2,138 matches
-
este să gloseze unii despre alții, să se interpreteze reciproc, să bârfească, cum ar fi spus mama.” Aș spune nu chiar oricine, cartea fiind un demers erudit, cu o vastă bibliografie și cu o rafinată cumpănire între problematicile abordate și argumentație. Divizarea în trei mari capitole a convorbirilor cu Borges, urmărește structurarea pe două planuri a tematicii, unul ar fi opera borgeziană, al doilea, argumentația filozofică a lui Borges în scrierile sale, însă departajarea literatură/filozofie este este punctată atent de
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
un demers erudit, cu o vastă bibliografie și cu o rafinată cumpănire între problematicile abordate și argumentație. Divizarea în trei mari capitole a convorbirilor cu Borges, urmărește structurarea pe două planuri a tematicii, unul ar fi opera borgeziană, al doilea, argumentația filozofică a lui Borges în scrierile sale, însă departajarea literatură/filozofie este este punctată atent de profesorul de limbă română, Petre Isachi. Prima convorbire Despre mituri cioplite cu „dalta lui Homer” și cântate cu vioara lui Enescu, autorul dând de la
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
lectorilor. Pare imposibil să treci de la Platon, Nietzsche, Pitagora, Aristotel, Spinoza, la Brâncuși, la Enescu, Eminescu, Ovidiu Genaru, Mallarmé, mulți alții, un index de autori s-ar întinde pe pagini întregi. Voi exemplifica puțin: Dialogul se axează pe axa brainstormingului, argumentația vine imprevizibil din acumulările erudite, temele se succed realist conversative, la fel și exemplificările din opere celebre,- la Pedro, detaliile gândirii sunt glisate pe operele românești; iată o idee, * Regele, Poetul și Curtea, la care profesorul Petre Isachi opune ideaticii
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în linie cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile 519 și 520 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării. ... 62. După
DECIZIA nr. 130 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299118]
-
speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, soldul migrației etc.; tipurile de situații de dificultate, vulnerabilitate, dependență sau risc social etc., precum și estimarea numărului de beneficiari; tipurile de servicii sociale care ar putea răspunde nevoilor beneficiarilor identificați și argumentația alegerii acestora; ... 6. măsura 1.3.8 din Planul de acțiune pentru perioada 2023-2030 prevăzut în anexa la Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2022, referitor la implementarea de către
ORDIN nr. 1.923 din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288311]
-
prosperitate prin muncă rodnică și pace. Titulescu”. „Grănicerul temut” În articolul de pe prima pagină a „Înfrățirii” - intitulat „D. Nicolae Titulescu, cetățean de onoare a municipiului Timișoara. O satisfacție pentru opinia publică bănățeană - Cuvântul dlui șef primar Aug. Coman” - era inserată argumentația primului edil: „Domnilor V-am chemat, să dați expresiune conștiinței primatului valorilor superioare într-un caz care depășește, ca importanță și proporții, cadrele reduse ale intereselor colective din capitala Banatului. Dar solemnitatea la care ați fost chemați depășește prin semnificația
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
a fost scris, a apărut în numărul din februarie 1968 al revistei „Magazin istoric“, sub semnătura dr. Gh. I. Ioniță; el făcea o reconstituire „pe baza documentelor, a relatărilor presei și a mărturiilor unor martori oculari“. Titlul articolului, sugestiv pentru argumentație - „Minunea“ de la Maglavit - era împrumutat de la o broșură editată în perioada interbelică de „Liga contra prejudecăților” și scrisă de prof. dr. C.I. Parhon, dr. Dem. Paulian, dr. Șt. Irimescu și Ilie Cristea. Iată și descrierea făcută protagonistului acestor rânduri: „Ciobanul
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
casă. Întrucât nu existau motive ca acest lucru să se întîmple altfel decât printr-o provocare, reclamantele s-au gândit să mă atragă într-o ambuscadă... Mulțimea din sală izbucni în hohote de râs, iar judecătorul, luat prin surprindere de argumentația pârâtului, se stăpâni cu greu să nu explodeze la rându-i. - Vă rog să păstrați liniștea, fiindcă altfel evacuez sala ! Continuați, domnule Mormoloc ! Deci ați fost atras într-o ambuscadă, ceea ce nu-i exclus deloc, dar atunci cum se explică
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
Mă gândesc la Cuza, Vuia, Vlaicu, Coandă, Brâncuși, Eliade, Cioran, Ionescu, Paulescu și câți alții. Și cei care spun, din necunoaștere, poate dorind a nu-și arăta ignoranța, că Ștefan Popa Popa’S e un mare caricaturist, că (urmează o argumentație frizând stupiditatea absolută) l-au văzut ei la televizor încă de prin anii ’70. Adevărul rostit astfel nu mai transmite impresia că deține primordialitatea recunoscută; s-ar zice că, într-un mod uluitor pentru mintea omenească, i se substituie însuși
