410 matches
-
ulei. Ce om bun și ce glas duios avea părintele... Tot îmi răsare în minte imaginea mustăcioasă a bunicului când mi-a dăruit o tavă mică de plăcinte, pentru a lucra cot la cot cu bunica. Nu era atât de arțăgos pe cât voia să fie crezut. În fiecare toamnă îl băteam la cap să mă ia cu el la vânătoare și după zile de rugăminți neîncetate mintea bătrânului ceda în fața insistenței mele. Mi-a fost încredințat Lord, care avea un nas
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
hotar moșie, proprietate, dar și linie despărțitoare între două proprietăți hulă drum, cale în pantă hurduzău frânghie de cânepă cu care se leagă fânul în car I bai bucluc ia da îmblăti (a) a treiera încârligat îndoit, complicat înăcrit nervos, arțăgos înciocăla( a) a cupla, a monta, a îmbina înzdrobat răcit J jăgneață jarul strâns grămadă sub oala cu verze pentru fierbere jărui(a) a târâi jigărit slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn nojițe curele din păr de capră, cu care se leagă obielele O obiele cărpe din cânepă sau din lână cu care se înfășoară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
urmă, rând pe rând i-am recunoscut după mers, coborând și trecând prin fața ușii mele larg deschise, pe colonelul Dulgheru, de la Centrul Militar, pe doamna Florescu de la Sanepid, pe profesorul Manea de la Școala de Handicapați, pe madam Rățoi, viceprimărița cea arțăgoasă și mătăhăloasă, care-și varsă zilnic pe costum câte-o sticluță de parfum... N-a catadicsit nimeni să vadă de ce-i ușa deschisă. Să-ntrebe de mine, să se intereseze de mi-i rău ori mi-i bine. Să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mă uit în jos, simțeam puhoiul învârtejit din puțul stâncos de dedesubt. Îmi spuneam limpede, cu o precizie care mă pătrundea până-n ultima fibră, că n-aș avea decât să fac un pas precipitat înainte, și să-l îmbrâncesc pe arțăgosul ăsta odios peste marginea stâncii. S-ar fi putut să fie mai puternic ca mine, dar eu eram mai agil. Nu știa să înoate; și chiar și un bun înotător ar muri pe loc în cazanul acela clocotitor. Nu ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
testament. Testamentul prevedea că întreaga avere să-mi fie lăsată mie și, în cazul când aș fi murit înaintea lui James, urma să revină Societății Budiste Britanice. Le-am donat și lor o statuie a lui Buddha. O nouă scrisoare arțăgoasă și șmecheră de la agentul imobiliar. Capul Shruff a fost scos la vânzare. După acea noapte bătută în stele, când mi s-au ivit focile în zori, n-am mai dormit acolo. În timp ce mi-au sortat lucrurile, în vederea mutării, am locuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
publice, i-am ascultat discursurile libere în fața presei, am încercat, pe scurt, să-mi dau seama dacă greșesc. Și am avut suficiente motive să ajung la concluzia că, de fapt, nu strategiile îl fac pe domnul președinte să se ia arțăgos de jurnaliști, nu vreo inteligență superioară îl duce la glumițe prostești pe seama unor miniștri, la fel cum nu vreo sursă secretă de putere îl face să jignească Rusia neținând cont de consecințe ș.a.m.d. Pur și simplu, Traian Băsescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
de reprimare a libertăților individului. Dar noi o dăm pe glumă și, devenind cam zgomotoși, atragem atenția unui băutor de bere de la masa de alături. Îl cunoaște tot târgul, ca pe un cal breaz: un oarecare Hudiță, cam nebun, cam arțăgos, încât este bine să nu „te pui cu el”. Intră în vorbă, o ia pe panta unui discurs patriotic de câr80 ciumă, se înflăcărează, devine roșu la față și, intrigat de atitudinea noastră rezervată, se ridică brusc, cu halba în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de reprimare a libertăților individului. Dar noi o dăm pe glumă și, devenind cam zgomotoși, atragem atenția unui băutor de bere de la masa de alături. Îl cunoaște tot târgul, ca pe un cal breaz: un oarecare Hudiță, cam nebun, cam arțăgos, încât este bine să nu „te pui cu el”. Intră în vorbă, o ia pe panta unui discurs patriotic de câr80 ciumă, se înflăcărează, devine roșu la față și, intrigat de atitudinea noastră rezervată, se ridică brusc, cu halba în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sau într-o cameră întunecoasă, imaginea răsturnată a unui obiect". * Maghiară < germană: magh. glét "glet, strat de var sau de ipsos aplicat peste tencuială" < germ. Glätt[putz] "idem" (Glätte "netezire, poleire", Putz "tencuială"). * Maghiară (dial., Transilvania) < română: magh. hercág "om arțăgos, certăreț" < rom. [om cu] hărțag "idem"; magh. patrár ~ pëtrár "sfert de pâine" < rom. pătrar [de pâine]; magh. pisztrica "rasă de găini cu penele sure, cânepii, pestrițe" < rom. [găină] pestriță; magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" < rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
