763 matches
-
von Keyserling, sînt prezentate elogios reflecțiile acestuia cu privire la rolul culturilor extraeuropene și orientale în regenerarea spirituală a continentului. Comentînd vizita aristocratului german într-un articol publicat în revista Ideea europeană (martie 1927), Tudor Vianu nota: „...în lumea germană de după război, aristocratul reapare și năzuiește să ocupe acel centru ideal, de la care direcțiile emană și în care stilul cultural al epocii se regăsește”, acțiunea lui încetînd să se mai revendice (doar) de la radicalismul de dreapta al unor reacționari precum Joseph de Maistre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
înalt, zvelt către subțire, care azi era în culmea dandysmului, cu pantalonii lui dungați, o cămașă largă de mătase cu jabou și cu o jachetă de in ruginie, ușor cambrată, nici că putea semăna mai mult cu un rock star aristocrat care se îmbracă de la Browns 1. De fapt, Hugo se născuse și crescuse într-o casă cu terasă în Surbiton 1, dar din cauza înălțimii și a nasului, ca să nu mai vorbim de emfaza cu care pronunța cuvintele, crea puternica impresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Lucrul încetează, uneltele sânt părăsite de fiecare dată când, în toiul amiezii, stăpâna apare și se apropie cu pași legănători de Viorel. 168 DANIEL BĂNULESCU Înfiorător pare faptul că este și galeșă. Femeie de bună condiție, odraslă de extracție dovedit aristocrată, sporovăiește cu el, presară un pic de conversație spirituală și, deodată, slip! c-o mișcare abilă a mâinii, îi înlănțuie capul în cravașă și îl plesnește la fund. Canarul, câinele, pisica, șantierul, toată lumea râde. Nu toată lumea. Dacă în domeniul performanțelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Antreurile fuseseră savurate. Atmosfera se destinsese. Bătrânele doamne susurau încălzite. Ultimul păhărel de lichior fusese împresurat, degustat și învins. Carafa golită. Cafetiera idem. 225 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Adoua. Impunător, dur, englezit (dacă nu chiar englez), apretat, distant, aristocrat, surâzând, cu pieptul bombat de-o multitudine de îndeletniciri sportive sau militare, într-o redingotă ce nu provenea de la un magazin de închiriat redingote. Într-o redingotă, în ceva foarte strâmt, ce făcea, ca de durere, cele două mustăți să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oțel al cheii pentru care atât se scremuseră și pentru care scurtaseră de urechi pe atâția dintre regii aievea încoronați, dar pas să cunoști lucrul acesta, ai orașului București. Obținură o cheie pe cinste. Era croită dintr-un metal ușor, aristocrat. Licărea ca o platină. Mătăhălosul înhăță cheia, îi strecură prin sita din partea superioară a ornamentului un colan din sfoară de cânepă și o ascunse între sânii îmbelșugați și fleșcăiți ai Gabrielei, sâni bălăngănindu-se acum tot fără sutien, însă sub
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gravată în jurul buzelor, că nu mai e în ceri. Repedea îmflare a nărilor și vioaia sclipire a ochilor lui semnala o inimă din cele nebune, un caracter pasionat. Talia sa subțire, fină, și mâna sa albă cu degete lungi și aristocrate sămăna cu toate astea a avea o putere de fier. Toată espresiunea în sine era d-o putere generoasă, deși infernală. Luă un ziari românesc. La pagina anunțurilor citi cu o semivoce sarcastică: Opera italiană... Ughenoții. - Ai vrea să fie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pin întunericul odaiei ca un ochi de foc roșu ce-ar sclipi pin noapte. Eu stam lângă, fereastra deschisă, și priveam visând în fața cea palidă a lunei. În fața locuinței lui Toma era un mândru palat a unuia din... așa[-zișii ] aristocrați {EminescuOpVII 183} ai noștri... Dintr-o fereastră deschisă din catul de sus auzii, prin aerul nopții, tremurând notele dulci a unui piano și un tânăr și tremurător glas de copilă adiind o rugăciune ușoară, profumată, fantastică. Îmi închisei ochii, pentru ca să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unică și decisivă a