2,478 matches
-
ci trăia dintr-o economie, făcută cam cu de-a sila, însă anii grei și zilele negre treceau fără ca să-i micșoreze sau să-i nimicească chiar pozițiunea lui economică. Dar se va 'ndatora cătră stat, dar cătră proprietar sau arendaș, dar cătră consăteni uzurari poate, lucrul rămâne același: se 'ndatorează și trebuie neapărat să plătească, ceea ce și face, adeseori însă în condiții foarte oneroase. Va să zică atât introducerea meiului și a porumbului ca alimente, cât și magazinele de rezervă au fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acelora cari au cereri drepte; iată un Chirițescu, fost camardiner, servindu - se de poziția de prefect pentru a caracteriza de mișcare agrară reclamații făcute în contra unor măsurători strâmbe și asupritoare ale ogoarelor ce oamenii s-au obligat a le munci arendașului. Pe de o parte dar se înscenează mișcarea, pe de alta ea servă de pretext de persecuțiune în contra oamenilor fără vină și a căror reclamații sunt drepte. Toate acestea nimicesc influența educativă pe care statul îl exercită în alte țări
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că acuzarea adusă d-lui Alexescu e o mișelie a d-lui Kirițescu, prefectul fără scrupule și fără rușine a județului Teleorman, totuși [î]l mănține în funcție, Acuzarea nu e făcută decât cu scopul de-a masca mâncătoriile unui arendaș al statului și de-a boteza de mișcare agrară reclamațiile 126 {EminescuOpXIII 127} drepte în contra unor măsurători strâmbe de ogoare, făcute nu cu stânjenul Șerban Vodă, ci cu cel fraudulos, al onor. Pișca. Mănținînd pe prefect în funcție, împreună cu toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
percep nicăiri decât în modul arătat mai sus, căci acest mod e introdus de roșii încă de la venirea lor la guvern, în anul 1866. De atunci deja s-au introdus practica de a mâna satul ca pe o turmă la arendașul protejat de guvern și de a angaja cu de-a sila pe fiece locuitor în socoteala dărilor pe cari le avansa arendașul. Căci cine nu poate rămânea dator nici în daraverile sale private, nici ca datornic al statului este românul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
anul 1866. De atunci deja s-au introdus practica de a mâna satul ca pe o turmă la arendașul protejat de guvern și de a angaja cu de-a sila pe fiece locuitor în socoteala dărilor pe cari le avansa arendașul. Căci cine nu poate rămânea dator nici în daraverile sale private, nici ca datornic al statului este românul. Daca un grec sau un jidan nu-și poate plăti datoriile dă faliment și s-a încheiat. Daca nu-și poate plăti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dintre străinul cult, abil, cu deprinderi economice fixate, și între românul incult, naiv și deprins numai cu munca grea a câmpului. Din cauza aceasta până-n ziua de azi țăranul își vinde grâul cu 30 - 40 la sută mai ieftin decât proprietarul, arendașul sau alții. Fiecare 'l înșeală și nimeni nu-i deschide ochii. Imediat vine și era drumurilor de fier. E drept că ele încărcau o țară săracă cu o datorie de sute de milioane pe 90 de ani înainte - dar articolele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
schimbă lesne în ură. În districtele mai sărace din nordul Ungariei jidovimea de jos joacă, cu speculațiunile și camăta ei, un rol mai mare decât în districtele mai bogate, populate de maghiari; dar și în acestea întîlnim alt tip: marele arendaș evreu care s-a făcut stăpân boierănașilor după ce, au fost împrumutătorul lor. Boierănașii, mica nobilime maghiară dispare - nu cercetăm cauzele, ci constatăm numai faptul - iar în posesiunea moșiilor ei intră evreul, adecă un arendaș evreu, negustor din Pesta sau bancher
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în acestea întîlnim alt tip: marele arendaș evreu care s-a făcut stăpân boierănașilor după ce, au fost împrumutătorul lor. Boierănașii, mica nobilime maghiară dispare - nu cercetăm cauzele, ci constatăm numai faptul - iar în posesiunea moșiilor ei intră evreul, adecă un arendaș evreu, negustor din Pesta sau bancher din Viena. Se 'nțelege așadar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru evrei și că nu prea pune piedici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și II sunt o sumă de oameni ce au procese cu statul. E natural. A cincea parte a teritoriului e a statului; el e vecinul de moșie al tuturor, toți sunt vecinii lui de moșie. O sumă de oameni sunt arendașii lui pentru proprietăți mici și mari. De aci o sumă de procese și de tranzacțiuni