12,570 matches
-
de vreo necesitate militară și săvârșită în proporții mari, a oricăror alte bunuri. Distrugerea, jefuirea sau însusirea unor valori culturale Articolul 360 Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcții care au o valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau științifică, opere de artă, manuscrise, cărți de valoare, colecții științifice sau colecții importante de cărți, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus și în general a oricăror valori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240002_a_241331]
-
bunurilor culturale mobile constituie operațiune de export, care poate fi temporar sau definitiv. Articolul 2 În înțelesul prezentelor norme metodologice, următorii termeni reprezintă: a) bunuri culturale mobile - bunuri mobile create de om sau de natură, care au semnificație ori importanță arheologică și istoric-documentară, artistică, etnografică, științifică sau tehnică și care nu se pot exporta decât pe baza certificatului de export; ... b) export - operațiunea de scoatere peste frontieră a bunurilor culturale mobile; ... c) certificat de export - documentul care atestă că unul sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157431_a_158760]
-
pentru prezervarea patrimoniului cultural. ● realizarea competențelor implicate în formarea de capacități și atitudini (capacități cognitive, de comunicare, de echilibru personal și afectiv, de acțiune și inserție socială); ● utilizarea formelor diverse de organizare a lecției în clasă, laboratoare de conservare, situri arheologice, observarea edificiilor patrimoniale, etc.; ● organizarea în structuri flexibile pentru a fi util, atât pentru autorii de manuale, cât și pentru profesori. Prezenta programă se propune ca bază teoretică și practică a pregătirii în meseria de conservator - restaurator la nivelul clasei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219551_a_220880]
-
în partea de jos, totul de argint. Partea inferioară este reprezentată de fascii undate albastru și argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Săbiile și topoarele fac referire la descoperirile arheologice de pe teritoriul localității, si anume depozitul de bronzuri descoperit pe teritoriul fermei "Iungreis". Fasciile undate simbolizează atât etimologia numelui localității, cât și răul Someș care străbate zona. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
În timp ce cetățile dacice zac în uitare, necercetate arheologic, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vrea 5 milioane de euro pentru a reconstrui arena de gladiatori din capitala romană a Daciei... Ministerul Culturii a dat aviz favorabil proiectului de restaurare a amfiteatrului destinat luptelor de gladiatori din capitala
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
destinat luptelor de gladiatori din capitala romană a Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Proiectul, o inițiativă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, presupune o investiție de 5 milioane de euro, cu mult mai mult decât a beneficiat întreaga cercetare arheologică românească în ultimii 25 de ani. Că, la o astfel de sumă, probabil s-ar putea construi de la zero vreo două-trei amfiteatre de aceeași mărime, este o altă poveste, dar probabil că trebuie să coste mult ca să aibă valoare, precum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
aibă valoare, precum frunza turistică a Elenei Udrea. Astfel, în timp ce obiectivele dacice rămân mai departe necercetate, nevalorificate turistic decât într-o mică măsură, autoritățile locale, cu sprijinul Ministerului (in)Culturii (același care după ce a promis câteva milioane de euro cercetării arheologice a cetăților dacice, nu a mai dat banii) vor să se investească masiv în alt obiectiv al invadatorului roman!!! Nici nu are rost să le semnalăm respectivelor autorități că o arenă de lupte cu gladiatori este un spațiu al morții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
România (la Lausanne, în noiembrie 1998) că poporul român a dispărut timp de 1000 de ani ca să reapară, ca prin miracol, în secolul XIV! Cu toate acestea, nimeni nu menționează că cea mai veche scriere din Europa a fost atestată arheologic în 1961, tot în Transilvania, în satul Tărtăria, pe râul Somes, în județul Albă, de către Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. În afară de România, Tăblițele de la Tărtăria, datate 4.700 î.e.n., au făcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici măcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv că nu știe greacă, nici veche nici nouă. În final, se pune întrebarea de ce nouă milenii, atestate arheologic, de civilizație neîntreruptă pe teritoriul României sunt ignorate nu numai în Europa de Vest dar și în România? Cu ce se ocupă istoricii români? Și reprezentanții României peste hotare? Cine promovează cultura milenară a României? Dacă dentiștii, și nu profesorii de română