scriitorilor creștini. Tabloul Antichității târzii zugrăvit de Michel Foucault ne prezintă sexualitatea în structurala sa ambiguitate. Iraționalitatea care caracterizează unirea corporală în legătura heterosau homosexuală contribuie indirect la evanescența grijii față de sine. Cel puțin în mediile aristocrate (dominate de figura bărbatului adult și liber), abuzul de plăceri erotice (voluptas) amenință într-un sens strict material plăcerile poate mai rafinate ale cunoașterii (latinii numesc această plăcere „bucurie”: laetitia sau gaudium). Pentru o anumită parte din elita societății, cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cu un Earl englez Derrick Assheton-Jones, devenise astfel Countess Assheton-Jones nee Princess Handgerly. A doua fată era măritată cu marchizul de Falloux, numită de aceea de sora din Anglia "the Marchioness". Marchizul avea întinse relații de rudenie cu cele mai aristocrate familii, între altele și cu a contelui de Noailles. Astfel, Max Hangerliu era rudă cu răposata contesă de Noailles. Nu astea erau cărțile de vizită europene ale Hangerliilor. Prin celelalte rubedenii de generație mai veche, aveau legăturile cele mai solide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Edesa au scăpat de furia împăratului”<footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a VII-a, capitolul XXII, în PSB, vol. 75, p. 301-302. footnote>. Nici creștinii de neam nobil nu s-au dat înapoi de la supliciile martiriului. Același istoric - eruditul aristocrat roman creștin Casiodor - ne relatează că Hormisdas era un mare nobil la perși, care avusese pe tatăl său prefect. Când regele a aflat că acesta este creștin, a cerut să-i fie adus și i-a poruncit să tăgăduiască pe
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
erau pentru unirea strânsă a Bucovinei cu Viena, pentru ca domnia - lor, capacitățile cu stemă 'n frunte, să-și poată preîmbla mândria baronească prin lumea cea mare sau pe jumătate mare (demimonde) a Vienei, cu aerul cel mai diplomatic și mai aristocrat din lume. Știm asemenea că tocmai aceia ar voi azi anexarea poate la Galiția - la juna Polonie - pentru că li se prezintă din nou ocaziunea de-a se amalgamiza domnia - lor baronii cu conții vechi și cu familiele ruginite polone. Din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Până la mijlocul secolului al XIX-lea, instituțiile create de Revoluție se consolidaseră în ochii opiniei publice franceze (încă o minoritate redusă a populației franceze, dat fiind faptul ca marea majoritate era formată din țărani analfabeți). Dar anumite grupări din provincii aristocrați, intelectuali din clasa de mijloc și preoți nutreau sentimente ascunse de nostalgie față de provinciile pierdute ale vechii Franțe. Aceste grupări se simțeau excluse din noua Franță centralizată care părea să calce în picioare comunitățile naturale și inseparabile care, conform viziunii
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert și în Filocolo, Florio se află într-o companie aristocrată, a unor tineri, care pun tot felul de întrebări legate de dragoste, în maniera celor descrise a avea loc la curțile din Franța. Plăcerile nobile ale celor din regatul Napolelui au fost asociate cu toposul grădinii idilice, pline de splendoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate fi catalogat drept acceptabil, nu cunoaște niciun fel de reguli, mai precis le ignoră voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă de echilibru. Prologul și povestirea ei oferă cititorilor două posibile versiuni ale atitudinii femeilor față de violența domestică. Atmosfera aristocrată din povestirea pe care o narează pentru ascultătorii săi idealizează rolul femeilor ca forță civilizatoare în societate, încercând să înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima în privința alegerii viitorului soț, oficiază un ritual 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar fi povestitorul.”227 Este „plină de grație”228, și „o lecuță cam îndărătnică din fire, nu c-ar fi fost răutăcioasă, ci doar