5,100 matches
-
predicatul Tăcerii, atributele Tăcerii, „Tăcerea ca atribut”, tropii Tăcerii, muzica Tăcerii, pictura Tăcerii, netăcerea Tăcerii, Tăcerea între sacru și profan, pantomima Tăcerii, statuile Tăcerii, Tăcerea ca parolă sau codul de acces, etno-Tăcerea, solitudinea, Tăcerea absolută, ultima metaforă, etc. În acest areal se încadrează, cu certitudine, volumul despre care scriem. Tăcerea de după creație, devenită un stil de raportare la terestru sau cosmic, naște un „limbaj” radical, pe care nu oricine îl poate „dresa”, după cum aflăm: ,,Un mare strigăt de Tăcere-i versul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
De pe halatul ei rozalb. Patul nefăcut de zile, Perna ei c-o inimioară - Amintirile-mi umile, Noi doi lipiți sub plăpumioară. Îmi doresc uitarea-n sine Și o fugă din real, Dar durerea urcă-n mine - Aici, în propriu-mi areal. ........... Toate acestea sunt doar vise Ce mă-ncearcă adeseori; Eu, bufonul din culise Zilnic mor de zeci de ori ... Referință Bibliografică: DOR DE SUFLETUL PERECHE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi
DOR DE SUFLETUL PERECHE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1426887378.html [Corola-blog/BlogPost/379783_a_381112]
-
alte și alte coduri pe care fiecare este bine să le deschidă singuri pentru a putea continua firesc acea creștere care are același punct fierbinte final: cunoașterea Iubirii Lui, a Domnului. Acel punct este un punct de final pentru un areal pot spune câștigat, de transcendere către următorul și mereu la răsărit apare un altul și un altul de “cucerit”. Există o greșeală esențială în atitudinea ființei umane, subliniată fin în scrierea sa de Carmen Popescu: “lumina e pustie printre gene
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411493721.html [Corola-blog/BlogPost/360080_a_361409]
-
de artă decorativă aplicate pe vase, toate reprezentative pentru toate fazele de dezvoltare a acestei culturi. Printre cele mai valoroase piese ale muzeului din Piatra-Neamț se numără Tezaurul de la Brad, un complex ce cuprinde în jur de 500 de piese. Arealul de descoperire a artefactele expuse s-a făcut în general în județul Neamț, dar sunt și excepții, stațiuni arheologice de referință din arealul cucutenian ar fi: Izvoare, Traian, Bodesti, Târpesti, Ghelaiesti (în județul Neamț), Brad, Poduri, Târgu-Ocna, Mărgineni (județul Bacău
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7796/muzeul-de-arta-eneolitica-cucuteni [Corola-blog/BlogPost/96616_a_97908]
-
din Piatra-Neamț se numără Tezaurul de la Brad, un complex ce cuprinde în jur de 500 de piese. Arealul de descoperire a artefactele expuse s-a făcut în general în județul Neamț, dar sunt și excepții, stațiuni arheologice de referință din arealul cucutenian ar fi: Izvoare, Traian, Bodesti, Târpesti, Ghelaiesti (în județul Neamț), Brad, Poduri, Târgu-Ocna, Mărgineni (județul Bacău), Isaiia, Târgu-Frumos, Scânteia (județul Iași), Trusesti (județul Botoșani), Dumesti (județul Vaslui), Mihoveni, Draguseni (județul Suceava), Sipenit, Lipcani (Ucraina) cercetări efectuate de specialiști renumiți
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7796/muzeul-de-arta-eneolitica-cucuteni [Corola-blog/BlogPost/96616_a_97908]
-
de nepotrivit până la urmă, dacă nu ar include în formula sa structurală răul, un rău care anulează definitiv posibilitatea de a vedea infinitul și sensul lui spectaculos. De o religiozitate declarat nulă, ce ține de spectrul lipsit de lumină al arealului ateu (căruia de bună voie i se supun), și texturi variate de grup (politice, mediatice ș.a.m.d.), partizanii contemporani ai demonului multifațetat androgin răspândesc cu o periculoasă putere de laser în structura mentală a Omului lăuntric un mesaj cât
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_hingherii_lui_magdalena_albu_1387667452.html [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
de referință, prezență foarte activă în spațiul publicațiilor de cultură și al editurilor, Alexandru Ruja și-a început cariera în revista “Orizont”, cu articole vizând, mai cu seamă, lucrări beletristice apărute la Timișoara. Curând, el își extinde atenția asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial își justifică pe deplin titlul: Valori lirice actuale, 1979. Continuă, în aceeași manieră, afirmând și decantând idei precum legătura dintre centru și periferie, raportul între tradiție și modernitate, între ansamblu și componente: Parte
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
