-i asculte muzica de departe. Mai mult, critica muzicală apreciază că, deși lui Liszt i-ar fi fost mai comod să portretizeze imaginile Infernului decât pe cele celeste, redarea Paradisului În muzică nu i-ar fi depășit veleitațile componistice. Premiera simfoniei În toamna lui 1857 a fost un adevarat dezastru
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Laura Podoleanu Până în anul 1900, Puccini a scris două opere importante în care personalitatea și talentul său s-au afirmat pe deplin: Manon Lescaut și Boema. Aceste lucrări au devenit în scurt timp atât de populare încât compozitorul a fost apreciat drept urmaș al marelui Verdi. O analiză comparativă a câtorva dintre creațiile marilor compozitori este extrem de tentantă. Pătrunzând în intimitatea laboratorului lor, analistul descoperă două variante ale aceluiași mod de a accede la perfecțiunea a ceea ce istoria muzicii numește teatru
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]