577 matches
-
merge să pipăie d-aproape pulsul Excelenței Sale. Electricitatea în complicitate cu d. Panu preveniseră însă pe Excelența Sa de cele petrecute la Iași, și astfel d. Sipsom, mergând acasă la d. Conta, nu fu primit; Excelența Sa [î]i trimise răspuns cu aprodul de la ușă că nu primește acasă decât pe amici și că cine are afaceri du d-sa ca ministru să poftească la minister. Pe semne că la d. Tiriachiu d. Sipsom n-a avut mai mult noroc decât la d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Neamțu, Dochia și Traian, Turnul lui But, mai toate nuvelele și piesele de teatru), Heliade- Rădulescu (Michaida), C. Stamati (Dragoș, Eroul Ciubăr-vodă), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunii. La Tismana), C. Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul, Sobiețki și românii, Aprodul Purice), D. Bolintineanu (Legende istorice), V. Alecsandri (Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, Despot-Vodă, Dumbrava roșie, Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
și oastea, mai apoi și capul, însă cu mare primejdie lui Ștefan vodă, că s-au pornit cu calul jos, puțin de n-au încăput în mâinile vrăjmașului său”. Ion Neculce, în O seamă de cuvinte, a reprodus povestea cu aprodul Purice. În momentul în care domnul a căzut de pe cal, Purice i-a dat calul său domnului și s-a făcut movilă ca Ștefan să poată încăleca. Acesta a fost momentul în care a început legenda familiei Movilă, doi dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Sfat, alături de fratele domnului, Ilihno (Alexăndrel). Sunt 9 boieri care nu mai apăruseră până atunci în Sfatul Domnesc (Oană, vornicul cel mare, Manoil cel mare, Costea pârcălab și fratele său Petru, Șteful Jumătate, Miclea Greul, Nicul vistiernic, Știbor, Șăndrică aprod). La 23 februarie 1448, Roman se afla la Colomeea. Nu știm cum fusese alungat din scaun. Documentul, pe care îl dă acum, este foarte interesant, pentru că ne arată cât de implicat era starostele Podoliei și al Calmeniței în treburile Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de boierul Oană Pântece mânăstirii Moldovița, privilegiu în care apare Sfatul Domnesc alcătuit din boieri care făcuseră parte din sfatul lui Alexandru cel Bun, ca Petru Hudici, dar și boieri care pribegiseră cu Roman, ca Manoil de la Hotin și Șăndrică aprodul. Iancu de Hunedoara îl sprijină pe Bogdan al II-lea să ia domnia în 1449. El îl înfrânge pe Alexăndrel la Tămășeni, la 12 octombrie 1449 “și a omorât o mulțime din panii [boierii] lui: Oancea logofăt, Costea Andronic și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei ani, nu reușise să întemeieze nici un sat. La 5 martie 1438, îi este dăruit lui Giurgiu Piatră “un loc în pustie, pe Bâc”. La 17 mai, în același an, îi este întărit satul în care era casa lui Stan aprodul și i se mai dăruie și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o pustie la Holmul Negru, anume Hluboca”. Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihai Popșa, cel care pe vremea lui Alexandru cel Bun primea întărire pe sate, împreună cu Moișă Filosoful, și-l dăruia lui Stan Poiană. La 15 martie 1493, domnul cumpără de la Ioan Mândrea satul Scanțirești, pe care îl dăruie lui Ion aprod. În aceași zi, Ștefan dă un nou privilegiu prin care întărea împărțirea satului Scanțirești între Ion aprod și sora lui, Marușca. La 31 octombrie 1491, domnul cumpără două sate de la Oană Dzeamă, pe care le dăruie lui Ion Murgu. Cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și-l dăruia lui Stan Poiană. La 15 martie 1493, domnul cumpără de la Ioan Mândrea satul Scanțirești, pe care îl dăruie lui Ion aprod. În aceași zi, Ștefan dă un nou privilegiu prin care întărea împărțirea satului Scanțirești între Ion aprod și sora lui, Marușca. La 31 octombrie 1491, domnul cumpără două sate de la Oană Dzeamă, pe care le dăruie lui Ion Murgu. Cât de mare era domeniul domnesc o demonstrează aceste ultime danii, pe care le face Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patru părți. La 22 ianuarie 1495, domnul întărea stăpânirea peste nouă sate nepoților lui Laslău Globnicu, care și le împart între ei astfel: “o parte din aceste sate să fie slugilor noastre Toader Iucaș și nepoților lui de frate, Farco aprod și surorilor lui Dolca și Mărușca, fiii lui Petru Iucaș, iar o altă parte din acele sate să fie V. Anușcăi, fiica Stanei, singură, iar a treia parte din acele sate să fie a lui Isaiu, fiul lui Oană Mustea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puie pe casă pajura cu două capete, sau să intre în clasa blagorodnicilor spre a deveni însăși ciocan, sau în sfârșit să intre în slujba unui boier mare și să sufere mai bine palmele cucoanelor decât falanga aplicată de cutare aprod. Mulți din cei neînsemnați se fac sudiți, mulți se fac de casa cutărui sau cutăruia, mulți în sfârșit caută prin bani și stăruințe să ajungă la sfântul privilegiu. Se naște o mișcare nesănătoasă în societate, nu bazată pe muncă, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ele. Articol. - Las toate datoriile mele, toate cele nici cinci lire, pentru plata caritabilei și generoasei camere din Bristol, sub pedeapsa, dacă plata e refuzată, de a împiedica pe toți membrii să aibă o cină bună apărînd sub chipul unui aprod. Dacă, sfidînd acest teribil spectru, vor continua cu încăpățînare să refuze să stingă datoriile mele, cei doi creditori ai mei să se adreseze suporterilor Declarației drepturilor omului. Articol. - Las pe mama și sora mea în protecția prietenilor mei, dacă am
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în țara mea, Tu să strigi cât ai putea: «Sai, Ștefane, la hotară, C-a intrat sabia-n țară» Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urm-a rămânea De dușman în țara mea!» APRODUL PURICE Ungurii veniră în Moldova, să ne-o jefuiască și să ne-o coprindă. Ștefan strânse oaste în grabă și le ieși înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
grabă și le ieși înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-arunca cu vitejie împotriva dușmanilor, îi căzu calul, străpuns de un glonte. Între călăreții domnului se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă și Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă și Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui, ca o moviliță, pe care domnul se urcă și încalecă ușor. Zâmbind, Ștefan se întoarse către Purice și îi zise: Purice, băiete, de voi câștiga, În Movilă-naltă eu te voi schimba! Viteazul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Ștefan se întoarse către Purice și îi zise: Purice, băiete, de voi câștiga, În Movilă-naltă eu te voi schimba! Viteazul domn se aruncă apoi din nou în luptă, cu mai multă furie. Românii ieșiră învingători. După război, Ștefan dărui aprodului Purice moșii, pentru fapta lui și dragostea ce-i purtase. Purice ajunse bogat și luă numele de Movilă. Din el se trage neamul boierilor Movilești, dintre care unii ajunseră și domni. Ștefan-Vodă și Daniil Sihastrul Însoțit doar de doi tineri
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu diavolul, element aparținând fabulosului popular (Povestirea fratelui cerșetor - care îl vede pe aprod într-o lumină total nefavorabilă, un om corupt, pârând la stăpânire pe toți cei care greșesc și însușindu-și bani drept mită, mai rău și decât necuratul, și care, drept pedeapsă, va fi luat în iad). În Evul Mediu timpuriu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