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
vocației cunoaștere continuă într-un domeniu vast, exigență, rigoare, confruntare cu sine și cu alți artiști, tehnică și emoție. Originalitatea clădită pe astfel de temeiuri apare cu atât mai pregnantă. „Pe fiecare îl interesează ceva”, punctează Marcel Bunea una dintre argumentațiile creației sale. Ajungem astfel la o multitudine de fraze existente în fiecare lucrare, ceea ce generează posibilitatea ca oricine să găsească în pictura lui Marcel Bunea o adresare personalizată. „Cred în pictură și am lăsat deoparte toate celelalte tehnici pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93296_a_94588]
-
carte și profesor de certă vocație pedagogică, autor a zeci de volume, care însumează mii de pagini -, Dorin Uritescu stăpânește resorturile științei și artei de a nu cădea în ,,atomizarea” studiilor sale (deloc clorotice, dimpotrivă!), în care acribia documentării, arguția argumentației, sagacitatea conexiunilor și judecăților de valoare inedite sunt peremptorii și salutare; 4.Dorin N. Uritescu are inspirația divină a iconarilor adevărați, care știu că postirea, ascultarea și rugăciunea continuă se cuvine a fi conjugate permanent cu linia sigură a desenului
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
Cunoașterea trecutului devenea, în considerațiile lui, condiție esențială pentru realizarea a ceea ce se înțelege prin Educație, iar aceasta, la rândul ei, era principala răspunzătoare de „sănătatea unui om, a unui popor și a unei culturi”. Exemplară, profundă și tulburătoare este argumentația lui din eseul intitulat Despre foloasele și dezavantajele istoriei pentru viață (Vom Nutzen und Nachteil der Historie für das Leben.). Memoria nu ar fi decât un continuum al experienței acumulate în timp de către cei ce au fost, element care, în
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
se găsea În cele mai bune condiții pentru a avea câștig de cauză? Își făcu intrarea În sală În timp ce maestrul asista la finalul polemicii dintre doi studenți, din Înaltul catedrei. Părea satisfăcut de mersul discuției. Partizanul lui sic Își isprăvise argumentația, În timp ce susținătorul lui non se pregătea să Încheie. Tânărul citea În picioare, În fața catedrei maestrului, În timp ce, În spatele său, ceilalți studenți, o jumătate de duzină, ascultau șezând pe o bancă și luând notițe pe tăblițele de ceară. Lângă dânsul, rivalul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
parcurgând cu privirea chipurile celor de față. — Și voi susțineți teza meșterului Francesco? Întrebă el cu răceală. Voi toți? Bruno sări În picioare, Însuflețit de o vădită emoție. Părea pe punctul de a răspunde dar, oricare i-ar fi fost argumentația, ea fu Înăbușită de o larmă asurzitoare, provenită dinspre intrarea cârciumii. Un grup de oameni Înarmați dădea năvală, prin agitația mușteriilor din preajmă, care Încercau să se Îndepărteze În grabă, răsturnând bănci și mese. Dante se răsucise și el, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cum cu mine vorbești, iar eu sunt superiorul tău, folosește cuvintele astfel încât să te pot înțelege, În acest caz o să spun fosta prostituată, Spune nevasta bătrânului cu legătura neagră, așa cum, adineauri, ai spus nevasta tipului cu scrisoarea, după cum vezi, folosesc argumentația ta, Da, domnule, Te-ai trezit pe stradă și după aceea, ce s-a întâmplat după aceea, A intrat în clădirea unde locuiesc ceilalți și a rămas acolo, Și tu ce făceai, îl întrebă comisarul pe agent, Eram ascuns, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
unele lucruri - oamenii satisfăcuți de compromisuri, atitudinea juma’-juma’ față de viață. Acu’ nu mă mir, nu mă mir... A devenit atât de insistent În Încercarea de a-l convinge pe Carling de lipsa lui de interes, Încât a pierdut firul argumentație și a Încheiat prin a-i anunța pe toți clienții din bar că e un „animal fizic“. — Ce sărbătorești, Amory? Amory s-a aplecat confidențial spre interlocutor: — Să’bă’oresc făcut-praf-viața. Moment mă’eț, făcut-praf-viața. Moment mă’eț, praf mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
iese din scenă pentru a căuta efebi? în acest caz, el merită calitatea de hedonist preferând acțiunea jubilatorie în locul conversației despre plăcere... Protarh duce oare o luptă demnă de numele său? Nici vorbă. Socrate poate foarte bine să-și desfășoare argumentația, să facă digresiuni după digresiuni, să dezvolte analize subtile, să arunce praf în ochi înseriind, disociind, definind sau contrapunând: el efectuează o performanță de actor jucând rolul retorului, al dialecticianului, al filosofului care obține adeziunea publicului cu o ușurință uluitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
