363 matches
-
Amorfa arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
Amorfa arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
le ("Plantaginaceae") este o familie de plante superioare angiosperme dicotiledonate din ordinul Lamiales care cuprinde 90 de genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face "Plantago indica", cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe. Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
în care parcela agricolă conține zone de interes ecologic Articolul 15 (1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafață gardurile vii sau rigolele care au o lățime maximă de 2 metri și grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafață maximă este de 100 metri pătrați amplasate pe terenul arabil solicitat la plată. ... (2) O parcelă agricolă care conține arbori răzleți este considerată suprafață eligibilă la plată cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții: ... a) activitățile agricole se pot
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271906_a_273235]
-
aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct. ... ---------- Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271906_a_273235]
-
demolare prin explozie și lucrări de îndepărtare ulterioară a rocilor 45111211-0 Lucrări de demolare prin explozie 45111212-7 Lucrări de îndepărtare a rocilor 45111213-4 Lucrări de degajare a șantierului 45111214-1 Lucrări de îndepărtare a molozului 45111220-6 Lucrări de îndepărtare a vegetației arbustive 45111230-9 Lucrări de stabilizare a solului 45111240-2 Lucrări de drenare a solului 45111250-5 Lucrări de cercetare a solului 45111260-8 Lucrări de pregătire a șantierelor miniere 45111290-7 Lucrări de pregătire a instalațiilor 45111291-4 Lucrări de amenajare a terenului 45112000-5 Lucrări de
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
demolare prin explozie și lucrări de îndepărtare ulterioară a rocilor 45111211-0 Lucrări de demolare prin explozie 45111212-7 Lucrări de îndepărtare a rocilor 45111213-4 Lucrări de degajare a șantierului 45111214-1 Lucrări de îndepărtare a molozului 45111220-6 Lucrări de îndepărtare a vegetației arbustive 45111230-9 Lucrări de stabilizare a solului 45111240-2 Lucrări de drenare a solului 45111250-5 Lucrări de cercetare a solului 45111260-8 Lucrări de pregătire a șantierelor miniere 45111290-7 Lucrări de pregătire a instalațiilor 45111291-4 Lucrări de amenajare a terenului 45112000-5 Lucrări de
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
hidrotehnice, în special cele din Europa de est, au condus la apariția unor lacuri de acumulare de mari dimensiuni, cum sunt Samara și Vogograd pe Volga; Porțile de Fier I pe Dunare; Timleansk pe Don. Zona Mediteraneeană este alcătuită predominant din formațiuni arbustive semperviriscente: maquis, garriga (sudul Franței), tomillares (Spania), frigana (Grecia). În Spania apare singura specie de palmier pe sol european. Zona pădurilor de foioase se întinde din nordul Spaniei și din arhipelagul britanic, până la sud de Varșovia, spre est, până în bazinul
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se: Râul Bistrița este deosebit de bogat în pești: Dintre amfibienii și reptilele care trăiesc pe teritoriul rezervației sunt de menționat: Dintre păsări: Dintre mamifere se remarcă Zona este
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
în unele părți din Kenya, Tanzania, Uganda și Republica Democrată Congo. Bivolii africani sunt mai abundenți în locurile deschise și înierbate din savanele și complexe riverane (mlaștini și văile inundabile fluviale), dar trăiesc, de asemenea, în păduri, pășuni și zone arbustive de la câmpii până în munți. În savane, ei au nevoie de suprafețe mari de iarbă deasă cu tufișuri sau copaci care servesc ca adăposturi unde pot să se odihnească. Populațiile care trăiesc în păduri au adăposturi suficiente formate de arbori și
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
Mică și vestul Asiei. În România este mai des întâlnită în sudul Olteniei și Munteniei, sudul Banatului, sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând-o
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
nivelului mării. În Caucaz se întâlnește la înălțimi de până la 1500-1600 m. În România șarpele rău trăiește în silvostepă în locuri uscate și călduroase. Preferă liziera pădurilor, preajma tufișurilor, pantele sau viroagele cu loess sau stâncăriile, unde există o vegetație arbustivă sau arborescentă. Ca adăposturi servesc galeriile rozătoarele (popândăilor și gerbililor), fisurile solului, golurile din grămezile de pietre, grohotișurile pietroase din vâlcelele de stepă, tufișurile, golurile de lângă rădăcini și scorburile joase. De obicei, acești șerpi sunt foarte fideli locurile lor de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]