470 matches
-
ridicat steagul încă o dată pe cerul Europei.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) NISTOR Virgil, dramaturg și poet „Din recile hrube iviți comuniști, ei falca voinței, putere și faptă și gând luminos spre mai bine. Din stepa rusească risipite în vânturi fasciste armii cuiburi de fier își făcură sub arcul carpatic, așteptând înfruntarea, sub cerul albastru boltit peste rodul de aur al mănoaselor nostre câmpii. Din seninul acesta porni peste noapte fulgerul noilor vremi, dospit de decenii în spiritul acelei de neînfrânt conștiințe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
otomane, singur, într-o luptă inegală, disperată, pe viață și pe moarte. Unde în istoria universală se mai poate găsi un exemplu asemănător de curaj și jertfă, când o mână de oșteni puțin peste zece mii de luptători să înfrunte o armie de aproape două sute de mii de ieniceri cea mai mare, cea mai tare putere a timpului? Numai la Termopile, poate, a cunoscut istoria universală o asemenea disperată, tragică luptă. "Patimile după Ștefan" este un roman al crizei, este istoria unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bezmeticii, mocirliți în sânge, blestemând, horcăind. "Allah! Allah!" mai apucau să bolborosească cu ultima lor suflare scuipând noroi și sânge! Au mușcat țărâna Moldovei să-i țină minte gustul și-n Raiul lui Allah! Și Soliman Hadâmbul, cu rămășițele falnicei armii împărătești, dădea dosul să-și mântuiască viața prin fugă: "La Dunăre!! La Dunăre!!" Atunci, am auzit buciumele buciumând vesel: "Izbânda!" Și,răcnete din mii de piepturi, și mii de căciuli aruncate în cer! Izbândă!! Izbândă!! ... Sssst! Vine Domnul! dă alarma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cântărește în mâini. Ce de-a săbii aș prețălui cu aurul ista... Pune coroana pe treapta de jos; rămâne cu capul gol, cu pletele blonde pe spate. Aferim nostimadă când o afla Mohamed-sultan, de așa trântaie ce-o mâncat strălucita armie a Împărăției, rușinată în mlaștina ce-i zice "La Podul Înalt", hohotește vornicul Bodea, un roșcovan cu ochi de viezure, musteți pe oală și o gură hlizită. Și când te gândești că Süleyman-Hadâm-Pașa avea strașnică poruncă: "Pe afurisitul ghiaur al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu mâinile la spate, apoi începe să râdă: În sfârșit, a sosit iscoada noastră de la Stambul! Mi-a povestit tărășenia... Sunt vești rele?! Spune! Spune! se precipită Maria. Ce vești?! A văzut când s-au întors la Stambul rămășițele "falnicei armii". "Tigrii pustiei" nu mai erau decât niște găini jumulite, rebegite, deși, după poruncă, băteau talpa țanțoși, sumețindu-se cu oarece prefăcută veselie, de ochii lumii, să creadă prostimea că, totuși, a fost o biruință. Parcă prostimea-i proastă, să nu priceapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i stai împotrivă? întreabă Alexa înfiorat. Mă-ncumet! răspunde cu hotărâre Isaia umflându-și pieptul. Ești mare! rostește Negrilă cu admirație. Doamne-ajută să-i mâncăm coliva, se închină cu evlavie Alexa. Astăzi chiar, iscoada mi-a adus vestea: la Adrianopole, armia otomană, cu Măritul Mahomed în frunte, e pe picior de plecare către Moldova, dezvăluie Isaia. A dat Domnul! se închină Negrilă cu entuziasm. Să vină! Să vină!! L-au ajuns blestemele noastre. Padișahul aduce cu sine pe Alexandru Aron, stirpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui Cuptor! Turcaleții răzlețiți de gros, prinși, trași în țeapă, atârnați prin crengi, vor împodobi drumeagul în întâmpinarea falnicei armii, ca osmanlâilor să le strecurăm în oase frica de moarte; să cugete la nimicnicia vieții și la nemurirea