382 matches
-
unde admiră picturile murale romane. Picasso reintroduce stilul compozițiilor figurative, reprezentate naturalist, cu contraste de lumină și umbră. Desenul elegant se limitează uneori doar la reprezentarea contururilor corpurilor de femei sau copii ("Nud șezând", 1923). Coloritul amintește de perioada "roză" ("Arlechin cu mâinile împreunate", 1923). Este o perioadă liniștită de viață de familie și de lucru. În 1921 se naște primul său copil, Paul. În scurtă vreme totuși relațiile dintre cei doi soți se strică. Picasso începe o legătură amoroasă cu
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
hieroglife. Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011" (2012); DIALOGURI (interviuri) - "Răspuns și răspundere" (1989), "Spunerea de sine" (1994), "Prezenta celuilalt" (1997), "Micșorarea distanței" (2004), "Răspund, deci exist" (2008); CĂRȚI PENTRU COPII - "Papucei cu felinare" (poeme, 1989), " La desfrunzirea brăduților" (proza, 1991), "Arlechinul și delfinul" (poeme, 2001), "Ceasornicul din măr" (proza, 2002), " O umbrelă cu dantelă / A laced umbrella" (ghicitori, ediție bilingva româno-engleză, 2003), "Cu ce seamănă norii?" (proza, 2003), "Căruțul cu îngeri" (poeme, 2004), " Punguța cu patru bani" (proza, 2006). Versurile și
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
în fața șevaletului din Armeană și a închis ușa atelierului spre a nu mai auzi ademenitoarele sunete ale entuziasmului de partid, lăsînd-o însă larg deschisă propriilor himere. Unii se adînceau în mocirla festivismelor deli- rante, el aștepta Madone(cu gîtul lung), Arlechini tragici, personaje dintr-o lume a hazului de necaz, unor Capricii lip- site de pasionalitatea spaniolului Goya, Strigătelor disperate ale celor mulți și neauziți de nimeni. Responsabilitatea în plan artistic sporește exponențial și, după sugestive evadări în orizontul pur al
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
primesc de-a gata, alții descoperă după epuizante căutări. O observație corectă, între multe altele, se referă la existența în creația artistului a unui cochet cinism de aristo- crat al spiritului. Pertinenta remarcă poate fi extinsă de la secvențele tușante cu Arlechini(posomorîți) sub straturile groase de machiaj, sugerînd cosmetizarea unei vieții ce nu poate fi totuși trucată, pînă la seria neagră a Capriciilor isterizante. Arlechinul Gill l-a făcut pînă și pe blajinul Wat- teau să iasă din culisele marilor spectacole
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
cochet cinism de aristo- crat al spiritului. Pertinenta remarcă poate fi extinsă de la secvențele tușante cu Arlechini(posomorîți) sub straturile groase de machiaj, sugerînd cosmetizarea unei vieții ce nu poate fi totuși trucată, pînă la seria neagră a Capriciilor isterizante. Arlechinul Gill l-a făcut pînă și pe blajinul Wat- teau să iasă din culisele marilor spectacole de mucava și să coboare în abisurile suferințelor umane. Tot astfel, dinco- lo de aparența ludică a tratării personajelor impresia ansamblului restituie dimensiunea umană
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
înnodate, legate cu o ață subțire de un cîine, de un papagal, sînt femei. Și totuși, ca la Matisse sau Pallady, aceste nuduri au efervescența inefabilă a goliciunii pictate și transmit emoția intimității unui atelier. În aceasta stă clasici- tatea «Arlechinelor»: în faptul de-a fi fost pictate și-n făptul de-a fi fost văzute. Pictorul pare un faun ratat, care mută pădurea în atelier și face din nimfă o arlechină. El își «posedă» modelul pictînd". Val Condurache, 1998 "Aflată
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Național de Artă și Muzeul de Artă al Municipiului București, cu titlu de împrumut. Printre tablouri se regăsesc cele mai cunoscute lucrări precum "Odihnă pe câmp" (1954), "Întoarcerea de la sapă" (1943), autoportrete, o parte din ciclul "Regele nebun" sau seria "Arlechin", peisaje venețiene și spaniole. Deasemenea din colecție ies în evidență și portretele lui Mihail Sadoveanu, Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu sau Tudor Arghezi în pictura "Tudor Arghezi cu soția" (1961). Secția de artă contemporană cuprinde 8 săli în care se regăsesc
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
trăiesc? Îmi plătește mie astăzi cineva muncă îndelungată pe care o reclamă un asemnea tablou, își permite statul să mi-l comande? Trebuie să-mi satisfac clientela care ma întreține și clientela asta vrea de la mine spanioloaice cu evantai, odalisce, arlechini, în general lucrări de dimensiuni modeste!...”(Bogdan, IX) Radu Bogdan arată cum, văzută din interior, evoluția către instaurarea realismului socialist, cu constrângerile sale specifice diferite de cele ale perioadei anterioare, s-a petrecut în lipsa unui orizont clar de așteptări, pozitive
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