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
de la Viena, săpăturile le continuă Constantin Daicoviciu, urmat apoi de fiul său Hadrian. Moartea acestuia, în 1984, a dus la un regres al săpăturilor, lipsind până azi o coordonare unitară și un sprijin financiar susținut care să releve întregul potențial arheologic al acestei zone atât de prețioase pentru istoria dacilor și a noastre, a românilor. Una dintre aceste cetăți din piatră pe care v-o propun spre studiu este cea de la Căpâlna, județul Alba, aflată în imediata apropiere a șoselei montane
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru cetățile transilvane se poate manifesta fără opreliști. La Căpâlna însă, primele săpături arheologice au fost realizate doar în 1939, urmate apoi de campaniile din anii 1942 și 1954, de sub conducerea lui Mihail Macrea și Ion Berciu, care au publicat despre rezultatele lor. Au fost cercetate atunci unul dintre valurile de pământ care barează
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
și Ion Berciu, care au publicat despre rezultatele lor. Au fost cercetate atunci unul dintre valurile de pământ care barează drumul de acces, turnul-locuință, parțial construcțiile de pe platou și s-au efectuat sondaje pe terasele din afara cetății. În următoarele campanii arheologice (1965-1967, 1982-1983), coordonate de Hadrian Daicoviciu, au fost investigate ambele valuri de pământ ale cetății, s-a dezvelit turnul de la intrare și cea mai mare parte a zidului de incintă. Amintim și depozitul de obiecte din fier descoperite întâmplător la
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
un turn-locuință unde stătea comandantul și un zid de incintă. Mai departe nu era nimic. Dar era de neexplicat ce căuta acolo o bucată de zid care pornește de la turn și se oprește aiurea. Și atunci am făcut o prostie arheologică: am mers cu săpătura cât s-a văzut cu ochii. Iar intuiția mea a funcționat fără greș și am găsit poarta cetății, iar în continuare încă 280 de metri de zid” [5]. Singura construcție ale cărei urme rămân bine precizate
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiți parapeți din lemn (palisade). Edificii de cult Resturile arheologice permit susținerea existenței unor temple de tipul aliniamentelor de coloane. Ele au existat, cel mai probabil, în apropierea zidului de incintă, pe terasele din zona de sud-est a dealului. În zidul de incintă al cetății s-au găsit plinte din
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29. Ele făceau parte probabil din tezaurul tarabostesului comandant. Cam jumătate dintre aceste monede sunt imitații dacice după denari romani din epoca republicană. Această bogăție a materialului arheologic descoperit aici, demonstrează amploarea relațiilor economice derulate la Căpâlna, aici existând nu numai un sediu nobiliar, ci și o posibilă așezare protourbană. Considerații finale Istoricii nu s-au pus de acord pe deplin cu finalul acestei cetăți. Construcția ei a
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
foarte „utile” pentru blocarea proiectului. Să încheiem totuși cu un citat din presa locală și să rămânem cu speranța din el: „Proiectul de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, acum în paragină, cuprinde lucrări de consolidare, restaurare și conservare a vestigiilor arheologice. Zidurile cetății de la Căpâlna ar urma să fie reconstituite integral, iar terenul reamenajat și consolidat. La fel, traseul de vizitare va asigura punerea în valoare a sitului, prin realizarea de alei și poduri de acces în cetate, cu puncte de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
spațiu pentru informare, expunere, depozitare și cercetare a monumentului. De asemenea, este vizată și amenajarea unor parcări și căi de acces auto și pietonale”[9]. ---------------------------------------------------------- Bibliografie: Bajusz I. (ed.) - Téglás István Jegyzetei Régészeti feljegyzések (Însemnările lui Téglás István. I. Notițe arheologice), Cluj-Napoca, Editura Scientia, 2005. Daicoviciu Constantin, Ferenczi Alexandru - Așezările dacice din Munții Orăștiei, în seria Cercetări de istorie veche, Editura Academiei R.P. Romîne, București, 1951. Daicoviciu, Hadrian - Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj, 1972. Daicoviciu, Hadrian - Dacii
