950 matches
-
al votului. Firește, pentru a se manifesta o asemenea funcție mai este nevoie de o cultură statistică (în fapt, științifică), pe care, din păcate, mulți intelectuali și jurnaliști de la noi nu o au, cultură necesară pentru a înțelege că a aproxima în mod satisfăcător un fenomen simplu, cum este rezultatul unui vot popular, care se exprimă sub forma unei distribuții de frecvențe, reprezentând numărul celor care au ales o anumită formațiune ori un anumit candidat, este suficient să se analizeze un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
datorită imperfecțiunilor aparatelor sau organelor de simț, nu poate fi regăsită exact, ci numai cu o anumită aproximație. Prin urmare, se presupune că o însușire x posedă o anumită valoare v „reală”, care, în procesul de cunoaștere (măsurare), va fi aproximată printr-o valoare v'. Atunci,diferența dintre cele două mărimi: e = |v' - v| poartă numele de eroare. De exemplu, vom presupune că, într-o populație, există o proporție de, să zicem, 57% de indivizi care au o anumită opinie, în vreme ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apară între o valoare v*, găsită pe eșantion, și valoarea corespunzătoare, v, din populație; • o mărime P numită nivel de probabilitate sau nivel de încredere, care arată ce șanse sunt ca eroarea reală comisă, atunci când valoarea v - firește, necunoscută - este aproximată prin v*, să nu depășească limita d. Pentru a putea vorbi de eroarea d, trebuie să avem în vedere o anumită caracteristică a populației, precum și o valoare (mărime) a acesteia, ce urmează a fi estimată. Deexemplu, o caracteristică ar putea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valori; în cazul nostru, cu cât se abate, în medie, valoarea medie a variabilei x, calculată pe eșantion, de la „adevărata” valoare medie, cea din populație; ne spune deci care este eroarea probabilă, cea mijlocie, cea așteptată să se producă atunci când aproximăm pe cu . A treia propoziție ne ajută să intuim și modul în care se distribuie valorile în jurul lui , indiferent de distribuția variabilei originare x. Nu este vorba însă numai de această imagine intuitivă a curbei lui Gauss, conform căreia valorile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
frecvent psihologii. Să zicem că avem de comparat două valori, de aceeași natură, a și b', prima fiind o mărime fixă pe o populație A, iar a doua, o mărime similară obținută pe un eșantion dintr-o populație B, care aproximează deci o mărime fixă b. Se pornește de la așa-numita ipoteză nulă, conform căreia se presupune că mărimile a și b coincid (între populațiile A și B nu există nici o diferență după mărimea cercetată). Urmează să testăm această ipoteză în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un exemplu din Israel, dar pot fi invocate și alte cazuri, inclusiv din Statele Unite, unde experiența în domeniu este cea mai veche. În schimb, dacă estimarea se face ca în Franța, prin numărarea de buletine de vot propriu-zise, rezultatele sunt aproximate cu o precizie uimitoare, așa cum s-a întâmplat la turul doi al alegerilor prezidențiale din 1974, deja menționate, dar și la cele din 1982, când Mitterrand și-a luat revanșa în fața lui Giscard d’Estaing, câștigând însă tot la un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
variabila dependentă, se va alege, în funcție de ipotezele privind raporturile dintre variabile și de alte considerente, o funcție: x1 = f(x2,x3,...,xm) ai cărei parametri se vor stabili cu metoda „celor mai mici pătrate”, de așa manieră încât ea să aproximeze cel mai bine poziția indivizilor marcată de norul celor n puncte în spațiul respectiv. Mai exact, parametrii funcției se vor determina astfel încât suma pătratelor diferențelor dintre valorile reale ale variabilei dependente, x1, și cele calculate cu funcția aleasă pe baza
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
următoarele două lucruri. Mai întâi, valorile coeficienților de regresie, în speță cei standardizați, arată legătura dintre variabila independentă respectivă și valorile x1 calculate, deci nu cele reale, acestea din urmă putând fi foarte diferite de cele dintâi atunci când modelul nu aproximează bine realitatea. Altfel spus, orice ecuație de regresie trebuie însoțită și de indicatorul care exprimăeroarea medie a aproximării variabilei dependente. În al doilea rând, variabilele independente pot fi, la rândul lor, imagini ale unor factori între care considerațiile teoretice ne
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