sufletului în Raiul lui Allah; să-și blesteme zilele când au călcat pe pământul spurcat al afurisiților de ghiauri moldoveni... "Din muntele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Moldovencele mele! A dat strechea și în muieri!... Să li se facă voia! Și muierea aceea, "căpetenia", "Maria Sutașa" să-i fie numele! Popii se adună, muierile se adună, țăranii îi așteptăm să se adune... Dar Mateiaș?... Unde-i falnica armie juruită să se adune? Unde ne sunt "tovarășii de luptă?" întreabă Stanciu cu palma streașină la ochi, cătând în jur. Parcă nu s-ar prea vedea în zare. Când am ajuns dincolo de trecătoare, la Brețcu, se adunaseră câteva sute, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Marțian în 1860: "Dacă [...] aflăm un simulacru de statistică în catagrafiile trecute, trebuie să ne-o explicăm din neapărata trebuință de a impune birurile, munca și sarcinile publice pe cel sărman; dacă avem o listă a prețurilor bucatelor o mulțămim armiilor străine care ceruse aceste științe pentru a se (a)proviziona de unde aflau cu preț ieftin; (iar) dacă aflăm și tabele pentru născuți, căsătoriți și morți, există căci sunt dictate de... Regulamentul Organic", apud Gheorghe Stoica, "Începuturile statisticii oficiale românești", Revista
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de lumină/ Dintre atîția fluturi, cineva trebuia să fie de vină pentr-un viol/ (să nu-l uităm nici pe Cavalerul Oranj, prezent în decor).// Cap de Mort se crezuse rege. Războiul îl anunțase./ Strigarea lotului patruzeci și nouă: O armie de lumină porni dimineața, pe rouă. / Da sau nu: Reginița poate ar plînge./ Cînd soarele se ascunde în spatele lunii, fluturii/ Rătăceau ca orbii, mînjiți pe aripi de sînge...// Cu asta, totul va fi pus pe hîrtie./ Pentru detalii, consultați modesta
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
eventuale posibilități de retragere pentru garnizoana cetății în cazul unei operațiuni defensive. Mărturii referitoare la ținutul Tinodului, aflăm din datele referitoare la lupta lui Mihai Viteazul de la Miraslău. Cităm: „A doua zi, Mihai, rădicând tabăra de la Alba Iulia, dete poruncă armiei să se așeze la vale de orașul Aiud, în câmpia numită Tinod. Într-aceeași vreme, Basta după ce dete o zi de repaos oștilor sale ostenite de iuțimea cu care veniseră la Torda împreună cu oastea nobililor, ridică tabăra la Keresteș și
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Torda împreună cu oastea nobililor, ridică tabăra la Keresteș și merseră de o așezară într-o câmpie udată de râul Mureș din ținutul de Maroș-Ujvark, pe care Mihai o dase banului Mihalcea. De aici, în dimineața viitoare, 17 septemnrie, rânduindu-și armia de bătaie, porni împreună cu bagajurile sale spre Aiud, cu gând de a tăbărâ în mai sus numita câmpie Tinod, dar aflând că Mihai l-a întrecut în ocuparea acestui loc, el se opri lângă satul Mirislău”. Mihai Viteazul și-a
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
folosite pentru asigurarea securității spatelui frontului, inclusiv în lupta împotriva dezertorilor. În teritoriile "eliberate", NKVD-ul și mai apoi NKGB-ul au trecut la arestări în masă, deportări și execuții, inclusiv a luptătorilor rezistenței antifasciste, așa cum a fost polonezii din Armia Krajowa. În străinătate, agenții NKVD au organizat asasinarea unor exilați sovietici sau a unor străini considerați inamicii ai URSS-ului. Printre victimele unor asemenea asasinate confirmate oficial se numără: După moartea lui Stalin din 1953, noul lider sovietic, Nikita Hrușciov
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