simplitate delicioasă, dar și un om generos și senin, în ciuda suferințelor prin care trecuse. Pentru studenții mei (cei care frecventează cursul despre Gulagul românesc) a fost mană cerească un astfel de mărturisitor care nu se manifesta acrit și aspru ori arțăgos, ci cald și înțelegător. La ceva vreme după ce am cunoscut-o pe Lucreția (o numesc astfel, simplu, pe nume, nu din lipsă de respect, ci din tandrețe), am înțeles norocul care mi se ivise în cale, acela de a întâlni
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
eficienți decât ei ! În nici un caz cerșind un blid de mâncare ci... prin muncă și minte ! Vizitată mai de multe ori (în orașele Debrecen, Gyor, Budapesta), cu revederi lăcrimoase cu români orășenizați acolo, țara a prezentat o națiune revansardă și arțăgoasă. Câinele te mușcă, chiar dacă-i dai de mâncare, când îi vine bine, ziceau ardelenii despre vecinii pe care azi îi vizitează ușor. (Meridianul, An II, nr. 103 (232), 10-12 decembrie 2001, editorial) ,,România are loc în Uniunea Europeană”, afirmă Jonathan Scheele
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
realitățile timpului său Exersându-mi răbdarea parcurgerii până la capăt a lecturii cărții, suficient de heteroclită și haotică pentru a nu cere un efort considerabil, mi s-a conturat oarecum vag scopul acestei întreprinderi, care nu rareori pare forțată, pe alocuri arțăgoasă și uneori chiar belicoasă, oricum în afara cutumelor academice. La a doua lectură, ceva mai detașată, scopul a devenit clar. În primul rând cartea nu era destinată cunoscătorilor, adică celor care au tangență sau lucrează în domeniu, cunosc activitatea științifică a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
răbdare cu el. De aceea mă avertiza mereu că nu ar trebui să plec fără să anunț. Pe de altă parte, cum puteam să-i spun c-aș vrea să nu mai lu crez pentru ea când era atât de arțăgoasă! În fața casei, aproape de tomberoanele de gunoi, era o pancartă cu orarul unui autobuz. Unul pe zi, dimineața la 7.30. Mult timp, cred că două săptămâni, am încercat să văd acel autobuz, dar era fata morgana. Nu puteam pleca de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și patronul! Spiritul claselor muncitoare, pe care lunga lor insecuritate le obișnuise să trăiască fără să se îngrijească prea mult de ziua de mîine, lovea în respectul său înnăscut pentru economii. În aceste mulțimi cu pumnul ridicat, exigente, un pic arțăgoase și a căror violență ascundea o mare candoare, cei mai caritabili se văitau că-l caută de acum încolo în van pe "sărmanul" respectuos din romanele doamnei de Ségur". Marc Bloch, L'Etrange défaite, 1940 În Strania înfrîngere, mărturie scrisă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
primit direct nimic din acest idiom. Înrîurirea ei a fost favorizată de relațiile politice și economice cu alte țări, precum și de importanța culturii portugheze. Elemente din cea mai vestică limbă romanică se întîlnesc în primul rînd în spaniolă: arisco "ursuz, arțăgos", caramelo, chopo "plop", chubasco "aversă; belea", fado, marmelada, morriña "melancolie, nostalgie" etc. Franceza a împrumutat din portugheză cuvinte precum: autodafé, baro-que, bayadère, caravelle, fétiche, marmelade, zèbre și alte numeroase denumiri pentru realități exotice (din America, din Extremul Orient sau din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cap plin de bigudiuri prin ușa întredeschisă: Tot timpul vă găsiți să vă certați când să mă odihnesc și eu!" Dar nu ne certăm, discutăm!" "Urlând?" Se lasă pe un scaun: Când mă gândesc că am preferat prostituatei această virtute arțăgoasă, dacă o fi adevărat că virtutea asta o fi fost atât de neînduplecată pe cât se zice!" "Acum te legi și de mama? De mama care e o sfântă?" "Ia te uită, evreii au sfinți, nu știam!" Ești chiar un nemernic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Cernăuți