1,567 matches
-
pentru heraldică, ci și în manifestările vieții obișnuite”, fapt care îl va face „să trăiască în solitudine și devorat de visuri de mărire, dramatice în inevitabilele lor eșecuri” (Teodor Vîrgolici). Atras de heraldică, dar mai ales de iluzia unei ascendențe aristocratice pentru a depăși statutul de fiu din flori al unui „berar”, Mateiu va inventa un arbore genealogic plecând de la ideea că bunica sa pe linie paternă, ca fiică a negustorului grec Luca Kiriac Karaboas, provenea din familia Karabetz de Nagy-Buny
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
plăcintari albanezi care i-au lăsat moștenire conformația turtită a capului din cauza tăvii cu plăcinte purtate pe cap din zori și până în noapte. Astfel, „pipăindu-și cu palma creștetul capului”, îi oferă proba originii umile a familiei, năruindu-i fumurile aristocratice ale fiului său: „Vezi, tu, Matei, creștetul capului e turtit la mine și, uite și la tine! E turtit pentru că așa l-am moștenit de la strămoșii noștri care au purtat toată viața, poate, tablaua cu plăcinte! Asta-i nobleța noastră
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
tablaua cu plăcinte! Asta-i nobleța noastră, măi Matei!” (Paul Bujor) sau „Ce tot spui, mă! Străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!»” (Cella Delavrancea). De altfel, Mateiu și-a văzut idealul aristocratic împlinit prin mariajul cu Marica, una dintre fiicele poetului G. Sion, cu 25 de ani mai în vârstă decât el, dar care îi va aduce ca zestre o moșie în plin Bărăgan, în mijlocul căreia se afla un conac devenit reședință
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
demnă de „aristocratul conte de Karabey”, bineînțeles în limba latină: Cave, Ave, Tace („Ferește-te, Lucrează, Taci”), de care n-a avut parte prea multă vreme, murind după 12 ani, soția supraviețuindu-i încă nouă ani. Cu toate aceste fumuri aristocratice ale fiului său, sentimentele paterne ale lui Caragiale au fost de la început și au rămas neschimbate, nu dintr-o obligație familială sau morală, aceeași profundă afecțiune din totdeauna manifestându-se la fel de intens și cu puțin înaintea morții, când îi scria
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
dar, „în loc să se dedice studiului, frecventează muzeele și monumentele berlineze, cercetează vestigiile trecutului nobiliar, citește cu patimă literatură aleasă, din dorința urmărită cu secretă persuasiune de a-și rafina spiritul și de a pătrunde cât mai mult în sfera deprinderilor aristocratice” (Teodor Vîrgolici), aceste preocupări însemnând, totuși, un bun câștigat, atât pentru cultura sa generală, cât mai ales pentru viitorul scriitor care își va folosi impresiile în creațiile sale. Comportându-se la fel ca în țară și cheltuind aiurea banii de
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
este acea trăsătură comună ce-i unește pe tată și fii, adică inteligența sclipitoare. Matei „stăpânea o memorie uluitoare și dezordonată de autodidact fără alegere, cu apucături enciclopedice, dar mai ales îndreptată în domeniul trecutului și al inutilului”. Morga sa aristocratică ascundea, în fond, „un timid pentru că era un orgolios peste măsură, sau orgolios ca să nu pară prea timid, cu fumuri nobilitare împrăștiate din pipele iluziei, cu risipă de cunoștințe prezentate sub forma paradoxului mistificator al tatălui său, în fața cărora competența
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
orgolios peste măsură, sau orgolios ca să nu pară prea timid, cu fumuri nobilitare împrăștiate din pipele iluziei, cu risipă de cunoștințe prezentate sub forma paradoxului mistificator al tatălui său, în fața cărora competența oricui amuțea”. Chiar dacă trăia în credința originii sale aristocratice, el nu făcea altceva decât să joace un personaj, posibil chiar al unuia care va popula scrierile sale, Mateiu rămâne unul „curios, ciudat, punct de plecare al unor legende, în care, poate, mitomania lui esențială de satisfăcea”. Totuși, Eugen Lovinescu