satisfacerea nevoilor trupești. Povestirea fusese preluată de la Giovanni Boccaccio, în al cărui Decameron o regăsim, însă Chaucer îi conferă detalii aparte, individualizează mai mult personajele și modifică sensibil deznodământul. Dacă ceea ce povestise corăbierul semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină, în ciuda unei impresii că latura comică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Méllesville după Nanine ou Les préjugés vaincus de Voltaire. N., unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu era, el însuși, un poet. A compus versuri în spirit folcloric, iar poemul Aprodul Purice (1837) - care pornește de la o anecdotă consemnată de Ion Neculce în O samă de cuvinte - suferă de monotonie. Potopul, după Gessner, are o anume atmosferă și un fior de dramatism. Gelozie, după Millevoye - semnată Carlu Nervil -, ar fi mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Palatul lui Ghica Vodă să-i aparțină lui. Cu Mihail Kogălniceanu dă la iveală, în 1841, 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești. În scrisul românesc N. are titlul de merit al unui precursor. El inițiază, prin Aprodul Purice, poemul istoric, în scrisori îl anticipează pe memorialistul Ion Ghica, iar cu fiziologiile, devansându-i pe Mihail Kogălniceanu, Nicolae Filimon și pe Ion Ghica, impune specia. Cu echilibrul său clasic modulat de luciditate ironică, N. este primul nostru mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
după mântuire. El suferă de o melancolie sangvinară, colorată cu mizantropie. Echilibrul între convenția romantică și realitatea individului, aceasta e minunea creației lui Negruzzi. G. CĂLINESCU SCRIERI: Triizeci ani sau Viața unui jucători de cărți, Iași, 1835; ed. Iași, 1863; Aprodul Purice, Iași, 1837; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu Mihail Kogălniceanu), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Doi țărani și cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
bucate boierești), București, 1998; Doi țărani și cinci cârlani, Iași, 1849; Muza de la Burdujăni, Iași, 1851; Carantina, Iași, 1851; Păcatele tinerețelor, Iași, 1857; Scrierile lui..., vol. I: Păcatele tinerețelor, pref. V. Alecsandri, vol. II: Poezii, vol. III: Teatru, București, 1872-1873; Aprodul Purice. Lăpușneanul. Scrisori..., București, 1894; Opere complete, I-III, îngr. și pref. E. Carcalechi și Il. Chendi, București, 1905-1912; Poezii, îngr. Petre V. Haneș, București, 1908; Poezii și teatru, pref. I. Săndulescu, București, 1908; Opere necunoscute ale lui..., îngr. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
care se numără: vârsta, gradul de viciere al trupului și al minții, absența sau prezența rudelor. O curvă notorie, fără șanse de schimbare și fără rude care s-o supravegheze, nu trebuie să beneficieze de libertate. Bălașa, nevasta lui Toma aprod, primește un astfel de calificativ mai ales după ce mărturisise în fața soborului că nu se poate schimba; de fapt, atitudinea ei for țea ză mâna judecătorilor obligați s-o izoleze la schitul Bâțcov, departe în județul Argeș, cu aceeași veșnică justificare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
interesează poveștile..."880. Povestea "lungă" a jidovului rătăcitor condamnat la nemurire, la veșnică peregrinare pentru a-l fi jignit pe Isus Christos când urca Golgota este de origine incertă, având trei posibile surse: mitica budistă, posibila identificare cu Josephus Cartaphilus (aprodul lui Pontius Pilatus) sau cu Malchus, personaj din misterele religioase ale catolicismului medieval, sau, cel mai probabil, mit oriental despre peregrinii arhaici penitenți, trecut prin filtrul unei ideologii eclesiastice medievale 881. Dayan îl definește pe Ahasverus "un fel de anima
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
literar-teatrale ale autorului sunt nesemnificative. Nae Niculae, comedie didactică, reprezentată de Compania Bulandra-Storin-Maximilian-Manolescu în 1928, nu dispune de o structură compozițională performantă, și sub raportul spectacolului a fost o cădere. Dorindu-se „pledoarie pentru pace și omenie”, piesa prezintă avatarurile aprodului de tribunal Nae Niculae, care după moarte nu este primit nici în rai, nici în iad, și avansează metafora disputei de ordin moral, angajată între principiile „binelui” și „răului”, proiectate pe fundalul existenței omului de rând. Partea a treia, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]