își schimbă forma, punând subiectul în situația de a se gândi la alegerile care chiar vor avea loc curând, indicatorul despre care vorbeam devine tot mai bun, el apropiindu-se într-o tot mai mare măsură de ceea ce vrea să aproximeze. Asta se întâmplă pentru că întrebarea se referă efectiv la o intenție în mare măsură deja conștientizată, pe când anterior nimic nu ne permite să postulăm că omul are un proiect de comportament pentru eventuale alegeri (uneori foarte improbabile și pentru care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aici pot să apară unele excepții). În ceea ce privește aspectele psihologice și comportamentale, lucrurile sunt mai complicate. Un prim criteriu care a fost propus pentru a delimita între normal și patologic a fost cel statistic (Pichot, 1967). Conform acestuia, normal înseamnă ceea ce aproximează media populației (ceea ce fac cei mai mulți oameni). Deși util, acest criteriu nu este satisfăcător. Probabil că el nu ar funcționa eficient nici măcar în domeniul biologic. Caria, spre exemplu, este frecventă la majoritatea populației, fără ca aceasta să o facă stare de normalitate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
că aceste două componente sunt strâns legate. Astfel, testarea genetică se face doar după calcularea riscului; dacă riscul este scăzut, atunci testarea genetică nu este indicată (evitându-se astfel costurile suplimentare). Pe de altă parte, odată efectuată, testarea genetică poate aproxima mai bine riscul genetic pentru o tulburare. În cazul anumitor tulburări nu există încă teste genetice și, în consecință, a doua etapă nu are loc, intervenția de consiliere genetică bazându-se doar pe riscul genetic calculat. Testarea genetică este prezentată
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
frecvența alelei h0 este de 2 ori mai mare decât a celorlalte două. Gameții tatălui h2 2h0 h-2 h2 174 (2)172 170 Gameții mamei 2h0 (2)172 (4)170 (2)168 h-2 170 (2)168 164 Distribuția acestor valori aproximează o distribuție normală. Dacă numărul de locus-uri implicate în determinarea înălțimii crește, distribuția normală a acestor valori este tot mai bine aproximată. Caracteristicile determinate multifactorial implică factori genetici complecși (poligenici) și factori non-genetici (de exemplu, psihosociali). Determinismul genetic multifactorial asumă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
retrăgăndu-se din fața ei ca din fața unui torent periculos. În plus, resursele de timp, ca să nu le luăm în calcul decăt pe acestea, sunt limitate, iar un consum ilogic de resurse pe rezultate modeste e o formă de desmăț. Orice om aproximează raportul costuri venituri și trebuie să fii idealist rău (cum mulți dintre profesori încă mai sunt, hrănindu se doar cu pasiunea) ca să accepți eforturi imense la efecte infime. Și atunci să rămănă paradigma aceasta de școală incluzivă doar o dulce
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
lasă afară o porumbiță... Existența mai multor povestiri vechi despre potopul catastrofal demonstrează faptul că aceste relatări au avut la bază evenimente reale. Despre potopul lui Noe savanții contemporani cred că se poate localiza "teatrul" evenimentelor; de ase-menea, se pot aproxima cronologic. Localizarea tradițională (munții Ararat, Turcia) este eronată și substituită prin adâncurile Mării Negre. În ultimele milenii ale erei glaciare, debutează formarea de lacuri cu apă dulce, unul din ele formându-se în zona acoperită acum de Marea Neagră. În aceeași perioadă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
DE LIMITARE: MITUL GENEZEI. SCULPTURA Citită cu interes peratologic, Facerea este o proiecție a libertății ca voință de limitare.1 Înaintea Genezei, "duhul lui Dumnezeu se purta peste ape". Orice act demiurgic începe cu această plutire a spiritului care-și aproximează fapta, dar pentru a nu rămâne simplă rătăcire, el trebuie să se determine făptuind cu adevărat. Și cum orice act de demiurgie este o configuratio, o instaurare de limite modelatoare, determinarea divinului se consumă în Geneză sub forma limitelor puse
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este niciodată unul adevărat, ci doar o "gloriolă", ceva superficial, până la urmă o exclamație de identificare - "deci așa arătați!" etc. Îți dai seama repede că pe oameni nu-i interesează decât suprafața ta, că uneori nu fac decât să te aproximeze într-un chip ridicol. Într-o zi, cineva mi-a spus că i-a plăcut teribil de mult interpretarea pe care am făcut-o la basmul Harap Alb! Sau am comis odată imprudența să-l întreb pe un admirator care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