așa, din obișnuință”229. Personajul ei feminin cu care debutează în lanțul istorisirilor este o nobilă aristocrată, care are posibilitatea de a călători, și fiind înjosită de niște tâlhari, îi cere regelui Ciprului răzbunarea. Acesta însă, de o lașitate bolnăviciosă, nu înțelege să ia nici o atitudine, de aceea femeia, spirit de o finețe și o ironie aparte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din cei dintâi ani ai fermecătoarei copilării, sub îndrumarea unei respectate învățătoare, tot ce se cade a ști o tânără nobilă.”241 Dragostea va fi cea care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert și în Filocolo, Florio se află într-o companie aristocrată, a unor tineri, care pun tot felul de întrebări legate de dragoste, în maniera celor descrise a avea loc la curțile din Franța. Plăcerile nobile ale celor din regatul Napolelui au fost asociate cu toposul grădinii idilice, pline de splendoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate fi catalogat drept acceptabil, nu cunoaște niciun fel de reguli, mai precis le ignoră voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă de echilibru. Prologul și povestirea ei oferă cititorilor două posibile versiuni ale atitudinii femeilor față de violența domestică. Atmosfera aristocrată din povestirea pe care o narează pentru ascultătorii săi idealizează rolul femeilor ca forță civilizatoare în societate, încercând să înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima în privința alegerii viitorului soț, oficiază un ritual 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ar fi povestitorul.”227 Este „plină de grație”228, și „o lecuță cam îndărătnică din fire, nu c-ar fi fost răutăcioasă, ci doar așa, din obișnuință”229. Personajul ei feminin cu care debutează în lanțul istorisirilor este o nobilă aristocrată, care are posibilitatea de a călători, și fiind înjosită de niște tâlhari, îi cere regelui Ciprului răzbunarea. Acesta însă, de o lașitate bolnăviciosă, nu înțelege să ia nici o atitudine, de aceea femeia, spirit de o finețe și o ironie aparte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită de la o vârstă fragedă: „am învățat încă din cei dintâi ani ai fermecătoarei copilării, sub îndrumarea unei respectate învățătoare, tot ce se cade a ști o tânără nobilă.”241 Dragostea va fi cea care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
luând patria pe tălpile pantofilor, după celebra formulă. Astfel că rămâne să fie judecat și ghilotinat. De la Camil, singurul care scapă după o tentativă de sinucidere este Andrei Pietraru. El își trage un glonț în piept pentru a demonstra iubitei aristocrate că bănuiala ei de infidelitate nu e justificată. Nu se nimerește ca lumea și piesa se termină cu bine pentru el. O sinucidere bizară apare la G. Brăescu. Decorat cu un colan exotic, un medic militar cu grad de maior
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
rivalul care beneficiază ore întregi de proximitatea ei. Fred merge cu mașina și la mare, în Dobrogea, trecând desigur Dunărea cu bacul, așa cum am apucat s-o fac eu însumi înainte de apariția primului pod rutier, în 1971. În Bietul Ioanide, aristocratul Gaittany nu suportă ideea de a nu avea automobil cu șofer la dispoziție. Avarul și ridicolul Pilaf, personajul lui Arghezi, se plasează la colțul Căii Victoriei și face bezele automobiliștilor. Dacă partidul unchilor săi e la putere, sigur cineva îl
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
aceste capcane să atragă mai mulți șoareci. Să vezi înseamnă să crezi, iar credința duce la cumpărare. Π Faceți-vă pe dumneavoastră și calitățile dumneavoastră vizibili. O apariție fiartă la Tiffany’stc "O apariție fiartă la Tiffany’s" A devenit aristocrată purtând perle, și nu invers. Pe scurt, aceasta este povestea CBS. Observatorii media cunosc compania drept Tiffany Network - serviciile de cea mai bună calitate în industrie. Cum a ajuns aici? Perle. Pentru a confirma, aduceți-vă aminte de anii ’60
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]