suferi în drum spre perfecțiune. Nu și una, și cealaltă: nu există o jubilație sigură pe care să o practici vizavi de virtuți. Exercițiul retoric luat ca atare, fără discuția sofistică ce-l însoțește în mod cert, nu lasă loc argumentației, el impune luarea unei anumite poziții, alegerea. Cum stau lucrurile cu cele două femei presupuse a încarna niște idei-forță? Una, Virtutea, are o alură semeață: ținută nobilă, o reală grație, ten de o mare puritate, privire plină de pudoare, atitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și în intuiție. A deduce atomii din observație, a conchide existența particulelor invizibile plecând de la o manifestare vizibilă, a goli cerul de ocupanții săi nelegitimi numai prin forța demonstrației și a rațiunii, a risipi temerile și angoasele numai prin puterea argumentației, toate acestea presupun calitățile unui filosof de format mare: sublimul poetic al unui René Char, gândirea extrem de bogată și barocă a unui Gilles Deleuze și cunoștințele științifice ale unui Einstein reunite în aceeași lucrare! Să ne imaginăm teoria relativității povestită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
creștină care este și ea supusă profundelor schimbări ale timpurilor pe care le trăim, precum și la pervertirea acesteia în mai multe moduri, din punct de vedere filosofic. Odată cu creștinismul, istoria va pune din nou față în față rațiunea și credința, argumentația filosofică și încrederea nu în oameni și în lucrurile pe care le fac aceștia, ci în revelațiile evanghelice. Cu toate acestea, deși “a crede că mai credem”, cum zicea filosoful Gianni Vattimo dă o nuanță de necredință credinței, răspunsul poate
“CRED, DOAMNE, AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364055_a_365384]
-
autoritate, putere de drept sau de fapt, putere asupra unor lucruri, a abuza de putere, puterea elocinței; mandat, posibilitatea de a acționa asupra cuiva; autoritate constituită, guvernământul unei țări, a prelua puterea, puterea temporară, guvernul civil al unui stat. Oportunitatea argumentației expunerii (dezbaterii) unui asemenea subiect, atât de complex și contradictoriu - nu atât în mecanismul funcționării lui cât al percepției și însușirii de către cei care îl stăpânesc dar mai ales, de cei asupra cărora se exercită - n-am să-l descălcesc
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cele ce urmează mă silesc la confidențe ce au nevoie de o argumentație nu atât solidă cât credibilă, sau poate amândouă laolaltă, detaliată și cerebrală, limpede ca fațetele unei scule așchietoare cu muchii tăioase ce urmează să desfolieze miezul unui zăcământ sufletesc, nescos vreodată la lumină. Păstrat cu grijă din cine știe ce griji covârșitoare
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
Șaguna - o viață de sfințenie de la „Andrei cel mare la Andrei cel Sfânt”, care deopotrivă a stat „sub semnele timpului și ale duhului”, considerând că acum a fost vremea și timpul ori ceasul ca Mitropolitul Andrei Șaguna să fie canonizat - argumentație bine întemeiată și puternic fundamentată. Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României. Referință Bibliografică: Despre Mitropolitul Andrei Saguna... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 206, Anul I, 25 iulie 2011. Drepturi de
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
Mircea Eliade și în alte lucrări cum ar fi: Le Yoga, Imortalite et Liberte, Paris, 1954, p. 270, precum și în Aspecte ale mitului, Editura Univers, 1978, p. 83 sau Eseuri, Editura Științifică, București, 1991, p. 74 - 98 [9] Merită amintită argumentația domnului Ionuț țene din cartea „Reflecții critice...” cu privire la istorie ca și transcendență a mântuirii, idee ce apare preponderent și pregnant (și) în opara Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Ediția a II -a, volumul III, E.I.B.M.B.O.R., București
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
trubaduresc și lamentațiile amoroase din timpul lui Ienăchiță Văcărescu - supusă de Nichita Stănescu unui asemenea tratament de regenerare-caricaturizare. Poetul a intensificat în general caracterul aleatoriu al combinațiilor de cuvinte, sugerând că, oricum, într-un apel erotic contează, mai mult decât „argumentația“, tonul galeș și plângăreț» (ȘNE, 42). Contează, poate, ceea ce îi sugerează „o piesă lirică galantă“ de Nichita Stănescu unui critic de poezie ca Alex. Ștefănescu, numai dacă ne referim la prima vârstă / etapă a creației genialului autor al Necuvintelor, cea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]