str. Römer nr.2 și avea ca redactor responsabil pe Dimitrie Sidoriuc. Folosea Tipografia „Orient”, str. Schiller nr.5. Era un ziar plat, fără prea multe rubrici, cam lipsit de poezie, dar, după cum era acuzat de confrații timpului, destul de arțăgos și confuz uneori. Răspunzând acțiunii unor învățători care „în ziua de 16 noiembrie 1919 au intrat în Partidul Democrat al Unirii și au cerut desființarea organului nostru Tribuna (vezi Glasul Bucovinei nr.291). „sufletul mi-a fost cuprins de durere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nu vă ocupați de nimic și de nimeni, nu vă spuneți „va fi prea imperfectă” sau „nu vreau să mai fac istoria religiilor”. Căci atunci când cartea dvs. va fi apărut, veți vedea că va impune admirație chiar și celor mai arțăgoși! Căci, dragă domnule Wikander, cu Mah³bh³rata ați avut o intuiție genială, cu Cartea regilor o altă intuiție genială, cu ideea de a pune în legătură Mahș³țbhș³rataț și Cșarteaț Rșegilorț o nouă intuiție de aceeași natură. Trebuie să le realizați, să
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de creștini sentimentul general este acela al unei ostilități surde și tenace din partea administrației evreiești, mai ales acolo unde dreapta este la putere. "Nu sunteți evreu, n-aveți decât să plecați de aici", i-a spus unui călugăr un funcționar arțăgos, membru al partidului Shass. Este de înțeles acel "Vor să termine cu noi", exprimând atât mânie, cât și resemnare. Și toate acestea agravate de lenta extincție a măicuțelor clarisse, carmelite, benedictine, surori ale Carității, de sentimentul de abandon din partea protectorilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
orașe nu mai sunt, ca pe vremea lui Isus, accesibile prin sud. Se accede acolo prin nord, ducându-te mai întâi la Beirut. "Logodnica Mediteranei" este mai juvenilă și mai nerușinată decât Ierusalimul (care, alături, ar apărea ca o baborniță arțăgoasă), în ciuda amintirilor încă vizibile pe nenumărate fațade, lăsate de ultimul război civil și a pregătirilor într-ascuns pentru următorul: Între Israel și Liban nu mai există nicio cale directă de comunicare. Cele două țări sunt în stare de război din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
copii”, cum a rămas toți anii cât am lucrat Împreună, a fost de acord, dar era necesară și aprobarea domnișoarei Găzdaru. Nu se poate! Nu știe! N-a Învățat! Peste două săptămâni se poate prezenta din nou. Domnișoara Pavel, la fel de arțăgoasă, a venit și s-a aliat șefei de lucrări. Profesorul, care era În apropiere și a auzit cele Întâmplate, a intervenit cu bunătatea caracteristică dar și cu autoritatea șefului de disciplină: Domnișoară Găzdaru, domnul student are dreptate. Vă rog să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
albi și ale cobailor, Îi menține pe nefericiții căutători de plăceri Într-o stare de alertă neconsumată. New Orleans e În primul rînd din cale-afară de zgomotos. Șoferii se orientează În mare măsură prin folosirea claxoanelor, ca liliecii. Locuitorii sînt arțăgoși. Populația În tranzit este complet eterogenă și disparată, așa Încît nu știi niciodată la ce fel de conduită să te aștepți din partea cuiva. Pentru mine New Orleans era un oraș străin și n-aveam nici un mijloc să-mi găsesc o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Victorie chinuită: Știința Bacău - Activ Ploiești 28-27 (14-12) Etapa a VII-a a seriei A din Divizia A la handbal feminin a adus la Bacău a doua echipă a Ploieștiului, aparent victimă sigură în fața Științei. Doar aparent, fiindcă tânăra și arțăgoasa echipă prahoveană, pregătită de un foarte tânăr tehnician, Florin Ciupitu (23 de ani !), a fost la un pas să producă o mare surpriză. Lipsită de aportul a două jucătoare de bază, Laura Chiper și Ioana Matei, ambele accidentate, echipa băcăuană
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ulei. Ce om bun și ce glas duios avea părintele... Tot îmi răsare în minte imaginea mustăcioasă a bunicului când mi-a dăruit o tavă mică de plăcinte, pentru a lucra cot la cot cu bunica. Nu era atât de arțăgos pe cât voia să fie crezut. În fiecare toamnă îl băteam la cap să mă ia cu el la vânătoare și după zile de rugăminți neîncetate mintea bătrânului ceda în fața insistenței mele. Mi-a fost încredințat Lord, care avea un nas
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]