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
vara, odată pe săptămână. În alte zile îi ascultam poveștile și poeziile scrise de Eminescu, Vasile Alecsandri și George Coșbuc spuse pe derost. Uneori mama lui, cum îi spuneam noi copii, tanti Gâță, îi impunea să aibe o atitudine mai aristocratică față de noi ceilalți și să se mândrească fiindcă știe să picteze. Atunci Nicu, cum îl dezmierdam noi pe Ion, lua o atitudine plină de severitate și cu amărăciune în suflet îi răspundea mamei sale; dar dumneata ce ești mamă, cumva
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
deveni cel mai bun prieten al meu, si se află acum, ca și mine, în California. De ce “Inginerul”? Motivul era simplu: Alex era absolvent de facultate, secția TCM. Vali M ‐ zis „Baronul”. De ce „Baronul”? Pentru că Vali avea un aer mai aristocratic și pentru că era și cel mai înstărit dintre noi (lucrase în Germania vreo 3 ani și era patronul unui bar din Brașov). Vali avea două valize mari în care avea numai țoale de firmă, adusese cu el în cantități industriale
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
meandrele trecutului insulei Afroditei și-am ascultat în liniște șoaptele strămoșilor acelora pe care astăzi îi văd senini, calzi, deschiși si care te primesc în fieful lor într-un mod deosebit, tipic grecilor, dar simțindu-se sensibil influențele acelui aer aristocratic, moștenit de la reprezentanții coroanei britanice, deschizătorii drumului lor spre prosperitate și civilizație. Orașul vechi, purtând pecetea vechii civilizații grecești, cu străduțe înguste și case văruite în culori deschise, cu zeci de taverne și terase presărate unde și cum nu te
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
începutului si drumul spre nemurire! Speranța este covorul de iarbă al pașilor tăi. Oferă-i respect și afecțiune! Te va răsplăti mai mult decât aștepți. Pătrunde curajos în subteranele minții, tu ai puterea! Așa ai fost investit. Fă o reverența aristocratică in fața vieții, cinstește-ți menirea! Invit-o în castelul viselor și aspirațiilor trecute in manuscrisul destinului.Negociază-ți planurile, nu ceda în fața ingratitudinii, răutății și slăbiciunii! Ești sacrificiul din imensitatea timpului, din acest motiv ți se cuvine respect. Dar
TEMPLUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354068_a_355397]
-
la intrare urmat de existența unor scări monumentale ce leagă parterul cu celelalte nivele ale clădirii. Nu întâmplător, modelul scării interioare monumentale a devenit un laitmotiv ulterior al bunăstării burgheziei, fiind copiat la o scară proporțional redusă în diferite reședințe aristocratice de pretutindeni. Concomitent cu folosirea acestei scări de proporții nemaiîntâlnite până atunci în arhitectură, o altă inovație importantă adusă de stilul baroc arhitecturii o constituie folosirea unei succesiuni de spații interioare ce cresc progresiv atât în volum cât și în
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
cu o deosebită plăcere. O lectură spumoasă, plină de pasiune dar și încrâncenare, scenarii la dorințe tumultoase, intrigi și finaluri spectaculoase. Personaje inedite, de această dată tinere, în deplină sănătate fizică și, mai ales, emoțională, micile intrigi țesute în mod aristocratic, eposul inteligent derulat, fac din autorul mangalian VIRGIL STAN, un romancier capabil să țese intrigi de alcov, să creioneze personaje pasionale, să incite și, de ce nu, să mențină atenția cititorului la cote maxime. Un roman bine scris, care, alături de celelalte
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352588_a_353917]
-
a rodului miraculos, rodul pământului șoptit, dincolo de amarul și deșertăciunea citadine. Suzana Deac este într-o perpetuă regăsire de sine în fiecare proză prezentată pe podul suspendat al secvențelor narative, într-o cadență grațioasă și maiestuoasă de menuet, unde spiritul aristocratic este mai presus de vasalitatea plecăciunii. În sistemele închise, totalitare, sau în degringolada ulterioară lor, poate niciodată și nicicând condiția de om nu a fost supusă presiunii de plebeizare. Un stop cadru stradal, clasicul cuplu de cerșetori, mama și copilul