că nu știe, apropie-te de el și-l ajută! Dacă ești prost- n-ai avut noroc!- nu-ți afișa prostia! Să nu creadă ceilalți că acesta-i bunul tău cel mai de preț! Prostia a avut cândva un mare areal de răspândire, însă acum acesta tinde spre zero. Așa că meditează! 18.X.74.Liniștea a coborât peste sufletele zbuciumate ale acestei lumi. Excitanții inhibitori nu și-au sfârșit efectul lor epuizant. Peste toți și toate se înalță visurile noastre care
DEŞERTUL DE CATIFEA (19) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_19_costel_zagan_1365789563.html [Corola-blog/BlogPost/345829_a_347158]
-
de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul sau, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/La_ceas_aniversar_revista_bunavestir_stelian_gombos_1335948152.html [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
să parcurgem o astfel de călătorie la invitația Asociației Force Tourism și a președintelui său, Beatrice Chiriac, într-o zonă unică în România dar și în Europa din punct de vedere istoric și aș aminti numai de descoperirea, în acest areal geografic al județului Mehedinți, a celei mai vechi așezări umane stabile din Europa, circa 9000 de ani, care conturează o civilizație dunăreană: cultura Schela Cladovei - Lepenscki Vir. Dar în această vatră străbună europeană se află și una dintre cele mai
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
ecoturiști un prilej de a-și încărca sufletul și mintea cu imaginea peisajelor de deal, munte și apă, unice în felul lor, dar și de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă parte a României. - Un alt itinerar ecoturistic se află în arealul comunei Svinița - Tricule, ce are plante rare dar și un amfiteatru natural de invidiat care, poate, i-a inspirat pe romani în construirea amfiteatrelor celebre. - Amfiteatrul natural Zeliște - Veligan, aflat deasupra comunei Svinița, pe Valea Țiganski, este impresionant. E format
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
și de îmbăiere în lumina și pitorescul bătrânului fluviu, o croazieră pe Dunăre în zona Cazanelor. Am admirat unicele peisaje și de pe litoralul său din Clisura Dunării. Dar totuși, dumneavoastră mi-ați spus, stimată doamnă, Sorina Ștefania Matacă despre acest areal că este singurul loc din lume în care trăiește și poți admira auriul lalelei de Cazane. Este, de fapt, locul unde „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. O adevărată metaforă. De ce mai este unic acest loc
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite pe platoul Cazanelor Mici, plantă cu arealul restrâns doar în Peninsula Balcanică, ne determină să parcurgem cu mare atenție această porțiune, doar însoțiți de rangerii Parcului Natural Porțile de Fier. Frunzele acestei plante au fost luate ca model în sculptura antică și caracterizează capitelul coloanelor corintice. Itinerariul
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
a fost ridicată din poziția inițială cu 25m pentru a fi protejată de apele lacului de acumulare. Face parte din patrimoniul UNESCO. O drumeție în această spectaculoasă zonă turistică și istorică a județului Mehedinți are un pitoresc aparte. Este un areal de o inestimabilă valoare ecologică dar care deține și nenumărate povești asupra unor vieți ce ne trimit în ere geologice cu peste 16 milioane de ani în urmă. Sunt locuri de legendă și de civilizație, cum este cea dunăreană, încadrată
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 885 din 03 iunie 2013 Toate Articolele Autorului COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI Varvara Magdalena Măneanu muzeograf Despre așezările situate de-
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 885 din 03 iunie 2013 Toate Articolele Autorului COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI Varvara Magdalena Măneanu muzeograf Despre așezările situate de-a lungul Motrului, și mai ales despre — acest râu ce se crede că ar fi fost numit așa de către daci — găsim descrieri plastice la C. D. lonescu, în
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Dealurile Motrului aflate în colecțiile de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, Episcopia Severinului și Strehaiei, Arhivele Naționale Mehedinți,vor aduce cu siguranță date inedite privind civilizația tradițională românească, stimulând reevaluarea și valorificarea acesteia. Studiul de față are în vedere un areal ce cuprinde asezări din Mehedințiul istoric care azi se află unele în jud Mehedinți altele în Gorj precum: Broșteni, Meriș 8, Lupșa de Sus, Lupșa de Jos, Luncșoara, Căpățânești, Căzănești, Jignița, Ilovu, Suharu,Gârbovățul de Sus, Valea Coșustei, Roșia, Govodarva