de împăcare. Încheiarea acestor tranzacțiuni s-au suspendat pîn-în preziua alegerilor. Acum sunt citați o sumă de oameni la administrația Domeniilor spre a li se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ponderea populației rurale (n totalul populației s-a situat constant la aproximativ 80% (Constantinescu, 1998: 283). Marea arendășie a reprezentat la r(ndul ei un fenomen care a condus la accentuarea tensiunilor sociale (n mediul rural. Nici moșierul ș( nici arendașul nu (re)investeau (n producția agricolă. Toate aceste elemente, coroborate cu prezervarea sub diferite forme, la fel de dăunătoare, a practicilor feudale din perioada anterioară celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, au condus la evenimente teribile, cum ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ideile socialist-utopice, se pare că un rol important l-a jucat ș( speranța că moșia va putea să producă (n noile condiții suficient de mult pentru a conduce la o situație mai stabilă. Respectiva proprietate nu era deloc atrăgătoare pentru arendași ș( (n consecință aceștia o ocoleau (n mod constant. Arendarea moșiei (n favoarea societarilor pentru o sumă (nsemnată (6000 de galbeni pentru o perioadă de 5 ani) este suficient de grăitoare. Mai mult, pentru activitatea de conducere a acțiunii, Bălăceanu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
formal era instituită (n favoarea țăranilor (indiferent că era primul ș( cel mai (nsemnat pas reprezentat de legea din 1866, fie de celelalte din 1872 sau 1882), ea (( obliga de fapt să muncească pe marea proprietate (gestionată de proprietar sau arendaș), ceea ce conducea la conviețuirea unor instituții occidentale cu niște practici feudale, născ(ndu-se astfel neoiobăgia. De jure țăranul părea liber, de facto era (ntr-o stare de neoiobăgie. Apărea astfel un regim neoiobag sau "iobăgisto-capitalist" cum (( mai spunea Gherea. O parte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
era de asemenea o sarcină esențială. O soluție care ar fi putut avea rezultate pozitive era aceea de arendare a moșiilor către tovărășiile sătești. Dar aceasta ar fi fost posibilă doar cu măsuri care să protejeze la licitație țăranul de arendașii venetici, care aveau mulți bani și astfel erau în măsură să îi exploateze pe ceilalți. Până la urmă se îndreaptă către țintă și spune că ar trebui făcută o naționalizare a terenurilor, conștient de reacțiile ce nu au întârziat să apară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de natură juridică privind termenul de arendă. Contractual, relația de arendă este una de durată, contractele de tip arendă pornind de la 5 ani (Legea arendei, nr. 16 din 1994), iar orice relație de durată mai scurtă este simplă închiriere. Economic, arendașul este o persoană (fizică sau juridică) ce urmărește să susțină o exploatație agricolă medie-mare (și nu de mici dimensiuni). Așadar, din punct de vedere juridic, arenda este un fenomen economic de exploatare agricolă comasată, a unor suprafețe mari de teren
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pur și simplu păstrată intactă, neatinsă de forțele modernizării, care păreau să altereze viața și cultura rurală 6. Dușmanii Împotriva cărora se revoltau grupările proțărănești variau de la latifundiari până la Partidul Național Liberal (În special datorită politicilor sale tarifare) și de la arendașii evrei până la evreii proprietari de cârciumi În sate. Deși toate criticile, oricât de diverse, prezentau o imagine cutremurătoare a condițiilor de viață și a sănătății curente a populației rurale, liderii politici ai României s-au convins de necesitatea de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de boier de veche stirpe. Întoarcerea la viața din preaplinul naturii - cale aleasă de Bujor - se dovedește nepotrivită pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult de tradițiile și aspirațiile satului, este pruncul Făt-Frumos, un copil bolnav psihic, semn al
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
Premiul Academiei Române), Catrinel (1937), Târgul mausului (1940), intitulat, la ediția a doua, Maioreasa (1945), Povara recunoștinței (1944), Poezia trupului (1947) și Frații Valbudea (nepublicat). Sfânta dreptate, cel mai important dintre romane, merge, în notă sămănătoristă, pe tema revoltei țărănești împotriva arendașilor spoliatori. Însetat de dreptate, Petre Leahu, tânăr din Prigoreni, sare în ajutorul unui țăran bătut de fiul arendașului, apoi încearcă să strângă întreaga obște împotriva acestuia. Părăsit de toți, e judecat și condamnat la închisoare, unde se împrietenește cu un