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
355-360. Macrea Mihail, Berciu Ion - La citadelle dacique de Căpâlna, în Dacia N. S., IX, 1965, pag.201-231. Macrea Mihail, Floca Octavian, Lupu Nicolae, Berciu Ion - Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, Editura Meridiane, București, 1966. Moga Vasile - În legătură cu o descoperire arheologică recentă din cetatea dacică de la Căpâlna (jud. Alba), în AMN, XX, 1982, pag.275-278. Moga Vasile - Depozitul de unelte agricole dacice de la Căpâlna, în Ephemeris Napocensis, II, Cluj-Napoca, 1992, p.37-38. Téglás G. - A történelemelőtti Dáciáról, în ArchÉrt, XII, 1892
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Meditatie > CUVÂNTUL-PIATRĂ DE JERTFĂ Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CUVÂNTUL-PIATRĂ DE JERTFĂ M-am dus să sparg poarta ferecată... mâinile-mi sunt înțepenite, trupul îmi e ca un trist peisaj arheologic, prăbușit între pereții mucegăiți... Ignorați-mi existența vătămată de vremuri grele; vreau să mă eliberez din pântecul timpului și să mă privesc în nespațiu, viețuind acolo, în el, multiplicată de dimensiuni, ca la începuturi. De mâna mea e legat CUVÂNTUL
CUVÂNTUL-PIATRĂ DE JERTFĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_gombos_1490121013.html [Corola-blog/BlogPost/382885_a_384214]
-
care facem vorbire. Eseul se deschide cu un citat din Vasile Pârvan, care sublinia: „Dintre țările care alcătuiesc România de azi, Dobrogea este cea mai veche țară română( ... ).” După ce face un expozeu despre istoria acestei „țări” dobrogene, începând cu descoperirile arheologice de lângă Varna, datând din perioada 4700-4200 î.Hr, autoarea desfășoară importantele perioade istorice, oprindu-se cu nostalgie asupra frumuseții Cadrilaterului, unde Regina Maria, în anul 1928, începe construcția unui mic castel, la Balcic. Mariana Cristescu, cu sufletul încărcat de durere
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_intre_ti_al_florin_tene_1381841963.html [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
Românești, Mircea cel Bătrân(1386-1418), unde se arată că Mănăstirii Cozia, aflată în această zonă, i se daruies- te “albinăritul din județul Vâlcea”. Ținuturile Valcei erau bine organizate administrativ și locuite cu mult timp în urmă, după cum stau mărturie descoperirile arheologice care fac trimitere la cele mai vechi așezări române. Ținuturile pitorești și bogăția miraculoaselor ape tămăduitoare au favorizat dezvoltarea turismului. Apele minerale de la Călimănești- Caciulata, de la Govora și Olanesti fac, de secole, adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
un semn de civilizație. Și Felix Romuliana a rămas cel mai important exemplu de conservare a arhitecturii tradiționale a palatelor romane, care a rezistat incursiunilor barbare, constituind unul dintre magnificele monumente, printre cele mai bine păstrate pe acest teritoriu. Cercetările arheologice au dus la descoperirea unui oraș luxos (sec. III și IV), având fortificațiile unui oraș gigantic. Orașul poligonal, flancat cu porți și fațade ornamentate cu galerii și sculpturi în relief, cu marele palat, pardosit cu mozaicuri unice, cu pereți acoperiți
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/_elisabeta_iosif_1331371493.html [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului domenii, aspecte cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Stilul eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni, Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_acdconstantin_gh_pompiliu_comsa_1372439267.html [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
pe aici au trecut cele mai vechi popoare, și fiecare a căutat să lase ceva urme despre trecerea lor. Prin acest articol vreau doar sa atrag atenția existenței multor lucruri pe care le ignorăm cu bună știință. Acele documente istorice arheologice, dar și a unor documente scrise, pe care mulți nu le cunosc. Este de datoria celor care ar trebui să se ocupe de aceste situații, și să facă eforturi modeste de a le scoate în lume. Din acest oraș s-
MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Moldova_noua_localitate_milenara_mihai_leonte_1350716364.html [Corola-blog/BlogPost/346448_a_347777]