468 matches
-
vedere: dar purtând în ele ecoul, amprenta - subiective - ale acelei încordări și concentrări interioare, din care se ieșise, însă nu „deplin” (efortul - „silindu-se” - acelei metaforice „treziri”, notat de narator). Mai este de mirare că până și vorbele unui Mitrea - argatul îi sună eroinei din Baltagul altfel decât în „litera” lor? Și tot despre timp și anotimp se vorbește: „Întâi are să viscolească, pe urmă au să prindă a urla lupii în fundul râpilor”. Ascultându-l, „Vitoria simți un fior prin spate
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
prindă a urla lupii în fundul râpilor”. Ascultându-l, „Vitoria simți un fior prin spate”: și în fundul unei râpi vor găsi ea și Gheorghiță rămășițele pământești, sfâșiate de lupi, ale lui Nechifor Lipan. Anticipări intruziv-auctoriale? Nu, însă nu atât cuvintele argatului, cât rezonanța lor subiectivă contează, sugerată, din perspectiva Vitoriei, aducând dinspre secvențe și momente narative mult mai târzii unda unei resemantizări „retroactive”, de special feed back: autorul Baltagului are știința, nezgomotoasă, a creării unor asemenea corespondențe, la distanță, în spațiul
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
că trebuie să alergăm mai repede ca să ne putem menține În același loc“. Cu fiecare nouă descoperire tehnologică și odată cu creșterea În complexitate a serviciilor se cere un nivel din ce În ce mai avansat al abilităților cerute de noile profesiuni. Să devii din argat la fermă operator telefonic, capabil de a vorbi corect englezește și de a fi politicos cu clienții, a Însemnat un pas important. Dar să treci de la slujba de operator telefonic, după ce postul a fost externalizat În India, la capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
o delegație, s-a abătut pe la Galda. Nu aveam să-l mai văd decât peste douăzeci de ani. Cel mai mic, Alexandru, venit împreună cu doi consăteni, toți de 18-19 ani, căutau de lucru, pe mâncare. S-a și angajat ca argat la un fost notar, Hulea, câștigând pe lângă mâncarea lui, o dublă de mălai, una de făină și ceva grăsime, pe care le ducea lunar acasă părinților. Îmi spunea că tata primea tain de la ferma unde era agronom 300 grame făină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Arghiropolilor cuprinde nobili și poate chiar și membri ai familiei regale bizantine. Ei au contractat căsătorii mixte cu români și românce și au devenit pînă într-atît de românizați, încît unul dintre ei a luat-o cumva pe căi greșite, devenind argat bun la toate într-un sat din Moldova 5. Dar ceilalți membri ai familiei Arghiropol și-au menținut statutul. Gheorghe Arghiropol s-a însurat cu Elena Drăghici, căsătorie din care s-a născut Zulnia, mama lui Iorga. A fost o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Avicultor, categoria de încadrare, ÎI, III, IV și V Piscicultor, categoria de încadrare, ÎI și III. Apicultor, categoria de încadrare, IV și V. Îngrijitor și crescător de viermi de mătase, categoria de încadrare, I, ÎI și III. Muncitor în gospodării (argat), categoria de încadrare, I și ÎI. Tractorist, categoria de încadrare, I, ÎI, III și IV Anexă 2 Tabel tarifar de salarizarea meseriilor din agricultură Salariu tarifar lunar: categ. I 3.328 lei; categ. ÎI 3.728 lei; categ. III 4
HOTĂRÂRE nr. 535 din 27 mai 1949 privind stabilirea de indicatoare tarifare de calificarea principalelor meserii în agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143744_a_145073]
-