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
trupului (1947) și Frații Valbudea (nepublicat). Sfânta dreptate, cel mai important dintre romane, merge, în notă sămănătoristă, pe tema revoltei țărănești împotriva arendașilor spoliatori. Însetat de dreptate, Petre Leahu, tânăr din Prigoreni, sare în ajutorul unui țăran bătut de fiul arendașului, apoi încearcă să strângă întreaga obște împotriva acestuia. Părăsit de toți, e judecat și condamnat la închisoare, unde se împrietenește cu un socialist. După împlinirea pedepsei, intră în mișcarea muncitorească ieșeană, prilej pentru studierea psihologiei mediului urban. Trimis, în timpul revoluției
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
de măsură a terenului. Cotul, o unitate pentru lungimi răspândită, era folosit pentru a marca lotul ce trebuia arat sau prășit ca parte a obligațiilor În muncă față de senior. Însă lungimile și lățimile măsurate În coți erau subiective. Seniorul sau arendașul erau tentați să Încerce să sporească obligațiile În muncă indirect, crescând lungimea unui cot, și, dacă reușeau să facă acest lucru, regulile formale privind corvezile nu erau Încălcate. Înainte de secolul al XIX-lea, cea mai des manipulată dintre toate unitățile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
India, sedentarizarea a determinat crearea unei noi clase. Plătind impozitele pe teren, membrii acesteia au devenit proprietari absoluți, cu dreptul de a lăsa moștenire și de a vinde pământul, situație fără precedent În regiune. În același timp, milioane de cultivatori, arendași și lucrători și-au pierdut drepturile cutumiare pe care le avuseseră asupra pământului și a produselor acestuia. Acei localnici care au deslușit primii misterele noii administrații funciare au avut o șansă nemaipomenită. Astfel, În Vietnam, secretarii și interpreții care serveau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ca s-o continui”, va declara el cu mândrie juvenilă în 1921 într-un articol publicat în „Sburătorul”, subliniind în repetate rânduri importanța pe care bogatele-i lecturi o vor avea în alchimia propriei creații literare. Bunicul după tată fusese arendaș al moșiei Fundoaia (ținutul Herța, fostul județ Dorohoi), de la numele căreia scriitorul își va crea mai târziu pseudonimul. Peisajele Moldovei și amintirile copilăriei petrecute acolo vor deveni materia lirică pe care poetul, în prima sa tinerețe, o va filigrana inconfundabil
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
canțonete comice, care nu s-au păstrat, farse și vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un prounionist. Ținând de comedia de moravuri, Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași (1849) ori farsa O
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
nu s-au păstrat, farse și vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un prounionist. Ținând de comedia de moravuri, Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași (1849) ori farsa O toaletă neisprăvită sau
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
publică nu doar clasele politice tradiționale ale societății postfeudale românești - boierii și burghezia urbană -, ci și o bună parte a clasei mijlocii românești, alcătuită (atunci ca și acum) din funcționari ai statului, liber-profesioniști, intelectuali, dar și întreprinzători privați, negustori și arendași, iar în final chiar și proletariatul industrial și semiindustrial din urban. Urmărită pe aceste dimensiuni și cu bunăvoință, România se „occidentalizează” pe direcțiile principale ale ceea ce, acum, denumim tranziție către lumea capitalistă occidentală dezvoltată. De partea cealaltă însă, dezvoltă o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în jurul a două mari sisteme de distribuție. În primul rând, sistemul de distribuție legat de organizarea drepturilor asupra pământului: el domina economia agrară a României și ordona relațiile dintre principalele grupuri sociale implicate în acest tip de economie - boieri, țărani, arendași, administrația din mediul rural. În al doilea rând, exista sistemul de distribuție organizat după regulile pieței în zonele urbane, care reunea celelalte grupuri sociale din structura fundamentală a societății - meșteșugari, proletari, capitaliști, administrația urbană și serviciile sociale etc. - la fel de importante
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]