este cel mai mare portretist român. Își pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un un număr uriaș de schițe ale mâinilor sau ochilor. Între șaptezeci și optzeci de ani, Baba a realizat o serie extensivă de tablouri de Arlechini și Regi Nebuni, majoritatea rămânând în colecția sa privată până la moarte. Din nou, se observă o analogie cu perioada ultimă a lui Goya dar și cu pictura expresionismului german. Critici de artă, cum ar fi Pavel Șușară, autorul unui album
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
cu titlul "Dresură de porumbei", la Teatrul de Stat din Turda, urmată în 1989 la Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad de "Meandrele vieții". La aceste piese, ca și la "Suflet de fată" și la " Fericirea", apărută în 1983 în "Arlechin", caiet al Teatrului Național din Iași, autorul a renunțat, după cum afirmă în "Note bibliografice despre piesele mele", din volumul "Teatru", apărut în 2010. Toate cele șase piese agreate de autor pentru a fi reprezentate, în variantele lor definitive, se află
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
sa publică ia sfârșit ,el lucrând pentru sine sau cunoștințe,ca orice artist care nu încetează să creeze ,fără să mai expună lucrările. Permanentă sursă de inspirație pentru creația lui Michăilescu, lumea actorilor de comedie constituie principalul motiv pentru opera „Arlechini”, ce impresionează prin capacitatea artistului de a exprima tensiunea dramatică a sentimentelor celor două personaje folosindu-se de accentuarea mijloacelor de expresie: linia puternic trasata, volume strict delimitate, colorit viu.
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de gri, negru și cafeniu. Este o rasă veche franceză. Strămoșul acestui câine este Ciobănescul Persian adus de romani în Galia în secolul al XIII-lea. Rasa s-a îmbunătățit prin încrucișarea câinilor indigeni cu câinele Deer Hound
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
dublă cu un păr exterior scurt, gros, aspru, bine lipit de corp. Este mai scurt pe cap. Are culoare neagră cu pete maronii și se numeste bicolor sau „Bas Rouge” și cu zone de gri în cromatica blănii, numindu-se arlechin. Standardul rasei cere pinteni dubli pe fiecare din membrele superioare. Este inteligent, disciplinat, deosebit de ascultător, foarte activ și curajos, dar nervos și destul de agresiv. Este foarte atașat și credincios stăpânului, iubește copiii. Are o excepțională rezistență care-i permite să
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
în care are spațiu să alerge și în care are animale pe care să le coordoneze. În ceea ce privește străinii, Beauceron poate să fie destul de reticent, motiv pentru care este recomandată socializarea timpurie, în vederea evitării agresivității. Blana poate fi neagră, maro sau arlechin. Ea nu necesită prea multă îngrijire. Periajul se face mai des doar în perioada de năpârlire. Rasa năpârlește moderat. La un Beauceron de obicei se întâlnesc următoarele boli și afecțiuni: glaucomul, luxația patelară, diverse alergii specifice rasei, displazia de șold
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
în album în alb-negru. Albumul a apărut în condiții grafice excelente și prezintă caricaturi ale unor mari personalități în artă și cultură precum și a oamenilor politici ai acelor timpuri. Coperta albumului îl are înfățișat pe Nicolae Petrescu-Găină în costum de arlechin trăgând o cortină de culoare roșu-grena în spatele căreia se află o galerie de caricaturi. Cele mai importante lucrări din componența albumului sunt cele care îi reprezintă pe Alecu Bădărău în calitate de ministru de justiție rezemat de o bâtă electorală; Gheorghe Grigore
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
dusă până la obsesie a culorii gri. Culoarea gri a devenit suport pentru multe din lucrările sale, ea fiind un pretext al dezvoltării unor motive îndelung evocate: peisajele, naturile statice, florile și nu în ultimul rând o lume de colombine și arlechini. Lucrările sale analizează în mod plastic mișcarea chipului uman dintr-un unghi diferit al conflictelor care apar în zona figurativului. Privind pictura lui Corneliu Ionescu se vede o abordare modernă cu vizibile tendințe de sinteză și simplificare a formelor, fapt
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
diferit al conflictelor care apar în zona figurativului. Privind pictura lui Corneliu Ionescu se vede o abordare modernă cu vizibile tendințe de sinteză și simplificare a formelor, fapt care dă discursului lui o încărcătură spirituală aparte. Fie că pictează un arlechin, o balerină, un peisaj sau o natură statică, efectul pictural este controlat aproape cu minuție didactică. Corneliu Ionescu se poziționează în apropierea pretențiilor burgheze, acolo unde senzualitatea nudului este înlocuită de mișcarea tinerească a formelor feminine pe armonii muzicale. Reprezentarea
