938 matches
-
a cărei istorie ne ocupăm. Le vom prezenta pe scurt în ordinea identificării în timp și pe criteriul dispunerii în teritoriu. La Bucur, în partea de nord-vest a satului Tămășeni, pe un grind de 1-2 ha, grădini și loc de arătură, au fost descoperite bucăți de chirpic, provenit de la locuințe străvechi sau de la vetre de foc, zgură metalică rezultată, probabil, de la recipiente de redus minereu, un cui din fier pătrat în secțiune transversală, trei fusaiole din lut ars și multe fragmente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că au fost Țigăneii, Dimaciul, Dumbrăvița, Poiana Sasului etc. sau cum se credea tradițional. Ca structură teritorială interioară, se documentează în cuprinsul hotarelor satului și moșiei Umbrăreștilor arhicunoscutele componente medievale: vatra satului/satelor, cu grădini, vii și livezi; țarina de arătură și de semănat cereale; pășune și fâneață pentru creșterea animalelor; baltă și poieni (devenite între timp locuri arabile); vaduri de mori și de trecere peste apa Bârladului și a Siretului (Podul lui Dumitru, moara lui Cioașcă); pădure mare, cu diverse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a celei boierești, trebuia să satisfacă toate nevoile de întreținere, deci mai mult loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Țepu, ținutul Tecuciului, se plâng autorităților că li s-a încălcat dreptul de stăpânire asupra părților de moșie răscumpărate anterior de ei de la boierii Stupu, arătând că pentru procurarea banilor s-au împrumutat, iar pentru achitarea datoriei au făcut „arătură și semănături de pâine albă, și popșoi pentru spiculație cu nădejdea că rodurile ce vor eși să le vindem spre a putea lua bani ca să ni plătim di la locurile ce am luat cu împrumutări” (subl. n.). De asemenea, răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Costachi, și urmașilor săi. Dar ei și-au păstrat dreptul de folosință din toate structurile teritoriului lor. Stăpânul avea datoria, ca, în schimbul dijmei și al efectuării unor munci reglementate prin obicei (legea nescrisă), să asigure locuitorilor pământul necesar pentru arătură, imaș, fâneață, lemne din pădure etc., plus protecția sa față de eventuale oprimări. Și aceasta a fost situația majorității satelor din partea de sud a Moldovei intrate în stăpânire boierească ori mănăstirească. Că o astfel de stăpânire și dreptul de folosință decurgeau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu cele ce fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul lui Alexandru Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
corpului meu omenesc până când ea ar fi devenit corp. Dumnezeu și-a mâncat încă din vremea petrecută în Tineretul hitlerist platfusul (respiră greu) În fiecare om stă o rană grea, a lui și a propriului munte Dacă îi merge bine Arătura nu va mai fi vorbită Ce era cu arătura era o porcărie Asta iau cu mine în câine (câinele începe să mârâie și nu se mai oprește) Fiecare câine ar țara lui Lanțul e granița de la spate a împărăției Până
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Dumnezeu și-a mâncat încă din vremea petrecută în Tineretul hitlerist platfusul (respiră greu) În fiecare om stă o rană grea, a lui și a propriului munte Dacă îi merge bine Arătura nu va mai fi vorbită Ce era cu arătura era o porcărie Asta iau cu mine în câine (câinele începe să mârâie și nu se mai oprește) Fiecare câine ar țara lui Lanțul e granița de la spate a împărăției Până acolo poate Rolfi să pută să se cace și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de toamnă și se introduc în cultură porumbul și tutunul. În secolul al XIX-lea, s-au introdus în cultură cartoful (1812-1820) și sfecla de zahăr (după 1850). Urmărind documentele cartografice și datele statistice existente până în 1864, se constată că arăturile s-au extins mereu în detrimentul pădurilor și al terenurilor înțelenite, asistând la procesul de poienire a pădurilor și micșorare a suprafețelor cu pășune. Totodată, a avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
amenajarea și plantarea acestora cu vie și pomi pe 114 ha. Lucrările pe terenurile arabile în pantă s-au efectuat pe 2.500 ha, dintre care numai în anii 1965-1966 pe o suprafață de 1.070 ha. S- au executat arături și lucrări agrotehnice pe curbe de nivel, s-au plantat puieți pentru a stăvili eroziunea solului, s-au trasat corespunzător drumurile, s-au amenajat șanțurile de scurgere și podețele betonate. O situație statistică relevă la nivel de comună următoarele producții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrau și cei ce nu dispuneau de vite de muncă, iar însămânțarea, în acest fel, se numea „înțărnare”. După mai mulți ani de folosire pentru fânaț, curătura se desțelenea cu plugul de lemn tras de mai multe perechi de boi. Arătura se făcea într-un an „la cormană"3sau „la unghie” (la margine, lateral), iar în anul următor „la lături”(la margine), pentru a păstra mai bine apa în sol. Semănatul se făcea împrăștiindu-se semințele cu mâna, din sac. Teodor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
indiferent de condițiile locale; cânepa, în special, era nelipsită din orice gospodărie. În orice loc, terenul care urma să fie însămânțat cu in sau cânepă, trebuia să fie îngrășat din timp cu gunoi de grajd din toamna trecută. Se efectua arătura în primăvară, când gunoiul era bine putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vaselor și o sursă de apă în apropiere (Berheciul). Așa se poate explica că în satul Tarnița, până prin anul 1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află în parte a de sud a satului Dealu Perjului, la câteva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
