468 matches
-
conferă valențe de tranziție spațial-urbană între Europa (cu indice mediu al urbanismului de 68,8%), Asia nearabofonă (42,6%) și Africa nearabofonă (cu 40,8%). Din punctul de vedere al repartiției fenomenului urban la nivelul statelor, se evidențiază încadrarea țărilor arabofone în patru categorii (fig. 11): statele dezvoltate, cu un grad de urbanizare de peste 70%, în număr de 13, au ajuns la acest nivel fie pe filiera dezvoltării industriei hidrocarburilor (Arabia Saudită, Kuwait, E.A.U., Qatar, Bahrain, Oman, Libia), fie pe filiera
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
este rezidentă în mediul urban. statele mediu dezvoltate, cu un grad de urbanizare între 50 - 70%, în număr de 5, au un profil economic industrial-agricol, iar gradul lor de urbanizare înregistrează valori peste media mondială (50%), dar sub media lumii arabofone (65%). Sunt grupate pe două areale: aria maghrebiană ce include Algeria, Tunisia, Maroc și aria mesopotamo-levantină din care fac parte Irak și Siria. statele cu dezvoltare urbană mediocră au un grad de urbanizare între 30 - 50% și dețin un profil
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mărimi care, cel puțin pentru perioada premodernă, au exersat o evidentă simbioză de interdependență: pentru exercitarea unei anumite funcții s-au impus a fi alese locurile cele mai favorabile respectivei destinații. Orașele litorale reprezintă cea mai numeroasă categorie din spațiul arabofon, în ciuda unei valorificări relativ reduse, pe ansamblu, a atuului maritim de care beneficiază toate statele arabofone, mai puțin Ciadul. Astfel, din cele 254 orașe mari (cu peste 100.000 locuitori), un număr de 122 sunt situate pe coastele marine (48
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
unei anumite funcții s-au impus a fi alese locurile cele mai favorabile respectivei destinații. Orașele litorale reprezintă cea mai numeroasă categorie din spațiul arabofon, în ciuda unei valorificări relativ reduse, pe ansamblu, a atuului maritim de care beneficiază toate statele arabofone, mai puțin Ciadul. Astfel, din cele 254 orașe mari (cu peste 100.000 locuitori), un număr de 122 sunt situate pe coastele marine (48%), din cele 55 orașe foarte mari (cu peste 500.000 locuitori) 26 sunt situate pe țărmuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Al Kuwait, Dubai, Abu-Dhabi, Sharjah, Beirut). Alte mari orașe litorale s-au axat pe industrie ușoară, farmaceutică, artizanală, combinată cu rolul de mari târguri internaționale anuale, așa cum este Tunis. De remarcat că 16 din cele 26 de capitale ale statelor arabofone sunt orașe litorale în care funcția politico administrativă reprezintă principalul lor atribut. Aglomerațiile urbane litorale adăpostesc și cea mai mare parte a vieții culturale din spațiul arab: la Alger se află cea mai mare universitate din Africa, 20 de institute
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Lamy) și Nouakchott, construite de francezi în 1900, respectiv în 1903, ca sedii de garnizoane (forturi) la limitele ariei de influență franceză în Africa saheliană. e. Morfologia urbană exprimată prin textura urbană (trama, planul orașului), a fost determinată în spațiul arabofon, în cea mai mare măsură prin aportul spontaneității de-a lungul epocii medievale și moderne. Contribuția dirijismului uman și-a spus cuvântul, într-o măsură diferențiată de la stat la stat și de la oraș la oraș, abia în perioada contemporană, iar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în care se află o serie de diviziuni administrative alăturate, a căror populație este legată în mare măsură de activitățile desfășurate în oraș (loc de muncă, activități comerciale etc.). Practic, aproape pentru fiecare din cele 254 orașe mari din spațiul arabofon poate fi identificată o arie a aglomerației urbane proprii, a cărei mărime variază funcție de mărimea orașului. Metropolele, prin potențialul lor demografic (peste 1 milion locuitori), organizează spațiul circumurban sub forma ariilor metropolitane. Toate cele 28 metropole arabe (5,9% din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
le au Cairo (17 milioane locuitori), Bagdad (6,5 milioane locuitori), Riyad (4,8 milioane locuitori), Casablanca (3,5 milioane locuitori). Statele cu cele mai multe orașe milionare sunt Arabia Saudită și Irak (cu câte 4 metropole), în timp ce un număr de 13 state arabofone nu au metropole (Bahrain, Ciad, Comore, Djibouti, Eritrea, Kuwait, Libia, Malta, Mauritania, Oman, Qatar, Sahara Occidentală, Teritoriile palestiniene). Conurbațiile reprezintă ansambluri urbanizate formate prin juxtapunerea mai multor orașe apropiate între care s-au stabilit o serie de interrelații funcționale, dar care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Djibouti, Eritrea, Kuwait, Libia, Malta, Mauritania, Oman, Qatar, Sahara Occidentală, Teritoriile palestiniene). Conurbațiile reprezintă ansambluri urbanizate formate prin juxtapunerea mai multor orașe apropiate între care s-au stabilit o serie de interrelații funcționale, dar care au crescut însă