3,560 matches
-
formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea reprezintă un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a regnului mineral. El a fost unul dintre puținii pictori moderni, și acest fapt este valabil nu doar pentru spațiul artei românești, care nu a folosit
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba țiganilor din România. De altfel, Vasile Bogrea evoca, în articolul citat, o serie întreagă de turcisme, grecisme și țigănisme folosite în ghicitori. Dincolo de aceste argumente, cele
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
angulația feței, profilul de călugăr iezuit ies imediat în evidență. Privirea ei are o tulburătoare intensitate, rămîne luminescentă și după ce ea dispare din cadru, imagine chinuită, austeră și caldă fără sicitatea consacrării monahale. Pedro Almodóvar nu urmărește doar consacrarea fondului arhaic, cutumiar al unei Spanii vertebrate revăzute în sens invers decît Ortega y Gasset, a regăsirii tradițiilor, ci și un rapel nostalgic la o anumită vîrstă a cinematografiei italiene, mai ales cea din anii '50. Întoarcerea la copilărie, la care regizorul
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
el pare a fi mai degrabă o voce. Imobil, grav, Dieudonné Niangouna povestește o istorie africană de azi cu personaje și aventuri bizare, cînd comice, cînd neliniștitoare. Auzindu-l, privindu-l, avem sentimentul că în el se reunesc o clipă arhaicul focului circular și modernitatea aventurilor cotidiene. El e un totem al zilelor noastre și atunci mă gîndesc la Brook căruia, sunt sigur, i-ar fi plăcut acest eveniment african. într-un alt spațiu marginal, într-o pivniță de la mînăstirea din
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și economia de piață. Iar când spunem economie de piață, accentuăm asupra caracterului concurențial al acesteia, asupra faptului că ea presupune că resursele nu sunt nesfârșite, ci, dimpotrivă, limitate . Stahl a argumentat că, atunci când acești factori au agresat aranjamentele instituționale arhaice, reacția a fost aceea de a produce răspunsuri instituționale noi. Pentru a lua un singur exemplu, în cazul utilizării pădurilor au apărut, arată Stahl (1998, vol. I, partea a III a, cap. 2), diferite reguli care au încercat să pună
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
satele devălmașe. În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care fac posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol. I, p. 17). Regulile care dirijează comportamentul colectiv în exploatarea bunurilor stabilesc clar cine și prin ce metode este îndreptățit să exploateze bunurile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
alegerii colective . În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care face posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol. I, p. 17). Costa-Foru și Stahl (1932) susțin că membrii comunităților devălmașe nu cunosc termenii specifici dreptului civil. Accesul la proprietate se face
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și eroare care afecta modul în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Sumar. Capitolul analizează evoluția unui aranjament politic local special, un caz rar încă funcțional, dintre democrațiile arhaice sătești din Europa de Est. Documentat în anii ’30 de către Școala Monografică, modelul cutumiar de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice locale ale căror modele de guvernare (sau mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă două obiective adiacente. Primul este de a arăta că teza avansată de H.
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
recunoscută (Ostrom, 2005; Aligică și Boettke, 2009; Terpe și Matei, 2009). 4.3. Introducerea cazului Pentru perioada obștii vechi pornim de la metoda dezvoltată de H. Stahl și numită de acesta „arheologie socială”. În esență, ea constă în cercetarea rămășițelor organizărilor arhaice („fosile sociale”, cum le numește el) și compararea lor cu documente sau alte izvoare istorice independente referitoare la trecutul acestora. Datele privind perioada obștii vechi au fost colectate începând cu anii ’20 și prezentate într-o diversitate de publicații asociate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea veche reprezintă cazul aranjamentului instituțional endogen. Bazat pe o tradiție arhaică de autoguvernare ale cărei începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți, ca și asupra membrilor. Cele două subperioade
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera lui Stahl este între tipul arhaic și tipul evoluat al satului devălmaș. Definitorii, din punctul său de vedere, sunt următoarele caracteristici, care trebuie reproduse in extenso pentru că reprezintă, pe de o parte, punctul de pornire al discuției aplicate și, pe de altă parte, singura teorie existentă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aplicate și, pe de altă parte, singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea economică privită dintr-o perspectivă modernă . Adică, nu existau diferențe de proprietate semnificative, luând o măsură economică modernă; totuși, trebuie să fi existat diferențe în posesiuni ca, spre exemplu, numărul de vite sau alte animale ori
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Chiar dacă accidentul a avut de jucat roluri importante care vor fi pe deplin apreciate, până la urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica principalele caracteristici generice ale organizării economice și politice a obștii arhaice, punctul de plecare al analizei, și voi 4.3.1.1. Organizarea economică Economia precapitalistă descrisă de Stahl (1998, vol. I, pp. 12, 211-213) este caracterizată de două elemente. Primul este abundența resurselor naturale. Singura raritate naturală remarcabilă se poate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
peste 1-2 ani, li se suspendă dreptul până la reîntoarcere . Există variații minore și între obștile din Vrancea. Totuși, din mai multe motive, forma sintetică pe care o avansez mai sus - cea dominantă în Vrancea -, reprezintă versiunea evoluată rectiliniu a „satului arhaic”, și astfel are valoarea tipologică necesară scopurilor capitolului de față. 4.3.1.2. Organizarea politică Situația politică de ansamblu a satelor românești arhaice nu poate părea în niciun caz una fericită: existența lor era permanent amenințată de pericolele deposedării
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe care o avansez mai sus - cea dominantă în Vrancea -, reprezintă versiunea evoluată rectiliniu a „satului arhaic”, și astfel are valoarea tipologică necesară scopurilor capitolului de față. 4.3.1.2. Organizarea politică Situația politică de ansamblu a satelor românești arhaice nu poate părea în niciun caz una fericită: existența lor era permanent amenințată de pericolele deposedării, robirii sau depopulării, venite din partea altor sate, a boierilor, cotropirilor ori imposibilității de a plăti taxele sau alte datorii (ceea ce atrăgea robirea satului). Mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta e o formă reminiscentă a unor organizări politice anterioare comunei primitive, în interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 5) , organizărilor tribale arhaice sau poate chiar unei formațiuni protostatale. Acest aspect este încă o deosebire față de composesorate, care rezultă din asocieri ale proprietăților individuale (Caramelea, 1944). Informațiile istorice arată că Vrancea a fost locuită fără întrerupere încă din neolitic, fiind organizată într-o
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
favoriza teza comunei primitive. Întrebarea cea mai importantă în acest context este: de unde anume provine egalitarismul caracteristic întregii organizări? Ipoteza pe care o propun eu este următoarea: egalitarismul caracteristic aranjamentului provine din faptul că reciprocitatea constitutivă acțiunii colective în obștile arhaice s-a imprimat instituțional înainte de privatizarea pământurilor într-un aranjament suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]