743 matches
-
Maranda... În cele din urmă, lumea a început să iasă la câmp, să 98 are și să semene. Ar fi ieșit și el, dar cum să meargă în urma plugului în cârjă? Cu mare năduf a pregătit toate cele trebuitoare pentru arat. Marandă, du-te la tata și roagă-l să vină mâine dimineață cu calul pregătit pentru arat. Arăm întâi în grădină și pe urmă mergi la Crâșma din drum. Poate că doar primăvara asta mai ari tu... De la toamnă... Să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
semene. Ar fi ieșit și el, dar cum să meargă în urma plugului în cârjă? Cu mare năduf a pregătit toate cele trebuitoare pentru arat. Marandă, du-te la tata și roagă-l să vină mâine dimineață cu calul pregătit pentru arat. Arăm întâi în grădină și pe urmă mergi la Crâșma din drum. Poate că doar primăvara asta mai ari tu... De la toamnă... Să dea Dumnezeu să fie așa. După o vreme, a început să dea pe la ei câte unul din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tot așa, ai să ajungi să vorbești singur, vecine” - m-a întâmpinat gândul de veghe. “Nu știu cum se face, dar te bagi în sufletul meu ca musca în...” “Eu vreau doar să te ajut, amice, n-o fac pe <musca la arat>”. “Dacă-i adevărat ce spui, atunci caută momente mai potrivite”. “Am să țin cont de sfatul tău”. “Sper să nu te conduci după zicala: <deșteptul promite și prostul trage nădejde>” “Ți-aș sugera să te gândești doar la întebarea bătrânului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
frîngi gîtul. Să răscumperi pe orice întîi născut al fiilor tăi; și să nu te înfățișezi cu mîinile goale înaintea Mea. 21. Șase zile să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești, chiar în vremea aratului și seceratului. 22. Să ții sărbătoarea săptămînilor, a celor dintîi roade din secerișul grîului, și sărbătoarea strîngerii roadelor la sfîrșitul anului. 23. De trei ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Tăcerea iernii Cristina Oprea pământul arat - așteptând mângâierea fulgilor de nea nici-un bâzâit în jurul felinarului - doar fulgi în zbor prima ninsoare - mama cerne mai cu spor făina de grâu după ninsoare - privind spectacolul un călător tăcut tot satul în alb - pe ultimul ram, cioara, cam complexată
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
răspunse cineva. O fi și câinele, nu zic nu. Că el te păzește și te apără, da’ calu’ te duce și te aduce dă la treabă, el muncește cot la cot cu tine, nu stă o clipă. Dacă e dă arat - ară, nu să codește, dacă e dă cărat una, alta - nu zice nu și cară... ... Dintotdeauna, caii au fost și au rămas marea lui iubire. Ca niște copii cu patru picioare, ca niște oameni - harnici, supuși, blânzi - dar fără grai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
înființarea uzinei metalurgice din comitatul Monkland. S-au făcut lucrări publice, populația s-a adunat cu miile, edificii splendide au prins viață, și astfel, o proprietate care în trecut era considerată a fi lipsită de valoare, în afara frugalelor cîștiguri din arat și horticultură, a devenit o mină de aur care putea hrăni multe generații viitoare. Cînd s-a pus prima oară problema proiectului de a deschide comitatul căilor ferate, compania canalului s-a alarmat de teamă ca nu cumva traficul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mea, Te-am ținut că ești a mea, Dar tu ești mare cățea Și nu te-am blăstămat rău. Dar de-acum te-oi blăstăma: Să-ți trimeată Dumnezeu Nouă boale ș-o lungoare Ș-o păre de frigurare. Din arat pîn-în carat Pice-ți părul de pe cap; Din cântecul cucului Pîn-în storsul vinului, Când îi fi în primăvară Să fii ca turta de ceară. De ți-oi fi gândită rău Să-ți trimată Dumnezeu Ce-ți voiesc, mândruță, eu. 170
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cu timpul, negustorul le învățase și numele. Ele erau scrise pe căruțele albastre, desenate pe la osii, cu flori: Cristu Surcel, Niculaie Apopii, Bulancea, Nenișor. Deasupra numelui vopsitorul adăugase cu știință: propietar. Untarii erau pricopsiți, aveau case la țară, locuri de arat și animale. Vacile dădeau câte douăzeci de litri de lapte pe zi, pe puțin. Veneau cu el la București, nu era departe. Dacă plecau la trei noaptea dintr-acolo, pe la începutul amiezii ridicau drumul de bârne al camioanelor. După ce se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iertare dacă vorbesc în metafore, voiam doar să spun că acolo nu se face nicio deosebire între oameni și animale, ba mai mult animalele sunt tratate mai bine deoarece sunt o sursă de mâncare și folosesc la cărăușie sau la arat miriștea. Totul pare că putrezește: o lume care poate a fost cândva vie. Nu, nu se poate să fie așa, înțeleg, căci pustiul și dezolarea e cât cuprinde, și nici măcar durerea nu mai are vreun înțeles sau motivație; evenimentele se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lână, ca această lână să fie toarsă, țesută, vopsită și convertită în stofă; ca această stofă să fie tăiată, cusută, modelată în veșmânt. Și această serie de operațiuni implică o mulțime de alte operațiuni; căci ea implică utilizarea instrumentelor de arat, a stânelor, a uzinelor, a uleiului, a mașinilor, a vehiculelor etc. Dacă societatea nu era o asociație foarte reală, cel care dorește o haină ar fi fost forțat să lucreze în izolare, adică să îndeplinească el însuși actele nenumărate din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