separat. În spațiul arabofon pot fi identificate puține unități spațial-urbane încadrabile în standardele modelului de conurbație clasică. Acestea sunt situate majoritar în Africa de nord (în Egipt și Maroc), ca expresie a concentrării excesive a populației pe fâșia litoralului mediteraneean și atlantic. Cea mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Ponderea populației rurale a scăzut continuu în lumea arabă de la 70,8% în 1950, la 55% în 1970 și 34,2% în prezent, simultan cu creșterea explozivă corespondentă a domeniului urban. Descreșterea ruralității s-a făcut însă inegal în interiorul spațiului arabofon. În Asia arabă doar o treime din populație este rurală, în timp ce în Africa arabofonă aproape jumătate aparține ruralului (48,7%). De altfel, cele mai ridicate rate ale ruralității se înregistrează în spațiul arabofon sahelian: Eritrea (80,8%), Ciad (79%), Comore
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
la 55% în 1970 și 34,2% în prezent, simultan cu creșterea explozivă corespondentă a domeniului urban. Descreșterea ruralității s-a făcut însă inegal în interiorul spațiului arabofon. În Asia arabă doar o treime din populație este rurală, în timp ce în Africa arabofonă aproape jumătate aparține ruralului (48,7%). De altfel, cele mai ridicate rate ale ruralității se înregistrează în spațiul arabofon sahelian: Eritrea (80,8%), Ciad (79%), Comore (72,1%), Somalia (66%), Mauritania (60%), Sudan (58,7%), precum și pe bordura sudică a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
s-a făcut însă inegal în interiorul spațiului arabofon. În Asia arabă doar o treime din populație este rurală, în timp ce în Africa arabofonă aproape jumătate aparține ruralului (48,7%). De altfel, cele mai ridicate rate ale ruralității se înregistrează în spațiul arabofon sahelian: Eritrea (80,8%), Ciad (79%), Comore (72,1%), Somalia (66%), Mauritania (60%), Sudan (58,7%), precum și pe bordura sudică a peninsulei arabe (în Yemen 74%). Există mari diferențieri chiar și în interiorul statelor, ce evidențiază diferențele de dezvoltare: regiunile litorale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
A. Distribuția spațială a valorii produsului intern brut (P.I.B.) și structura acestuia Produsul intern brut este una dintre mărimile cele mai relevante cu privire la capacitatea respectivului stat de a-și asigura subzistența, propășirea și locul pe arena regională și internațională. Lumea arabofonă în ansamblu produce un P.I.B. în valoare de 2.531,6 mld. USD (2007), adică 3,86% din P.I.B.-ul mondial total (Tabelul nr. 2), ceea ce plasează acest spațiu (format din 26 entități statale) pe o poziție marginală în raport cu principalii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
-ul mondial), Egipt (0,61%), Algeria (0,34%), E.A.U. (0,25%), Kuwait (0,20%). Acestor discrepanțe economice externe față de alte spații de pe Glob, li se adaugă multiplele discrepanțe interioare, ce crează adevărate falii economice între diferitele regiuni și state arabofone. Cea mai puternică economie arabă este cea a Arabiei Saudite cu valoarea P.I.B. de 546 mld. USD/an, iar cea mai slabă este economia din Comore cu un P.I.B. de 1,3 mld. USD/an. În Sahara Occidentală, valoarea P.I.B. nu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Comore cu un P.I.B. de 1,3 mld. USD/an. În Sahara Occidentală, valoarea P.I.B. nu este bine cunoscută în statisticile oficiale, fiind însă estimată la sub 1 mld. USD/an, ceea ce înseamnă un ecart de potențial economic în sânul lumii arabofone de peste 545 mld. USD/an, o cifră uriașă care ilustrează cantitativ dimensiunea discrepanțelor economice interarabe. Printre cele mai potente economii arabe se numără câteva dintre cele de la Golful Persic și din Africa de nord, bazate pe extracția resurselor hidrocarbonice sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
dimensiunea discrepanțelor economice interarabe. Printre cele mai potente economii arabe se numără câteva dintre cele de la Golful Persic și din Africa de nord, bazate pe extracția resurselor hidrocarbonice sau/și fosfatice: Arabia Saudită (21,5% din P.I.B.-ul total al lumii arabofone), Egipt (16%), Algeria (8,8%), E.A.U. (6,6%), Maroc (5%). Cele mai paupere economii se circumscriu arealului arabo saharian, la care se adaugă arhipelagul comorian și Teritoriile palestiniene: Insulele Comore (0,001%), Djibouti (0,002%), Eritrea (0,005%), Teritoriile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
0,007%), Somalia (0,008%), Mauritania (0,008%), Sahara Occidentală. Diferențele valorice sunt ceva mai estompate în schimb, între partea arabo-asiatică și partea araboafricană. Astfel, Asia de sud-vest (cu 2% din P.I.B.-ul mondial și 51,5% din P.I.B.-ul spațiului arabofon) dispune de un anumit avans economic în fața Africii arabofone (1,8%, respectiv 47,6%), datorat în principal marilor rezerve de hidrocarburi exploatate și valorificate în aria Golfului Persic. Ponderea sectoarelor de activitate în constituirea P.I.B. reflectă particularitățile de dezvoltare economică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
