15,564 matches
-
de criză, a ajuns la creșteri de 8% anual. A fost respinsă de Bruxelles dar și-a dezvoltat un model economic propriu, ambițios, bazat pe proiecte strategice. Rolul premierului Erdogan a fost esențial. A rezistat cântecelor de sirenă ale "primăverii arabe" și a dezvoltat o poziție regională pentru țara sa. De aceea, la alegerile din 10 august, Recep Tayyip Erdogan a fost ales președinte din primul tur de scrutin", a scris Adrian Năstase pe blog, într-un editorial postat și pe
Adrian Năstase, dezvăluiri după 25 de ani. "Puternică acțiune seismică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22005_a_23330]
-
se mai găsească un astfel de sinucigaș literar): Dacă Ioana, cu care se ascundea Nane în timpul revoluției, avea pe-atunci 11 ani, cum se face că patru ani mai târziu era o femeie în toată firea, măritată legal cu un arab și pe care Litera n-o mai recunoaște? Câți ani au trecut de fapt, patru, cum zice tânărul pictor, sau opt, cum afirmă avocata Leontina? Dacă numele de familie al directorului închisorii e Corcolan, iar al nevesti-si Monteoru, cum poate
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
înainte franțuzește cu Bulevardul. Îi salutasem pe cei din jur cu aerul cel mai prietenos, după ce incidentul se lămuri, și îmi făcui drum printre ei... încă suspectat. În văzduhul madrilen, sumbru de sutanele negre ale Inchiziției precum și de pasiunea sîngelui arab stropind de atîtea veacuri pămîntul Castiliei,... Așadar, îi prindeau pe franțuji și-i tăiau în două, cu ferăstrăul! - îmi spuneam îndepărtîndu-mă repede. Uitasem de tabloul lui Goya. Plutonul de execuție, francez, aplecat într-o rînă, la comanda foc!... executații, strînși
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
în mitic ale izolării, Spațiul utopic - proiecțiile lumilor perfecte în spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez, francez, arab, britanic), etnologie, filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din zone
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
în spațiul insular, valorificarea insularității, Insula România - aspecte semnificative ale cazului românesc) vin din zone diferite intersectînd în fapt un spațiu interdisciplinar: istorie a imaginarului (pentru spațiul românesc, grecesc, irlandez, francez, arab, britanic), etnologie, filosofie, sociologie, urbanism, gnosticism și misticism arab, hermetism și alchimie renascentistă, critică literară de diferite orientări, sociologia artei. Și autorii vin din spații diverse: Universitatea din București, Cluj, Grenoble. Institutul "A.D. Xenopol" din Iași, sau chiar din zone marginale spațiului academic. Insula se metamorfozează astfel de la un
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
Construcția unicității în plastica "omagială" românească). Chiar în carte se trasează o zonă de insularitate în apa nediscutată a privirii europene asupra fenomenelor izolării etc. prin studiul lui Silviu Lupașcu despre insularitatea inițiatului în ascensiunea sa spre desăvîrșire în mistica arabă (Ibn Tufayl, Ibn Al'Arabi, Ibn' Abbad - insula ca topos al regăsirii de sine). Adevărata opoziție nu este între insulă și continent, între minoritate și majoritate, oricare din aceste categorii putînd să se metamorfozeze în cealaltă ("violența "continentală" a majoritarilor
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
românească). Chiar în carte se trasează o zonă de insularitate în apa nediscutată a privirii europene asupra fenomenelor izolării etc. prin studiul lui Silviu Lupașcu despre insularitatea inițiatului în ascensiunea sa spre desăvîrșire în mistica arabă (Ibn Tufayl, Ibn Al'Arabi, Ibn' Abbad - insula ca topos al regăsirii de sine). Adevărata opoziție nu este între insulă și continent, între minoritate și majoritate, oricare din aceste categorii putînd să se metamorfozeze în cealaltă ("violența "continentală" a majoritarilor asupra minoritarilor "insulari" are drept
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
o mie, Brăila, la unsprezece mii, Brașovul. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, Bucureștii aveau 30.000 de locuitori, iar cele mai mari orașe din țară, Iașii, de exemplu, 20.000 . în toată lumea lucrurile stăteau cam la fel. Doar orașele arabe, apoi Constantinopolul și Salonicul se puteau lăuda în Evul Mediu cu populații de zeci sau sute de mii de locuitori. Interesant de menționat este că ponderea orașelor noastre, spre 1800, era cam de 10% din ansamblul populației, procent asemănător cu