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
d`Aquino” după Alex Mihai Stoenescu, regia Grigore Gonța, 2005 Luca Arbore - „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Dan Pița, 2004 Demetrius - „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare , regia Felix Alexa, 2003 Perry Lascoe - „Așteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002 „Celălalt Cioran” de George Banu după Caietele lui Emil Cioran, regia Radu Penciulescu, 2002 Mario - „Jocul dragostei și al întâmplării” de Pierre de Marivaux, regia Felix Alexa, 2001 Richard Roe - „Machinal” de Sophie
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
la fanfarele locale, care călătoresc prin oraș, dezmorțind atmosferă. Închideți ochii și lăsați-vă măcar pentru câteva minute pradă spiritului carnavalului, uitând de aceaste timpuri dificile. Revin elegantele Cetății Dogilor Costume fabuloase de epocă - regi și regine, prinți și prințese, arlechini, urși - aurii, argintii -, îmbrăcați în mătase și dantele, cu pene, strasuri și pietre prețioase, dar și cucuvele și alte măști caraghioase îți trezesc fantezia. Oameni de toate vârstele se săruta pe furiș. Pe apă că o broderie lichidă, ca într-
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
la 1775 Sonnenfels a fost redactor al revistei "Der Mann ohne Vorurtheil", revistă în care a apărat tendințele liberale din literatură. A îmbunătățit scena vieneză prin opera sa critică "Briefe über die Wienerische Schaubühne", în care l-a atacat pe arlechinul teatrului, provocând eliminarea din personalul de scenă a acestuia. A avut un un rol esențial în abolirea torturii în Austria (1776). Atitudinea lui Sonnenfels față de Lessing l-a plasat pe acesta într-o lumină nefavorabilă, întâmplându-se astfel din cauza intrigilor
Joseph von Sonnenfels () [Corola-website/Science/336159_a_337488]
-
Sunteți invitați marți, 30 Mai, la ora 20.00, la Athénée Palace Hilton București, la Licitația de Artă Postbelică și Contemporană, care încearcă să răspundă întrebării “Cum se vede omul contemporan?” Ca un îngândurat Arlechin (Corneliu Baba) ori ca un Vânzător de flori tămăduitoare (Sorin Ilfoveanu), mereu aflat într-o Întâlnire (Ștefan Câlția) cauzată de împrejurări neprevăzute, omul contemporan este un om atomizat (Human, de Paul Neagu), hieratic ca un Christ (Adrian Ghenie) sau placid
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
estimativă: 700 - 1.200 de euro Sorin Ilfoveanu, Femeie de fum De același artist mai sunt propuse în licitație și Femeie de fum, din1990 (1.200 - 1.800 de euro), Florar, din același an (1.200 - 1.800 de euro) Arlechin a fost pictat de Corneliu Baba (1906, Craiova - 1997, București) în 1968. Pictorul a fost întotdeauna fascinat până la obsesie de portret, fizionomie, expresie și manifestarea trăirilor interioare pe chipul uman. Portretele pictate de acesta nu sunt doar o componentă importantă
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
vârste umane. Portretele anonime sunt realizate într-o manieră mult mai liberă comparativ cu cele ale personalităților, tușele sunt mai spontane, iar interesul pentru recuzită sau drapaj devine mai scăzut. Un al treilea moment important în portretistica lui Baba este arlechinul. Prin motivul arlechinului, artistul redefinește ideea de portret, trece de la fizionomia individualizată la efigie, de la particular la tipologie. Arlechinul reprezintă un refugiu în ficțiunea artistică, departe de realul cotidianului, iar în plan existențial și moral reprezintă modelul absolut al ambiguității
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
anonime sunt realizate într-o manieră mult mai liberă comparativ cu cele ale personalităților, tușele sunt mai spontane, iar interesul pentru recuzită sau drapaj devine mai scăzut. Un al treilea moment important în portretistica lui Baba este arlechinul. Prin motivul arlechinului, artistul redefinește ideea de portret, trece de la fizionomia individualizată la efigie, de la particular la tipologie. Arlechinul reprezintă un refugiu în ficțiunea artistică, departe de realul cotidianului, iar în plan existențial și moral reprezintă modelul absolut al ambiguității existenței, a finei
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
mai spontane, iar interesul pentru recuzită sau drapaj devine mai scăzut. Un al treilea moment important în portretistica lui Baba este arlechinul. Prin motivul arlechinului, artistul redefinește ideea de portret, trece de la fizionomia individualizată la efigie, de la particular la tipologie. Arlechinul reprezintă un refugiu în ficțiunea artistică, departe de realul cotidianului, iar în plan existențial și moral reprezintă modelul absolut al ambiguității existenței, a finei împletiri dintre ludic și dramatic și a bucuriei efemere cu tristețea incurabilă. Din punct de vedere
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]