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
participa și la secțiunea Trecutul, (ce urma să devină Muzeul Trecutului Nostru), fiecare cu ce poate și astfel găsim participanți de la Mătăsari, Lupoaia, Ploștina, Zegujani, Tiroiu, Broșteni cu monede, pristolnice, furci de tors, etc. Viața spiritualăa comunităților și așezărilor din arealul Văii și Dealurilor Motrului, izvora din zona credinței. Astfel, centrul spiritual al comunității era reprezentat de lăcașul de cult, biserica, prezentă în fiecare așezare. ( Unele care se remarcă prin frumusețea arhitecturii, picturii au fost declarate monumete istorice, de patrimoniu, fiind
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
p. 224-237. 9. Mircea Tutunaru, Mihai Popescu, Nicolae Bălan, Tradiții de pe Valea Motrului, 2008. ;Păun Marian, Păun Ana, Tomescu Anica, Popescu Mihai, Municipiul Motru- file de monografie , 2006. 10. Am cercetat biserica din Roșiuța, cu hramul Înălțării Domnului. 11. Din arealul acestor sate există vestigii de civilizație în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. 12. Varvara M. Măneanu, Catalogul pieselor legate de prelucratul fibrelor vegetale și animale, manuscris, 2002. 13.Varvara M. Măneanu, Catalogul Lăzilor de Zestre, manuscris și idem Considerații
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Gheorghe Ceoroboiu în comuna Turcenii de Jos. 44. Dumitru Norocea, pictor restaurator, născut la 21 septembrie 1880, cel de al nouălea copil într-o familie de țărani din satul, Bolboșa Gorj. Referință Bibliografică: COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 885, Anul III, 03 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii române în acest areal. Alături de el și-au desfășurat activitatea literară și alți scriitori ardeleni, care și-au propus să arate că limba română e capabilă să exprime sentimente și idei înalte și să devină instrumentul unei culturi superioare.În acest context îi amintim
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
uniform reprezentate în colecție, dar chiar și astfel colecția existentă este valoroasă, oferind informații utile, privind lărgirea cunoașterii portului popular din această parte a Olteniei, mai ales la mijlocul secolului XX. În ceea ce privește reprezentarea satelor din zubzona Plaiul Cloșani, și mai îngustul areal Satul de sub munte, cel mai bine din punct de vedre al artefactelor păstrate în colecțiile muzeului, pe baza cărora azi se mai pot formula unele nuanțări în ceea ce privește specificul cămășii femeiești fără poale, cu denumirea locală ciupag, se regăsește satul Balta
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
fără cusătură,.(P1169, P2786), amploarea mânecilor (P2786).6 Tehnica alesului în război, practicată și în trecut, se valorifica în perioada 1970-1980 în frumoase cămăși alese în cocleți, specifice zonei de munte 7, după cum arăta și E. Secoșan. Astfel și în arealul așezărilor comunei Balta găsim câteva exemplare de acest tip. Ca elemente decorative ce formează câmpii ornamentali pe mânecă piept sau spate, întâlnim pomul vieții, sacsia, extrem de schematizat(P1261, P1276), creanga bradului, ciutura(P1219. P230), zăluțele(P1325, P1194, P230, P1273,P1134
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
lucrat cu râduri de șabac alb, fiind albă în principal după părerea noastră, este confecționată sub influența ciupagelor din Clisura Dunării, cu ciurătură. Pentru particularitățile ciupagului de la Balta prezentate mai sus și alte detalii, vezi Anexa 1: Catalog. Ciupage din arealul Balta Mehedinți. Despre alte influențe, interferențe vom putea să ne pronunțăm după ce vom parcurge studiul tuturor ciupagelor provenite din satele de sub munte din Mehedinți, păstrate în colecțiile Muzeului Regiunii Porșilor de Fier. Note 1. Măneanu Varvara Magdalena, Colecția de Textile-Port
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
25 de ciupage, iar din satele ce țin de comuna Balta există un număr nesemnificativ de piese : Sfodea( 1), Prejna (1), Costești (1), în timp ce din Gornovița și Coada Cornet nu există nici o piesă. Deoarece Sfodea, Prejna și Costești sunt în arealul satului Balta, vom atașa la sfârșitul Catalogului și fișele acestora. 3. O informație prețioasă am primit în 1998, de la regretata noastră colegă Anișoara Brândușoiu, originară din Balta, privind elementele distinctive, ale unor piese de port popular, accesorii(trăiști), alte obiecte
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]