precum Plugușorul, unde se spune: „Și-n scară s-a ridicat,/ Peste câmpuri s-a uitat,/ Ca s-aleagă loc curat,/ De arat și semănat”. În alte variante ale Plugușorului, personajele se bucură de drepturi nelimitate în stabilirea locului de arătură și a întinderii lui: „Cât cu ochii cuprindea,/ Brazdă neagră răsturna” sau „arară pân’ se săturară”. Deci, pe la mijlocul sec. al XIV-lea, se extinde proprietatea privată pe aproape întreg trupul de moșie al satului, prin libertatea fiecărei familii de a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tarnița, scoaterea plugului la câmp era însoțită de un ritual: stăpâna casei arunca înaintea boilor un ou de găină, care dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în care pământul se dezgheață și se deschide pentru arătură și toate gângăniile învie și ies de sub pământ. În această zi nu se lucrează cu acul, foarfecele, pieptenul, sapa, coasa, furca și nu se pune mâna pe obiecte rotunde sau alungite, pentru a nu te întâlni cu șerpi și este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se înregistrează în debitul contului, iar în creditul aceluiași cont se înregistrează valorile rezultate. Un agricultor, spre exemplu, care cultivă cereale: grâu, porumb, orz ș.a., deschide câte un cont pentru fiecare cultură. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura, sămânța, pentru fertilizare, erbicidare etc.). În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ și valoric recolta obținută și destinația acesteia: pentru consumul familial, pentru sămânță, pentru piață, eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. Contabilitatea în partidă simplă în instituțiile publice
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
cu această cercetare, efectuată atât în așezare cât și în necropolă, am continuat să explorăm perieghetic toată zona terasei, de o parte și de alta a cimitirului deja în curs de cercetare. Campania agricolă de toamnă, când s-au efectuat arăturile în această zonă, mi-a oferit posibilitatea să cercetez cu mai multă ușurință întreaga zonă abia răscolită de plug, care a dus la descoperirea celui de al doilea cimitir din sec. II-III d. Chr., aflat pe aceeași terasă, spre nord
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mâinile pe lângă corp. Scheletul zăcea la o adâncime de 0,35 m de la suprafața solului, ceea ce ne permite să credem că o parte din el putea fi atinsă de fierul plugului, mai ales în ultimii 50 de ani, când adâncimea arăturilor, datorită mijloacelor mecanice, au putut ajunge la 0,30-0,35 m. Nu se cunoaște conturul gropii și nici un alt element care să semnaleze existența unui mormânt. Scheletul era așezat cu fața în sus, privirea dreaptă, orientat cu capul NNV 63
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ea. Fundul gropii mormântului se află la adâncimea de 0,38 m de la suprafața solului. Groapa era aproape rotundă, cu diametrul de 0,45 m și adâncimea de 0,26 m de la nivelul la care a fost prinsă, respectiv sub arătură. Nu a avut inventar. În groapă, alături de fragmentele urnei s-au găsit puține oase calcinate, foarte mici și un pământ amestecat cu cenușă. În jurul gropii s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice de la o amforă roșietică, cu mult nisip în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fragment dintr-o amforă romană (Pl. 25/8,9; 45/5). În urnă puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Mormântul nr. 93 (Pl. 26/1; 45/6). Incinerat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,25 m la nivelul arăturii. Groapa circulară, are un diametru de 0,60 m și o adâncime, de la nivelul la care a fost prinsă, de 0,12 m. Oasele calcinate erau împânzite nu numai în interiorul gropii, ci și în jur, datorită lucrărilor agricole. Tot în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
u ca re înăbușind năzuințele țăranului dar și interesul cumpără toru lui - ca prețul grâului ca și al pâinii să fie pe măsura cerințelor, l-am auzit exprimându-se lapidar: - Prețul pâinii? Să crească! Nimic despre prețul semințelor și al arăturii, despre recoltare și prețul grâului la producător... Dar care, cine-i producătorul grâului, după 1989? La cine ajung subvențiile pentru agricultură și cât de acoperitoare a costurilor sunt? Nici despre asta nu sunt întrebați țăranii, agricultorii. Nici G. Tutoveanu nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
deodată urcă din nou treptele și o ascunse în fân. În ziua ceea nu a băut nimic. A umblat până seara pe câmp, călcând agale fără nici o grabă, vorbind de unul singur, speriind ciorile care căutau de mâncare printre brazdele arăturilor de primăvară. Nici nu-i păsa că pe suprafața destul de roasă a pantalonilor săi se adunau ciulini și scai. Nu s-a oprit deloc să-i curețe chiar dacă începuseră să-l înțepe dureros. Seara podul grajdului a rămas pustiu. A
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
darul să-l trezească la realitate, chiar în momentul când era cât pe ce să-i spună mamă. Femeia aceasta îl unse la inimă, semăna perfect cu mama lui de acum douăzeci și ceva de ani în urmă. Era în timpul arăturilor, începu ea să povestească. În primăvară au fost doi ani de atunci. Într-o dimineață când mă trezesc, noi la țară ne trezim devreme, ia bărbatul de unde nu-i! Mă uit în stânga, mă uit în dreapta...nu-i și pace! Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]