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
celebrului Capital, de unde pornise toată această porcărie a recuperării pierdutului paradis miltonian, cu mica sa acumulare primitivă, pe care Marx o incrimina cu atâta acribie în numele farsei morbide a egalitarismului. Ceea ce fusese, aș îndrăzni să spun, pentru Marcel Proust în aristocratica sa copilărie, madelaina aceea, a cărei aromă simțea cum i se topește în gură, chiar și după trecerea unui timp atât de îndelungat, determinându-l, de câte ori cădea în duioasa reverie a introspecțiunii, să saliveze, tot așa fusese și pentru mine
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
veacuri. Căci pactul dintre aceste două puteri au făcut ca Europa să piardă rodul, sensul însuși al ultimei sale mari epoci, Renașterea, într-un moment când cea mai înaltă ordine de valori intrinsece, ordinea în lucruri și ființe a valorilor aristocratice care spuneau Da vieții ! care garantau viitorul, exact contrariul a ceea ce au făcut valorile decadente ale întunericului și negației. "( Ioan Petru Culianu ) O posibilă soluție de salvare a societăților moderne, demitologizate, masculinizate , desacralizate și îmbătrânite prin pierderea capacității creierului de
ARGUMENTE PENTRU AMELIORAREA UMANITATII de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359324_a_360653]
-
veacuri. Căci pactul dintre aceste două puteri au făcut ca Europa să piardă rodul, sensul însuși al ultimei sale mari epoci, Renașterea, într-un moment când cea mai înaltă ordine de valori intrinsece, “ordinea în lucruri și ființe” a valorilor aristocratice care spuneau Da vieții, care garantau viitorul, exact contrariul a ceea ce au făcut valorile decadente ale întunericului și negației. O posibilă soluție de salvare a societăților moderne, demitologizate, masculinizate, desacralizate și îmbătrânite prin pierderea capacității creierului de a anticipa viitorul
PROIECT-PILOT PENTRU AMELIORAREA UMANITATII de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360379_a_361708]
-
M-a dus la primărie, și mi-a arătat stemele familiilor din sat. Mi-a mărturisit cu mândrie că stema familiei sale este din secolul al XII-lea! Țăranii aceștia elvețieni au uneori un trecut mai cert decât multe familii aristocratice europene. Și cu toate acestea, au rămas la țară, opt veacuri în același loc, și feciorii au continuat munca părinților fără ispita evadării...” (din Convorbiri cu Lucian Blaga, Amintiri, Volumul I, Profetism românesc, Editura „Roza Vânturilor”, București, 1990, pag. 210
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII (2) NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PR de CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360383_a_361712]
-
conduc numeroasele agenții guvernamentale în parteneriat cu ONG-urile și cu oamenii de cultură, nu facem altceva decât să pierdem nucleul cel mai fecund și mai valoros dintr-o societate civilă. Mai concret, pierdem rodul Renașterii spirituale. Pierdem adevăratele valori aristocratice ale creației de idei, care spun Da! vieții și garantează viitorul. În economia mondială se spune că, dacă controlezi economia de piață în sistem centralizat se blochează sistemul. Cred că lucrul acesta este valabil și în cultură. Deci nu este
CUM A AJUNS CULTURA ÎN SUBORDINA LUMII MATERIALE ŞI OAMENII DE CULTURĂ SUB TUTELA STATULUI. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A STATULUI DE DREPT ŞI NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII NOILOR GUVERNĂMINTE MIXTE de CONSTA [Corola-blog/BlogPost/359866_a_361195]
-
