661 matches
-
a venit primăvara. Sosesc din țările calde păsările călătoare care vin aici să-și clocească oăle și să-și crească puii. Unele își regăsesc cuiburile așa cum le-au lăsat, altele își construiesc alte cuiburi. Oamenii încep să scoată plugurile pentru arat, să arunce sămânța sub brazdă ca să fie iar holde bogate la toamnă. Pomii din livezi îmbracă alte haine, cu flori albe, ca pentru sărbătoare. Iar copiii ies cu mieii la păscut. Primăvara, mulți copii se pregătesc să planteze pomi și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
tradiției și a proiectului. Fiecare știe că un individ, un grup, o societate fără amintiri își croiesc cu mare dificultate un viitor care să le fie propriu. Nașterea concomitentă a agriculturii și a scrierii, a crestăturii în piatră și a aratului, comunitatea originară a argilei și a humusului au alăturat scribul și țăranul. Brăzdarul și pana. Pagina cărților noastre vine din latinescul pagus, care înseamnă "cîmp cultivat", iar scrierea greacă numită boustrophédon, care merge de la dreapta la stînga și de la stînga
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
țurțuroiul ăla caraghios format dintr-o reacție firească prin combinarea respirației calde cu zăpada viscolită. Terenul pe care mergea era plat, fără denivelări și fusese semănat cu grâu. Însă, în toamnă, nu toată tarlaua fusese transformată în ogor. Ajunseseră cu aratul până aici, la doi sau trei metri, unde mama abia-abia își mai deplasa corpul, continuându-și interminabilul rond. Ultima brazdă a plugului crease o adâncitură, o denivelare vizibilă cu ochiul liber doar ziua. Dar acum aproape că se întunecase, pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
grecești a găsit: Mărturisirea ortodoxă; Excursiile lui Eustratie la tomul din Iliada, Demostene; Odiseia lui Omer; Tomul iubirii; O carte mare poetică, cuprinzând pe Homer, Teocrit, Museu, Hesiod,Mashu, Theognis, Orfeu, Bion, Focilide, Callimah, Dionisie, Cuvintele aurite ale lui Pitagora, Arat, Coluth, Nicandru, Trifiodor; Euripid. Între cărțile latinești a găsit: Concordanța Sfintei Scripturi, veche și nouă; Euclid despre principii (cele geometrice), cele dintâi șase cărți; Descrieri retorice; Ovidiu; Virgiliu; Alexandru cel Mare; Descrierea Europei; Faptele lui Iuliu Cezar; Politicele lui Aristotel
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Pilat vornicul de poartă, ca să fie volnic...a merge aice, împregiurul târgului, la mănăstirea Copoului...și să aibă a hotărî și stâlpi o bucată de locu din locul domnescu, ce iaste a târgului Iașilor, cu vii și cu câmpu de arat și de cosit și să ia de-a zece ce ar fi pe locul sfintei mănăstiri călugărașii ce ar fi petrecători în sfânta mănăstire din tot locul după obiceiu.” Apoi, peste cel din 20 feb. 1702 (7210). In acest zapis
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
va lua pe juncani îi vor da posibilitatea să cumpere ceva pământ pe care să-l muncească cu întreaga lui familie, destul de numeroasă. „Trebuie să mă mai sfătuiesc și cu Maria” își spunea în gând. Pentru alte munci din gospodărie, arat, cărat putem folosi caii. Trebuia să-și găsească un rost bun în tîrgul Pungeștilor. Făcuse armata la garda națională ca voluntar, a fost pe front în campania din Dobrogea apoi după retragerea în Moldova din 1916, a luptat pe linia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se terminaseră, vântul mâna frunzele căzute din copaci iar aceștia, parcă rușinați căs goliți de frunze, se clătinau într-o parte și alta, după cum îi mișcau palele vântului tomnatic. Gheorghe împreună cu Dumitru, pe care-l învoise de la școală, erau la arat în Bogdana, unde trebuiau să samene grâu pe a treia parte din suprafață, așa cum fuseseră țăranii învățați de cei de la Camera Agricolă. Ei o denumeau „rotația culturilor”. Această rotație este bine să fie respectată, pentru că se dovedise că un teren
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Producția se bizuie pe cartofi (17 tone la ha.), tomate și castraveți (25 tone la ha.) și căpșuni. * Conducerea comitet cu un președinte. Contabilitate la zi. Ambulatoriu. Creșă de copii, grădiniță, școală (96 copii) Norma de lucru: 0,65 ha. arat = 1 zi 1/4 1 ha. castraveți lucrați până la recoltă = 325 zile cereale 1 h = 16 zile Venit total în bani 1944: 3.650.000 ruble Se prevalează 10% pentru nevoile sociale. Darea către stat ajunge la 6% de individ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-ar putea spune - tînjea. *Plouă de mai bine de 24 de ore. O ploaie care - zice ideologul de la ziar - „afectează interesele generale”, dar care pentru mine a venit ca o eliberare. Fără ea, aș fi fost trimis, „muscă la arat”, la Tg. Trotuș. În cazuri de necesitate, sîntem luați drept activiști, ceea ce, intim, eu nu mă consider nici o clipă. Mai ales în sensul acesta de supraveghetor al muncilor agricole și de informator al județenei de partid. Deși măsura e abuzivă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