transpare și din stipulațiile prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mergea pe brazdă și una mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii în știubeie, pentru a se obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii în știubeie, pentru a se obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la transportul târșului cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată copiilor veniți să ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării cerealelor. Nimeni nu știa cum va fi vremea în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost cea a cânepii și a inului. Fiind de mare trebuință în microindustria casnică, grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a alege locuri de muncă după „voie” și nu după „nevoie” au ajuns până astăzi, în unele creații, precum Plugușorul, unde se spune: „Și-n scară s-a ridicat,/ Peste câmpuri s-a uitat,/ Ca s-aleagă loc curat,/ De arat și semănat”. În alte variante ale Plugușorului, personajele se bucură de drepturi nelimitate în stabilirea locului de arătură și a întinderii lui: „Cât cu ochii cuprindea,/ Brazdă neagră răsturna” sau „arară pân’ se săturară”. Deci, pe la mijlocul sec. al XIV-lea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat sau la culesul roadelor. Căminul cultural, ca instituție de educație sătească, nu este creația statului socialist și a partidului comunist, cum s-ar putea crede, pentru că la noi s-a înființat după război. Acesta a existat în multe localități și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și bucurii. Acest obicei se practica mai cu seamă în satele de răzeși Oncești, Bărboasa și Dealu Perjului. În satele Tarnița și Satu Nou, grupuri de copii cu buzunarele pline cu boabe de grâu vin și „seamănă” gospodăria unde au „arat” cu Plugușorul, rostind cuvintele: „Anul Nou cu sănătate/ Și la mulți ani fericiți!” TĂIATUL PORCULUI Tăiatul porcului se făcea în ziua Ignatului (pe 20 decembrie). Porcul neînjunghiat în această zi nu se va mai îngrășa, spune tradiția, deoarece în acea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar florile de primăvară n-au avut și nu au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar albinele-s rele și neprimitoare. La Gârceni am văzut grupuri de țărani ieșiți la marginea unor loturi (mici) de arat, discuit și semănat. Chiar am pus mâna pe coarnele plugului cu 2 cai să încerc o brazdă mai adâncă ! L-am văzut pe moș Gheorghe Teslaru (peste 70 ani) semănând pe rând bob cu bob (de porumb) dintr-o pestelcă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
valoarea indicelui de dezvoltare la nivel de comună, situația actualizată a comunităților care au depus cereri de finanțare la FRDS sau au solicitat sprijin pentru a fi facilitate, informații furnizate în teren de instituțiile județene - și, pe baza acestora, au „arat” comunele și microregiunile despre care fie nu dețineau nici o informație, fie aveau informații eronate sau contradictorii. 3. Evaluarea „receptivității” unei comunități eligibile. Dacă pentru întregirea bazei de date facilitatorii au interacționat preponderent cu reprezentanții instituțiilor locale și județene, pentru a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
2); istorie (2); lacrimă (2); liceu (2); memory (2); momente (2); momente plăcute (2); pază (2); plăcintă (2); povești (2); prieten (2); regrete (2); revedere (2); urîtă (2); veselă (2); veselie (2); veșnicie (2); -; abis; activități; aducere-aminte; album; amintesc; ani; arat; atent; bancă; Bulgaria; bune; bunei; bunica; bunici; cald; cap; carte; casă; cărți; cînd; cîntec; clar; clipe trecute; comemorare; copilărească; copilăria; dar; de demult; depărtare; deprimant; drag; cei dragi; drăguț; duioșie; dulce; dură; dureros; dus; el; entuziasm; eu; evenimente plăcute; evocare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); luncă (4); maci (4); poiană (4); pustiu (4); relaxare (4); floricele (3); frumusețe (3); izlaz (3); larg (3); lexical (3); loc (3); de luptă (3); mac (3); magnetic (3); plai (3); relief (3); spațiu (3); teren (3); vaci (3); arat (2); bogat (2); cer (2); cereale (2); fîn (2); grădină (2); imens (2); înverzit (2); lărgime (2); luptă (2); minat (2); munte (2); necunoscut (2); neted (2); orizont (2); pădure (2); plante (2); roadă (2); roditor (2); sat (2); țăran
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]