au numărat: Alexei Maximovici Kaledin (cazacii de pe Don), Alexander Dutov (Cazacii din Orenburg) și Grigori Mihailovici Semenov (Cazacii din Baikal). În noiembrie, generalul Mihail Vasilevici Alexeev, fostul Comandant Suprem țarist, a început să organizeze Armata a Voluntară.( Добровольческая Армия Dobrovolceskaia Armia) în Novocerkassk. Lui i s-au alăturat în decembrie Lavr Gheorghevici Kornilov, Denikin și alții. Ajutați de Kaledin, au cucerit Rostovul în decembrie. Însă cazacii nu erau foarte dornici de luptă și când a început contraofensiva sovietică sub conducerea lui
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
și pentru recrutarea unei armate pentru eliberarea Rusiei de sub dominația comunistă, armată care ar fi trebuit să se afle sub comandă rusă. Vlasov a fondat Comitetul Rus de Eliberare în speranța organizării unei Armata Rusă de Eliberare - ROA ("Russkaia Osvoboditelnaia Armia"). Împreună cu alți generali sovietici captivi la germani, Vlasov plănuia să răstoarne regimul stalinist și să creeze un stat independent rus. Un număr de soldați ruși prizonieri de război, sau care au citit volantele cu proclamația generalului, s-au arătat interesați
Andrei Vlasov () [Corola-website/Science/306983_a_308312]
-
septembrie 1939. Guvernul polonez în exil (format după 1939) a continuat lupta împotriva forțelor Axei pe câteva fronturi cu câteva sute de mii de membri ai Armatei Poloneze în Franța, marea Britanie, că și în teritoriile naționale ocupate de naziști (Armia Krajowa). Uniunea Sovietică nu a recunoscut acest guvern și în 1943 a organizat Armata Populară Poloneză sub comanda generalului Konstantin Rokossovsky și un guvern în exil obedient. Coloniile britanice, olandeze și franceze au luptat alături de metropole și multe dintre ele
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
întâi la Paris și apoi la Londra, guvern recunoscut de Uniunea Sovietică (relațiile diplomatice, rupte de la agresiunea sovietică din septembrie 1939, au fost reluate în iulie 1941). Pe parcursul celui de al Doilea Război Mondial, circa de polonezi au intrat în Armia Krajowa, circa au luptat sub comandă sovietică, și circa au luptat pe Frontul de Vest în unități loiale guvernului polonez în exil. În aprilie 1943, Uniunea Sovietică a rupt relațiile deteriorate cu guvernul polonez în exil, după ce armata germană a
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
pierzând de soldați. Cea mai mare luptă armată din Polonia ocupată, eveniment politic major al celui de al Doilea Război Mondial a fost Revolta din Varșovia din 1944. Insurecția, la care a participat majoritatea populației Varșoviei, a fost instigată de Armia Krajowa și aprobată de guvernul polonez în exil, în încercarea de a forma o administrație necomunistă a Poloniei înaintea apropierii Armatei Roșii. Revolta a fost pusă la cale cu așteptarea ca forțele sovietice, care sosiseră în urma operațiunilor lor și se
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
grupări politice necomuniste sau proveneau din Polonia de est, anexată de URSS, ori fuseseră avertizați, după ce au luptat în vest, despre riscurile de a fi persecutați. Alții au fost persecutați, arestați, torturați și închiși de autoritățile sovietice pentru că luptaseră în Armia Krajowa, sau au fost persecutați pentru că au luptat pe Frontul de Vest. După înfrângerea Germaniei, și după ce statul polonez reînființat a fost mutat către vest în aria dintre liniile Oder-Neisse și Curzon, germanii care nu au fugit au fost expulzați
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