G. cîștigă această luptă și rămîne în post, după o lună dulce cu întreaga redacție, vor urma luni lungi amare. Îmi va da să scriu „contra inimii” editoriale, ceea ce sigur n-aș accepta; mă va trimite pe teren, „muscă la arat”; mă va șicana pentru orice întîrziere a vreunui colaborator etc. Nu, n-aș suporta o pace sinonimă cu înfrîngerea. Între mine și G. s-au adunat cîteva halde de gunoaie. Nu le pot trece fără a mă mînji. Dacă alții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Oprea și Streza Cârțișoara. Conscriptorul face mai întâi câteva constatări pertinente de ordin general și anume că fiecare din cele două sate au câte două hotare «din sus» și «din jos», că înfățișarea pământului e pietroasă, motiv pentru care trebuie arat de trei ori pe an cu patru și chiar cu șase boi, că gunoiul lipsește (probabil din cauza secetei celei mari de acum câțiva ani când oamenilor le pierise vitele, fapt pentru care nu mai aveau de unde colecta îngrășământul natural, atât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
face numai acolo unde avem terenuri suficiente, care să ne permită mai Întâi să ne organizăm În felul arătat mai sus, iar prisosul de teren să fie folosit pentru arături”. Probabil, numai perspectiva umilitoare de a da bice boilor la arat le vor fi dat fiori reci pe spate unor oameni care nu făcuseră altceva În viața lor decât comerț angro cu cereale sau tinichigerie, ceasornicărie, covrigi, pâine, și multe altele. Toate aceste planuri venite „de sus” i-a convins Încă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și percepția dură și directă a unui fenomen care nu mai apărea decât în poveștile bunicului din prizonieratul la ruși: colhozul. Am înțeles sensul acestui cuvânt într-o primăvară în care, inspectând holda mea, i-am găsit pe alții la arat. Când m-am întors să întreb de ce, răspunsul a fost: „N-ai auzit c-a venit și pe la noi colhozul?”. A fost lovitura de grație dată sentimentului identității personale în copilăria timpurie. A identității conturate în jurul lui: eu sunt X
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de muncă și de viață ale femeilor de la țară la Congresul Mondial al Agriculturii (București, 7-10 iunie 1929). Ea a atras atenția asupra faptului că milioanele de femei din România efectuau, pe lângă treburile casnice, cele mai grele munci ale câmpului (arat, semănat, recoltat, îngrijit animale etc.) și nu se dădeau înapoi să facă față oricăror solicitări, oricât de dificile ar fi fost acestea. Nici maternitatea nu le împiedica să-și continue treburile, decât pentru câteva zile de lehuzie. Iarna, cât timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova, aratul din toamnă și semănatul din primăvară, ce Încadrează iarna, adică odihna solului. Dar, mai mult, plugușorul consemnează un tip de agricultură pe care-l discutam nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre refacere a unui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al VI-lea, căutându-și strămoșii și confundând pe goții săi cu geții, le lăuda atenta privire a naturii și universului - strămoșii noștri deci, au lăsat a umbla cu plugușorul În ultima seară, iar cu semănatul a doua zi; adică aratul din toamnă, odihna de iarnă și semănatul din primăvară... Doar că ritualul se Îndeplinea la solstițiu, nu la 31 decembrie, așa cum s’a Încetățenit, nu Îndătinat, prin uzul calendarului gregorian, comod, dar străin tradiției. Și acum intervine stressul. Intrate În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dreptul de proprietate asupra acestora ( că s-ar putea reveni la proprietatea colectivă). Aceste neajunsuri se manifestă în principal la grupurile formale (cu personalitate juridică), pentru că în cazul grupurilor nonformale asocierea are loc pentru executarea în comun a lucrărilor mecanice (arat, semănat, uneori recoltat), pentru aprovizionarea în comun cu resurse materiale, mai rar pentru vânzarea în comun (mai ales când între membrii grupului există relații de rudenie iar orientarea productivă