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
afirmare a credinței. în mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură orientală. însă indiferent care ar fi ponderea acestor posibile surse, asumate sau doar intuitive, pictura lui Meret are în mod cert acel rafinament al gîndirii
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
de serviciu al unor interese mai presus decît mușcăturile la picioarele așa-zișilor săi stăpîni, a fost pedepsit pentru că a sărit la beregata preșendinției. E aproape ridicol că CVTudor a încurcat-o fiindcă a acuzat Puterea de relații cu terorismul arab, în vreme ce el însuși era acuzat de asemenea relații de comentatori de presă. Dacă Justiția se va ține de capul lui așa cum scrie la Lege, s-ar putea ca tribunul să se alăture lui Miron Cozma, în pușcăriile patriei. Dacă însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
să propage antisemitismul în România și care trebuie să zgîlțîie, în anumite momente, puterea de la București? Un simplu maniac al puterii? * În ADEVĂRUL, CT Popescu îi atacă pe americani pentru că și-au permis să intre cu bocancii lor în civilizația arabă. Acestei sensibilități i se poate răspunde că americanii au intrat cît au putut mai prevenitor în Afganistan. Iar în materie de bocanci, aceștia n-au nici o legătură cu dinamita cu care talibanii au pulverizat statui ale culturii afgane, vechi de peste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
timp în centrul atenției întregii lumi. Se pare că dramaturgul elisabetan a avut drept sursă pentru Caliban (fiu al unui demon marin, pește sau amfibie) eseul lui Montaigne despre canibali, schimbînd, în numele personajului, două consoane între ele. Talib înseamnă în arabă student coranic. în timpul războiului împotriva sovieticilor, studenții teologi de la Kabul au organizat o mișcare politică și militară, devenită forță de guvernămînt în Afganistanul actual. Ar fi, desigur, incorect să considerăm ca unic valabil tipul european de cultură și să-i
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
poate justificate dacă ne amintim că n-a trecut prea mult timp de cînd actualul partid de guvernămînt făcea declarații antiamericane și anti-NATO, condamnînd intervenția în Iugoslavia. Mai sînt apoi și bănuielile celor ce au contabilizat prosperitatea firmelor unor cetățeni arabi avînd relații de amiciție cu reprezentanți ai fostei Securități, dar și cu partidul de guvernămînt pînă în 1996. Aceștia cred că ar putea fi stabilită o legătură între firmele cu pricina și teroriștii lui Bin Laden. E posibil ca o
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
chipul veșnic obosit de nesomn și griji al celui care prin organizația sa, SMURD, a salvat în ultimii ani viețile a sute și mii de români. Nu știu dacă dl. Arafat e palestinian, saudit, iordanian sau de orice altă seminție arabă. Știu doar că, venit din atât de suspectatul Orient, a adus în România un model de occidentalitate în cel mai sensibil și precar domeniu al țării: sănătatea. E suficient să pui în paralel serviciile "clasice" de salvare din județe sau
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
acesta nefericit, în care asupra islamismului se ridică un mare semn de întrebare, măcelarii de la Sănătate au profitat lovind scurt, satisfăcuți să înlăture un personj care de ani buni le creează coșmaruri. Sigur că e incomod să spui că există arabi care în loc să se izbească cu elicopterele de Casa Poporului se aventurează în crestele munților pentru a salva vieți omenești în situații în care "oamenii în alb" de origine geto-dacă preferă să se dea bătuți, retrăgânu-se în separeurile spitalelor pentru a
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
otrăvite, adăugate prestigiului său artistic, Richard Wagner poartă o parte din răspunderea evoluției care a dus de la Bayreuth la Auschwitz, și Roberto Begnini, regizorul filmului de mare succes "La vie est belle", tratînd Holocaustul într-o manieră duios-comică; precum și un arab palestinian de confesiune creștină, abatele Emil Choufani din Nazaret, care i-a impresionat pe convorbitorii săi prin calda lui umanitate, amintind pe undeva de aceea a unui scriitor franco-român drag inimilor noastre: Eugène Ionesco. Citez din acesta din urmă: "Compasiune
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