metafore ale transcendenței. Când spun "metafore", iau cuvântul în sens propriu: o uriașă cantitate de elemente din lumea vizibilului este mobilizată și pregătită pentru a fi "transportată dincolo" (metaphorein), cu gândul că în felul acesta invizibilul ar putea fi intuit, aproximat etc. În mod stângaci (și disperat) se încearcă cucerirea invizibilului prin vizibil și a necunoscutului prin cunoscut. Toate religiile au generat, lezând însăși natura transcendenței, arte vizuale și opere de elocință și au constrâns transcendentul să renunțe la prestigiul ineficace
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și care erau: kila de 680 litri, iar dimirlia de 34 litri (un litru de capacitate = 1 kg greutate), având în vedere că părinții noștri încă foloseau kila ca unitate de a aprecia cantitatea de cereale și pe care o aproximau la 800 kg, deci apropiată de kila muntenească, aceptându-o pe aceasta am obține pentru cifrele de mai sus următoarea situație: uium de la măciniș la morile din cele două sate umbrăreștene: 6.800 kg grâu; 5.440 kg mălai; 13.328
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
modela procesele care au loc. Prin urmare, s-a ajuns la un model foarte simplu, care descrie procesele de natură economică - modelul cutiei negre sau modelul black box, așa cum este el prezentat în figura 1.1. Desigur, modelul cutiei negre aproximează procesele economice ca o relație între inputuri<footnote Așa cum sunt explicate în economie, intrările sunt mărfuri/mijloace sau servicii folosite pentru a produce bunuri sau servicii. A se vedea, Samuelson, P.A.; Nordhaus, W.D. (2010), op. cit., p. 12 și urm
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
din momentul evaluării rezultatului procedurilor de audit. În cursul procesului de audit, nivelul pragului de semnificație poate fi modificat dacă există indicii că au fost luate măsuri de corectare a erorilor sau se descoperă mai multe erori decât a fost aproximat inițial. Ca urmare, în etapa finală auditorul trebuie să însumeze valoarea tuturor erorilor care ar fi putut să rămână nedescoperite, pentru a determina dacă nivelul acestora depășește pragul de semnificație. Când valoarea cumulată a erorilor necorectate tinde să depășească pragul
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
73) a cuplului M(s) la valoarea critică Mcr1, dată de (5.79), și se simplifică forțat prin AC , adică: Întrucât pentru alunecări mici primul termen de la numitor este mic comparativ cu al doilea, expresia M=M(s) se poate aproxima prin relația liniară (o dreaptă prin origine): (5.89-1) Pentru alunecări mari, (apropiate de s = 1), cel de al doilea termen de la numitor este neglijabil comparativ cu primul, expresia M=M(s) se poate aproxima prin funcția hiperbolică : (5.89-2
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
M=M(s) se poate aproxima prin relația liniară (o dreaptă prin origine): (5.89-1) Pentru alunecări mari, (apropiate de s = 1), cel de al doilea termen de la numitor este neglijabil comparativ cu primul, expresia M=M(s) se poate aproxima prin funcția hiperbolică : (5.89-2) Ținând seama de aceste aspecte se poate trasa dependența aproximativă M(s), reunind cele două expresii (5.89-1) și (5.89-2), în fig. 5.16. Curbele (C), (D), (H) sunt descrise de ecuațiile (5.88
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
conform relației (5.230), prin curba 1. Dependența idealizată, când R1=0, dată de relația (5.231) este o dreaptă ce trece prin origine, notată cu 2 în figura 5. 50 a). Pentru unele aplicații mai puțin pretențioase se poate aproxima curba 1 printr-o dreaptă, 3, care trece prin punctele A și N: (5.232) În cazul când se urmărește o funcționare la alunecare mai mică decât cea critică, adică: (5.233) rezultă: (5.234) Pentru λ=4 și q
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nu intervin la încercarea în scurtcircuit a mașinii, cu rotorul calat. La funcționarea în gol curentul I10 traversează rezistența și reactanța statorică, provocând căderi de tensiuni pe acestea, pe primul element de circuit fiind neglijabilă. Tensiunea indusă E1 va fi aproximată cu diferența dintre U1 și căderea de tensiune pe reactanța de scăpări statorică, așa cum se observă din relația (5.268). În cele ce urmează se vor considera ca pierderi în fier la mersul în gol real suma: rotFeFeFe ppp .111
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
iar s are o valoare negativă. În vederea argumentării aspectelor care au fost tratate analitic cu aproximație mai sus se va recurge la mașina MA1, dar în regim de GA ai cărei parametri sunt: Expresia de variație a lui mL se aproximează în S.I., prin: (5.332) iar valoarea XmN este cea corespunzătoare mersului în gol când tensiunea aplicată statorului, de pulsație [rad/s] 314 N , este egală cu cea nominală. În această situație se poate afla curentul de fază la gol
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]