a grupului este spre ramuri intensive legumicultură, zootehnie, viticultură, pomicultură). În cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de șomaj pentru medici și pentru cercetătorii din domeniul sanitar. Așa cum procedau strămoșii noștri țărani, solul trebuie îngrășat cu îngrășăminte organice naturale: fecale și dejecții de la animale și cu resturi vegetale, descompuse natural. Este controversată și agrotehnica tehnicizată, aplicată solului. Aratul solului, prin care se introduce în pământ și se îngroapă fața superioară a solului și se scoate la suprafață, pământul aflat la 25-30 de cm adâncime, poate distruge echilibrul vieții microorganismelor aerobe și anaerobe. În locul acestui arat, se aplică deja
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
tehnicizată, aplicată solului. Aratul solului, prin care se introduce în pământ și se îngroapă fața superioară a solului și se scoate la suprafață, pământul aflat la 25-30 de cm adâncime, poate distruge echilibrul vieții microorganismelor aerobe și anaerobe. În locul acestui arat, se aplică deja (s-a prezentat la T.V. un reportaj din județul Suceava) afânarea superficială a solului, cu rezultate bune. Strămoșii noștri corelau anumite lucrări agricole cu fazele Lunii: semănatul se practica numai la Lună nouă. Ei respectau desfășurarea ciclică
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
medalion mare, oval și viu colorat, acești monoliți însuflețiți îl fixează pe muritorul aflat în trecere cu o privire ca de pe Insula Paștelui, care-l face pe acesta să se simtă ca un balon de săpun sau ca musca la arat. În fața acestor profeți fără vârstă, înveșmântați în bărbile lor albe, pe care nu i-ar urâți niciun dagherotip așa cum nu l-au urâțit nici frescele sau miniaturile medievale, și pe care zadarnic încerc mereu să mi-i imaginez copii sau
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vgr. thalos „smicea“. Cuvântul deal este compus, consoanele d și l trimit la componentele lui. Pentru lichida l/r a se vedea rom. a lua și a rumpe, sl. lov „vânătoare, pradă“ și vgr. reo „a tăbărî (furios)“, fr. labour „aratul, brăzdatul, tăierea pământului“ și sl. rabota „muncă, activitate“. Primul component poate fi identificat în prep. lat. de, engl. to cu sensul ablativ de referire la ceva. Astfel sl. delo este treaba pe care o face cineva; în rom. treabă primele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai voinică,/ Hai mai mare, mai harnică/ Și la păr îi calapăru/ Și la brațe iarbă creață/ Și la țâță-i tămăiță/ Și la brâu e foionfiu” (Leșnic - Hunedoara). Marea este aici o mască pentru ipostaza masculină, prin simbo¬listica aratului și prin alegerea fetelor de măritat. Prezența lor este provocată de florile de culoare violetă, „mohorâtă”, adică aparținând cromaticii crepusculare, specific inițiatică, prin sugestia trecerii de la o etapă existențială la alta. Prima cultură după potop, îngrijită de însăși marea primordială
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă fata după dânsu și jumătati din împărății” (Izvoare - Soroca), „...într-o noapti poati sî ari dealu cel di piatrî șî sî sădeascî vii” (Idem). Solul din metalul sacru este făcut să rodească nu numai prin gestul instaurator, masculin al aratului intens, ci și printr-un act de magie, alchimia inițiatică dă particulelor metalice însușiri hrănitoare pentru planta vieții. Marmura și piatra simbolizează duritatea materiei ce își așteaptă brațul demiurgic să îi dea un sens. „Simbol al Gliei-mumă”, piatra se lasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dac-am vint la voi în casă, Să ne dați fată aleasă, Și cuminte și frumoasă ! U iu, U iu iu ! Iar ale miresei își laudă marfa : De-o fi locu-nțelenit, Să vă duceți-d-unde ați vint. Dar locul e tot arat, De vi-i drag unde-ați intrat ! U iu, U iu iu ! * Poftiți ! Intrați fără frică, Nu ni-i podeaua de sticlă, Dar nici tină sau noroi! Vă primim cu drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aceștia sunt vârstnici. Pământul nu se mai muncește. Chiar ieri o doamnă din Pungești mi-a spus: « domnule Boboc, de la canton în sus, plângi de milă, stă pământul nemuncit, nu mai vedem nimic, nici un spor, sunt foarte mari plățile pentru arat, pentru celelalte lucrări pe care omul nu le poate face singur, încât e obligat să renunțe de-aș mai folosi pământul ! » Pe nimeni nu mai vezi să are, să semene, să facă lucrările agricole într-un cuvânt. Rep.: - Asta este
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]