un anumit avans economic în fața Africii arabofone (1,8%, respectiv 47,6%), datorat în principal marilor rezerve de hidrocarburi exploatate și valorificate în aria Golfului Persic. Ponderea sectoarelor de activitate în constituirea P.I.B. reflectă particularitățile de dezvoltare economică din lumea arabofonă (fig. 13). Pe ansamblul spațiului arabofon, aportul sectoarelor primar (14,5%) și secundar (36,6%) la formarea P.I.B. este superior celui la nivel mondial (4% pentru primar și 32% pentru secundar), în timp ce domeniul terțiar are un aport mult mai scăzut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
arabofone (1,8%, respectiv 47,6%), datorat în principal marilor rezerve de hidrocarburi exploatate și valorificate în aria Golfului Persic. Ponderea sectoarelor de activitate în constituirea P.I.B. reflectă particularitățile de dezvoltare economică din lumea arabofonă (fig. 13). Pe ansamblul spațiului arabofon, aportul sectoarelor primar (14,5%) și secundar (36,6%) la formarea P.I.B. este superior celui la nivel mondial (4% pentru primar și 32% pentru secundar), în timp ce domeniul terțiar are un aport mult mai scăzut (48,9%) față de media globală (64
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și de ponderea scăzută a sectorului primar (5,5%) apropiată de media mondială (4%); regiunea sud vest asiatică prezintă însă și anumite caracteristici ale fazei postindustriale, date de creșterea ponderii terțiarului în structura P.I.B. (51,5%) comparativ cu media spațiului arabofon în ansamblu (48,9%). Africa arabofonă în schimb, prezintă trăsăturile unui spațiu aflat încă într-o fază agrar-industrială, cu o pondere a sectorului primar în alcătuirea P.I.B. (23,7%) mult peste media globală (4%) și peste media spațiului arabofon (14
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
spațiului arabofon în ansamblu (48,9%). Africa arabofonă în schimb, prezintă trăsăturile unui spațiu aflat încă într-o fază agrar-industrială, cu o pondere a sectorului primar în alcătuirea P.I.B. (23,7%) mult peste media globală (4%) și peste media spațiului arabofon (14,5%), precum și cu o pondere a sectorului secundar (31,8%) apropiată de media pe Glob (32%), dar sub media arealului arabofon (36,6%). “Radiografierea” teritorială pe state a ponderii celor trei sectoare de activitate la constituirea P.I.B., evidențiază specializarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
pondere a sectorului primar în alcătuirea P.I.B. (23,7%) mult peste media globală (4%) și peste media spațiului arabofon (14,5%), precum și cu o pondere a sectorului secundar (31,8%) apropiată de media pe Glob (32%), dar sub media arealului arabofon (36,6%). “Radiografierea” teritorială pe state a ponderii celor trei sectoare de activitate la constituirea P.I.B., evidențiază specializarea spațiului arabofon sub aspectul profilului economic. În funcție de acest criteriu, în arealul arabofon se disting cinci categorii spațiale (fig. 14). Pentru identificarea categoriilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
5%), precum și cu o pondere a sectorului secundar (31,8%) apropiată de media pe Glob (32%), dar sub media arealului arabofon (36,6%). “Radiografierea” teritorială pe state a ponderii celor trei sectoare de activitate la constituirea P.I.B., evidențiază specializarea spațiului arabofon sub aspectul profilului economic. În funcție de acest criteriu, în arealul arabofon se disting cinci categorii spațiale (fig. 14). Pentru identificarea categoriilor în cauză și încadrarea statelor pe categorii, am folosit drept criteriu principal de evaluare ponderea sectoarelor de activitate (primar, secundar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
apropiată de media pe Glob (32%), dar sub media arealului arabofon (36,6%). “Radiografierea” teritorială pe state a ponderii celor trei sectoare de activitate la constituirea P.I.B., evidențiază specializarea spațiului arabofon sub aspectul profilului economic. În funcție de acest criteriu, în arealul arabofon se disting cinci categorii spațiale (fig. 14). Pentru identificarea categoriilor în cauză și încadrarea statelor pe categorii, am folosit drept criteriu principal de evaluare ponderea sectoarelor de activitate (primar, secundar, terțiar) la crearea P.I.B., coroborat cu criteriul ponderii populației ocupate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
statelor pe categorii, am folosit drept criteriu principal de evaluare ponderea sectoarelor de activitate (primar, secundar, terțiar) la crearea P.I.B., coroborat cu criteriul ponderii populației ocupate în fiecare din cele trei domenii de activitate. spațiile preindustriale agricole se suprapun Sahelului arabofon: Ciad, Eritrea, Mauritania, Sahara Occidentală, Somalia, Sudan, Comore. În toate aceste state, ponderea sectorului primar în configurarea P.I.B. se situează de regulă între 20-65%, iar ponderea populației ocupate în acest sector este cuprinsă între 50-80%. Dezvoltarea infrastructurilor critice și a viețiisocio-economice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]