aceea a unui scriitor franco-român drag inimilor noastre: Eugène Ionesco. Citez din acesta din urmă: "Compasiune = pasiune împărtășită; a compătimi = a pătimi împreună, a înțelege pe celălalt, a te pune în locul lui". Cam același lucru spunea și abatele din Nazaret, arab palestinian, preot catolic, cetățean israelian. Cum să împaci toate aceste conflicte îngemănate, toate aceste contradicții, care sînt cele ale întregului Orient Mijlociu, mai ales cînd în biografia ta figurează un unchi și un bunic uciși de israelieni? Cea mai simplă
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
ale întregului Orient Mijlociu, mai ales cînd în biografia ta figurează un unchi și un bunic uciși de israelieni? Cea mai simplă cale ar fi fost aceea a cantonării în militantismul politic antievreesc, pe care l-au ales atîția conaționali arabi. Nu aceasta a fost calea lui Choufani. Crescut și educat într-un spirit de "pacificare interioară", de deschidere spre celălalt, după ce a descoperit Shoa într-o carte despre Treblinka, a plecat în Germania pentru a lua cunoștință de aceste lucruri
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
descoperit Shoa într-o carte despre Treblinka, a plecat în Germania pentru a lua cunoștință de aceste lucruri la fața locului: "O realitate care m-a sufocat". Abatele afirmă că nu poate accepta o apartenență în dauna celeilalte. Apartenenței sale arabe îi corespunde o alta care vine din Biblie, din pămîntul pe care-l locuiește, din cetățenia israeliană. În acest pămînt al urii, nu e ușor să aplici Evanghelia, să pui în practică iubirea, pacea, iertarea și reconcilierea. Nici măcar cultura nu
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
din România lui Ceaușescu, îmi imaginez că Occidentul era perfect informat despre ceea ce se petrecea în pitoresca zonă carpatică, departe de așezările omenești. Și mi-am mai adus aminte, ascultând declarațiile unui american din Florida, gazda a doi dintre piloții arabi care-au condus avioanele răpite în clădirile gemene din Manhattan, de ceva care mă frapase în comportamentul palentinianului "nostru": perfecta bonomie în relațiile cu semenii și liniștea desăvârșită de pe chip. Atunci când se întâmpla să n-avem timp de "temele" lui
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
URMĂRIȚI, PRINDEȚI, ARESTAȚI!" * Cu o grabă demnă de cauze mai bune Parchetul General a dat curs sugestiei Cotrocenilor de a se sesiza împotriva istoricului și ziaristului Marius Oprea care a publicat în ROMÂNIA LIBERĂ un articol în care susținea mafia arabă din România care ar fi avut legături cu Osama bin Laden. Cronicarul nu susține punctul de vedere al lui Marius Oprea, dar tehnic vorbind, un asemenea articol intră în categoria așa-numitelor scenarii de presă care pot fi demontate prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
stau alături de altele cu siguranță foarte recente. Exemplul perfect de termen vechi bine păstrat e bididiu: forma reprezintă o variantă (cu asimilare fonetică) a termenului bidiviu - "cal tînăr, iute și frumos" (în DEX), sau, inițial, "cal (de călărie) de rasă arabă" ( DA), cuvînt de origine turcească. Azi bidiviu e menținut în vocabularul pasiv al multor persoane mai ales datorită prezenței sale în limba populară (în bună măsură convenționalizată) a basmelor; mai rarul bididiu, în schimb, e probabil netransparent pentru cei mai mulți vorbitori
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
a ține prea mult seama de originalitate, și cu atât mai puțin de edițiile sau aparatul critic care însoțiseră, cândva, undeva, aceste povești - în ideea că "umbrela e a ta, dar ploaia e a tuturor"... sau, cum spunea un clasic arab, Ibn al-Muqaffa, înțelepciunea e toată a lui Allah, meritul nostru fiind doar arta cu care înșiruim mărgăritarele). "Mincinoșii", povestitorii, vin mai ales din Orient (acolo e totul poveste, "chiar și istoria"), dar cercul lor (ascultătorii, cei care sperăm schimbare și
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
clasice pot fi lesne recunoscute. Deși mărturisește că fabulele îl plictisesc, fiindcă închid, mai degrabă (prin morala finală pecetluitoare), în loc să deschidă, și că a vrut să nu le includă, autorul nu le poate evita. Admirabil că a ales variantele atribuite arabului Luqman, și nu lui Esop (Luqman - despre care nu se știe sigur dacă a existat - a transformat majoritatea moralelor esopice; de pildă, în vestita fabulă despre iepurele care face mulți pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
de pildă, în vestita fabulă despre iepurele care face mulți pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]