precedent în istorie. În finalul acestui articol doresc să mai adaug un aspect istoric din ultimii patru sute de ani: acela că,aceste guvernăminte mixte funcționau foarte bine, prin “amestecul raselor” , în perioada Renașterii italiene, între anii 1400-1600, atunci când adevăratele valori aristocratice ale creației artistice și a spiritului înalt spuneau Da! vieții și garanta viitorul oamenilor, prin Adevărul Creației, alternativă la toate ideile și credințele religioase. Când această Renaștere spirituală a fost oprită de inchiziție prin reforme și contra reforme politice și
CUM A AJUNS CULTURA ÎN SUBORDINA LUMII MATERIALE ŞI OAMENII DE CULTURĂ SUB TUTELA STATULUI. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A STATULUI DE DREPT ŞI NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII NOILOR GUVERNĂMINTE MIXTE de CONSTA [Corola-blog/BlogPost/359866_a_361195]
-
spiritul este apt să se înzestreze cu un asemenea dar de preț, mascat - parcă în chip conspirativ! - sub banalitatea unei coperți de studiu zoologic. E o carte care demonstrează, iar și iar, valoarea porfirogenetă a acestei autoare de viță literară aristocratică, ce ar merita să fie cunoscută, prețuită și premiată, promovată ca model de elită a spiritului nostru românesc, dacă am viețui într-o lume normală în care valoarea contează prioritar, se vede și se onorează, chiar dacă nu este susținută de
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
grele în alegeri. Mulți dintre ei se reunesc la „Casa Vernescu”, localul exclusivist de pe Calea Victoriei, după tradiția consolidată încă înainte de război. În astfel de seri, aici e mare înghesuială, fum de țigară, jazz și clinchet continuu de pahare. Membrii familiilor aristocratice și descendenții nobilimii autohtone domină locul. Din cauza anunțului Palatului, azi e însă pustiu. Îți recomandăm NEWSEUM. Regele Mihai, o viață în imagini În capitalele provinciilor istorice, bisericile vor rămâne deschise pe durata nopții, s-a aflat deja, pentru ca valurile de
Regele Mihai împlinește azi 95 de ani. Ce-ar fi fost dacă...? () [Corola-blog/BlogPost/338461_a_339790]
-
a purtat numele țării în care nu a călcat până la aproape 70 de ani. O suverană neîncoronată, care rămâne totuși cea mai longevivă consoartă de voievod sau de rege din întreaga noastră istorie. Ana s-a născut într-o familie aristocratică cu patru copii, dintr-un principe francez și o mamă daneză. Dar o familie normală, modestă, în ciuda identității regale. În 1940, Franța avea să fie ocupată de trupele naziste, iar familia Anei, care locuia la Paris, își începea pribegia prin
A plecat o regină fericită: „Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele! Lumea aceasta nu îmi e datoare cu nimic!” () [Corola-blog/BlogPost/338462_a_339791]
-
Albion, gândea el împăcat, era o ființă inteligentă, înfumurată uneori, dar cu picioarele pe pământ, un jongleur versat prin meandrele culturii politice, care nu și-ar da niciodată cu tesla-n intelect într-o tentivă stupidă de redare improbabilă a aristocraticei izolări imperiale specifică Regatului de odinioară. Oh, well... Marea Britanie, prin istorica decizie luată cu ocazia Brexitului, s-a comportat ca un june-prim mofturos din filmele mute, a interpretat partitura unui Rudolf Valentino infantil care, jucând la nesfârșit rolul „Șeicului Alb
Lordul John este la fel de ignorant ca Vasile din Rădăuți?! () [Corola-blog/BlogPost/338501_a_339830]
-
de duminică doar de Paști și de Crăciun, ne îmbrăcăm cu „hainele cele bune“ și lăcrimăm puțin că a mai trecut un an? De ce nu purtăm hainele cele bune în restul timpului, cu apropiații? De ce nu le oferim o masă aristocratică, doar așa, de dragul eleganței, când putem să mâncăm cu tacâmurile de argint de la bunica? Îmi spunea la un moment dat o doamnă venerabilă că i se pare bizar să ne punem hainele cele bune și mutra de duminică doar cu
Vara, când suntem programați să avem activitate intensă, stăm la plajă. Iarna, când ar trebui să hibernăm, noi muncim. Despre ironia plecatului în concediu () [Corola-blog/BlogPost/338531_a_339860]