de Eliberare Națională (Polski Komitet Wyzwolenia Narodowego), sprijinit de sovietici, a emis un decret prin care acceptă că Ordinul Vîrtuți Militari să fie cea mai înaltă decorație a Armatei I poloneze din cadrul Armatei Roșii și a mișcări procomuniste de rezistență Armia Ludowa. Deși decretul Comitetului Polonez de Eliberare Națională (PKWN) era bazat pe legea Seimului din 1933, dreptul exclusiv pentru decorarea soldaților era asigurat Radei Naționale de Stat (Krajowa Radă Narodowa - corpul legiuitor al guvernării comuniste poloneze formate pe teritoriul URSS
Virtuti Militari () [Corola-website/Science/312501_a_313830]
-
denumește acțiunile de epurare etnică întreprinse în Volânia (poloneză: Wołyń) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada 1943 - 1944. Potrivit estimărilor, în timpul războiului, aproximativ 80.000 de civili polonezi au fost masacrați de Armata Insurecțională Ucraineană ("Ukrainska Povstanska Armia", abreviat "UPA") și alte grupuri înarmate. Cele mai multe omoruri au avut loc în vara și toamna anului 1943. În iulie 2016, parlamentul de la Varșovia a adoptat o rezoluție care califică acest masacru drept „genocid”. După încheierea Primului Război Mondial, Polonia și-a recăpătat
Masacrarea polonezilor din Volânia () [Corola-website/Science/312206_a_313535]
-
precum familia Karwan. Aceste acțiuni au fost executate de mai multe subunități și au părut bine planificate și coordonate. Doi delegați ai guvernului polonez în exil, Zygmunt Rumel și Krzysztof Markiewicz, și un grup de ofițeri ai Armatei Teritoriale Poloneze (Armia Krajowa), au încercat să negocieze cu liderii UPA, dar la 10 iulie 1943 reprezentanții polonezi au fost găsiți morți în satul Kustycze. La 11 iulie grupuri ucrainene au reluat masacrele, atacând satele poloneze la rând. La 11 iulie 1943, unități
Masacrarea polonezilor din Volânia () [Corola-website/Science/312206_a_313535]
-
Purificarea etnică a vizat în exclusivitate zonele rurale cu populație neînarmată. La rândul lor, polonezii s-au angajat în acțiuni brutale de răzbunare. Deși numărul exact de victime din rândurile ucrainenilor nu este cunoscut, unii istorici afirmă că acțiunile unităților Armia Krajowa au dus la moartea a cel puțin 20.000 de ucraineni doar în Volinia, cu un număr de aproximativ 60.000 de ucraineni morți în toată regiunea. Este foarte posibil ca printre victime să se fi aflat și ucrainenii
Masacrarea polonezilor din Volânia () [Corola-website/Science/312206_a_313535]
-
care partizanii sovietici au masacrat 128 de polonezi pe 8 mai 1943. La începutul conflictului dintre partizanii soveitici și polonezi, unele dintre unitățile locale poloneze s-au implicat în lupte alături de unitățile germane împotriva sovieticilor în ciuda ordinelor cartierului general al Armia Krajowa (Armata Teritorială). Cel mai cunoscut astfel de eveniment a avut loc în perioada ianuarie-februarie 1944 în regiunea Vilnius - Navahrudak, în timpul căruia unitatea poloneză comandată de Aleksander Krzyżanowski a cooperat cu unitățile militare germane în lupta împotriva partizanilor sovietici. Ca
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
unor acțiuni comune polono-germane, naziștii nereușind de altfel nici să-i convingă pe polonezi să-și îndrepte eforturile de luptă exclusiv împotriva sovieticilor. Cooperarea la nivel local dintre comandanții AK și germani a fost condamnată deschis de Cartierul general al Armia Krajova și de Comandantul suprem polonez de la Londra, care pe 17 ianuarie 1944 a ordonat încetarea cooperării și aducerea la ordine a comandanților locali. Deși frontul de răsărit a devenit cunoscut pentru cruzimea cu care erau tratați prizonierii de război
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]