ei, că erau toți băieți dezghețați și aveau imaginație.” (M. Eliade) Nucleul predicațional cu structură primară se caracterizează prin realizarea celor două funcții sintactice prin termeni (grupuri de termeni) infrapropoziționali: „Cineva a înveninat fântânile omului.” (L. Blaga) „Văd că vine argatul înainte de vreme. Trebuie să se fi întâmplat ceva.” (M.Sadoveanu), „ Eșecul ar fi însemnat, în cazul meu, întoarcerea la țară, pe capul familiei, care trudise pentru mine patru ani...” (M. Preda) Nucleul predicațional cu structură complexă este caracteristic propozițiilor complexe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rănile mele?” (T. Arghezi) Observații: În stilul conversației, pronumele interogativ (sau interogativ-relativ) care admite, uneori, situarea verbului-predicat și la celelalte persoane: „Care mai cumperi americă, modipolan, serj?” (E. Barbu), „Care-ai fost, măi? strigă iar, mai moale și cu îndoială argatul.” (M. Sadoveanu), „Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine...” (I.L. Caragiale) Când verbul-predicat (sau verbul copulativ) este la plural, pronumele nehotărâte toți, fiecare, vreunul sau pronumele negativ niciunul ocupă în enunț o poziție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mirel se respiră un aer moldovenesc care se găsește la Duiliu Zamfirescu, Anghel, Gârleanu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu. Eroul se reîntoarce din călătorie și parcurge drumul de la gară spre casa veche cu trăsura, trecând pe bulevardul provincial. Curtea boierească are argați și un păsăret gălăgios, iar la masă fiecare membru al familiei își are locul dinainte știut. 3. Noul roman Epocile literare influențează evoluția genului romanesc. În secolul al XIX-lea, realismul revoluționează fenomenul autenticității prin instalarea în real și prin
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
s-a dedicat construirii catedralei din Boroaia, așezământ unic în Europa. În 1972, rămâne văduv. Peste un an, se călugărește la Mânăstirea Antim din București. Pleacă apoi la Căldărușani. Ultimii 19 ani și-i petrece la Cernica. În limba veche, «argat» însemna slujitor pe lângă casele boierești, cuvânt din aceeași familie cu «argea» - război de țesut, termen de origine dacică. Toată viața, părintele Ilarion a fost un argat al celor suferinzi care credeau că poate alunga diavolul din mințile lor. Preot de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
apoi la Căldărușani. Ultimii 19 ani și-i petrece la Cernica. În limba veche, «argat» însemna slujitor pe lângă casele boierești, cuvânt din aceeași familie cu «argea» - război de țesut, termen de origine dacică. Toată viața, părintele Ilarion a fost un argat al celor suferinzi care credeau că poate alunga diavolul din mințile lor. Preot de leac L-am văzut în noiembrie 1998. O umbră în sutană neagră se ruga continuu. Rugăciunea era întreruptă pentru ca fiecare bolnav să-și rostească numele. «Piei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe cei care se roagă, dar de părintele Ilarion nu se apropia, continuă Haralambie. Când striga la diavoli să tacă, tăceau. Așa a pățit și în ianuarie, când necuratul dintr-un bolnav făcea urât. «Animalule, ce faci, îmi răstorni casa?» «Argatule, te strângem de gât!», țipau diavolii, dar nu se puteau apropia de el. Părintele Serafim citea și el câteodată moliftele Sfântului Vasile. Diavolii îi rupeau mâinile și el stătea în ghips câte trei luni. Sau rupeau lanțuri. «Argatule, te omorâm
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
răstorni casa?» «Argatule, te strângem de gât!», țipau diavolii, dar nu se puteau apropia de el. Părintele Serafim citea și el câteodată moliftele Sfântului Vasile. Diavolii îi rupeau mâinile și el stătea în ghips câte trei luni. Sau rupeau lanțuri. «Argatule, te omorâm! Nu mai citi! Ne arzi cu rugăciunea!...» «Taci din gură-acolo! Ce faci gălăgie?» Se potoleau. Țipau iar. Ne arzi cu rugăciunea! Venim la noapte și-ți dăm ispite!...» Activiști în rugăciune A stat între ziduri zidit. Sau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să rupă o șindrilă din streașina casei, ca să dea de știre și să se întoarcă de degrabă, fiindcă ele știau că e aproape să înceapă a curge această apă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Doi feți cu stea în frunte) (d) "Asta nu se poate! este o greșeală! fata mea nu e de crezut să fi ales tocmai pe cheleșul ăsta. Nu putea, vezi, să se învoiască împăratul a da pe fie-sa după argat, deși îl lovise fata cu mărul." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Făt-Frumos, zise împăratul, binele ce mi l-ai făcut mie nu ți-l pot plăti nici cu lumina ochilor, oricât de scumpă mi-ar fi, și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mod extensiv. Ferma de aici e numită Ranch. Unele au suprafețe de mii și mii de hectare, proprietate particulară sau proprietate de stat, dată în arendă. Organizarea unui Ranch e redusă la minimum. Câteva construcții pentru personal compus din 5-6 argați cowboy, care umblă călări pentru inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În statele sudice nici atât. În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
rolului pe care trebuie să-l joace mecanizarea în fermele lor. Condus de P. Pană mergem să vizităm ferma Harold Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder în dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează în dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează în dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Dar femeile sunt cele interesante, emoționante, simpatice, pentru că ele iubesc, suferă și vibrează. Mai ales bărbatul este orgolios. Femeia este devotată, temătoare și ne emoționează. Într-adevăr, Ana este prea puțin vinovată; dar ce ați spune de aceasta? Stan era argat la un boier; din banii strânși, își cumpără un car, boi și câteva oi. Într-o zi, aflându-se în pădure, mănâncă merindele și lasă ce-i rămâne, un boț de mămăligă, pentru înfometatul care o va găsi. Se întâmplă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în luptă cu căpcăunul, aici Zmeul. Este slavul Pokatigoroșek, germanul Daumling, englezul Tom Thumb, galezul peredur, italianul Piccolino, Oberon al lui Wieland etc. Iată încă o poveste; o rezum cu părere de rău, căci detaliile sunt fermecătoare. Era odată un argat foarte sărac și foarte frumos, cu părul fin și blond și mustața abia mijită, înfățișare plăcută și un chip grațios. Fetele erau moarte după el. Dar el nu se uita nici în stânga nici în dreapta, ci mâna animalele spre locurile unde
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
moldoveni, 3 mazili și 4 fețe bisericești. în 1774 satul Mlenăuți avea 44 familii din care 25 birnici, 19 rufeturi (adică scutiți de bir), 2 mazili (boieri mici), Toader Manole și Simion Cazacinco, un ruptaș - Ioniță Luțchi, 2 jidovi, 1 argat al dumisale. în cronica liudelor din 1803 se menționa:„...Mlenăuții a casei slugerului Manole are 84 liude care plătesc 44 lei. După decesul lui Toader Manole, în perioada 1794-1813 au existat aproape în fiecare an procese la domnie între urmașii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
numele tatălui. Petru vornicul de la Hudinți este Petru Hudici, frate cu Roman Hudici, iar Hudineț este satul Hudești din județul Dorohoi. 2. Locuitorii satului Hudești în anul 17741 - 357 - toată suma caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hudici, iar Hudineț este satul Hudești din județul Dorohoi. 2. Locuitorii satului Hudești în anul 17741 - 357 - toată suma caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Irimiță 254. Ion ginerele lui Buga 255. Tănasii, rus, holtei cu mamă 256. Gavril, rus Femei sărace fără de ajutor 1. Ioana, săracă 2. Marie, babă 3. Irina, săracă 4. Nastasia, babă 5. Ileana,preoteasă săracă 6. Anița, sora vornicului Slugi, argați ai dumisale vornicesei Anița 1. Simion Grosu, slugă 2. Toader, slugă 3. Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Toader, slugă 3. Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă 6. Ștefan Bujoran, slugă 7. Sandul, ungurean, slugă 8. Gavril Grosu, slugă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]