760 matches
-
fiind creația și emanația însăși a lui Dumnezeu. Dacă o viață există, are motivele sale să o facă și trebuie să continue astfel, pentru că este o rațiune care vrea asta; încălcarea este un drept pe care omul și l-a arogat împotriva legii naturii și o ofensă adusă Creatorului. Atribuiau simțul durerii și al plânsului până și pietrelor și plantelor. Accentuând doctrina metempsihozei lui Pitagora și a orientalilor, învățau că oamenii după moarte pot să se transforme în plante, iar că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la orice pas atitudinea și comportarea” trupelor române și nici nu era informată despre unele fapte ale aliaților noștri (sovieticii), pentru a-i judeca mai nuanțat pe combatanții români. De cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, comandamentele Armatei Roșii, ce-și arogau statutul de ocupante, ordonau rechiziționarea garniturilor de tren cu aprovizionările pentru hrană, îmbrăcăminte, muniții, armament, direcționate spre trupele române din țară, făcând ca marile unități române să fie private de cele strict necesare pe câmpul de luptă. Același interes îl
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dovedește a fi cealaltă femeie, care, cunoscându-l mai bine, știe să-i spulbere îndoiala cu dovezi de altă natură. Ministrul îi invită pe amândoi la masă, încercând să-l persuadeze pe Bizu și cu ajutorul Emiliei, soția sa, care-și arogă de la bun început rolul de protectoare a tinerei perechi. Agronomul rămâne totuși suspicios ("fata asta cu ochi atât de puri ascundea un suflet plin de urâciuni și întunerec", își zice el), până când Diana hotărăște să joace totul pe o singură
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare libertate, abaterile fiind transformate întro sursă de expresivitate (stilul artistic este privit ca o formă de abatere de la normele comunicării uzuale de către Paul Valéry, Leo Spitzer, Charles Bruneau, Jan Mukařovský etc.); valorifică resursele expresive ale limbajului pe toate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gradată a tonalității în Scrisoare, modestia inițială și moderația lasă loc treptat unei siguranțe a discursului ce evoluează înspre un oarecare orgoliu al deținerii unor adevăruri absolute. Este o variantă mai nuanțată, mai îmblânzită a statutului pe care și-l arogă toți teoreticienii clasici, căci întotdeauna "joaca de-a legislatorul" a fost o ispită mult prea mare pentru a fi respinsă. Dar asumarea posturii de autoritate absolută este rară la Fénelon critica sa rămâne una preponderent analitică, nu normativă. În fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nici Germania nu va rămâne cu nimic în urma străinătății." De observat, pe de o parte, asumarea posturii de îndrumător, deținător al soluțiilor salvatoare, resimțindu-se orgoliul celui care consideră că are întru totul dreptate în convingerile sale, cel care își arogă dreptul de a ordona destinele dramaturgiei germane sub semnul canonului clasic. Pe de altă parte, dincolo de tonalitatea oarecum superioară, există intuiția justă a modelului care nu trebuie să sufoce, ci să ducă la crearea unor opere originale, la fel de bune sau
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
un coeficient etnic ce menține între ele aceeași deosebire, fiindcă, în vreme ce francezul este întotdeauna mai sobru, mai măsurat și mai discret, germanul este mai excesiv, mai particular, mai viu și mai puțin conformist. Din acest motiv, cultura franceză, care își arogă statutul unei demnități universale, se impune altora ca model, ca arhetip ce trebuie luat ca atare, însă cultura germană nu se recomandă neapărat ca un model, ci propagă apelul de a se dezvolta fiecare potrivit propriei firi. Prin asemenea trăsături
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care surâde. Audiență largă au avut Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. Și cât de industrios a fost V. Eftimiu, cu cele peste o mie de sonete ale lui! Libertățile pe care și le arogă Carolina Ilica în ale sale Sonete imperfecte justifică o scurtă paranteză. Titlul e ambiguu, înșelător: "imperfect" nu e totuna cu nedesăvârșit. Titlu ușor ironic, vădit provocator (în spirit postmodern), anticipând că respectivele texte se înscriu în dispozitive diverse, de unde un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
declara război, de a mobiliza armata și de a se ocupa de apărare, cu excepția cazului în care S.U.A. trebuie să respingă "atacuri neașteptate", caz în care responsabilitatea îi revine președintelui. Dl. Bush a profitat de această dispensă și și-a arogat puteri practic nelimitate. De fapt, după al II-lea război mondial, aproape de fiecare dată cînd un președinte american a trimis trupe în diferite colțuri ale pămîntului, Congresul nu a emis decît rezoluții și proteste simbolice. E suficient să ne amintim
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de esență modernistă izomorfă în raport cu năzuințele revoluționare ale politicii care afirmă deplina putere a societății asupra ei înseși și dreptul ei de se defini, de a se organiza fără a recurge la vreun principiu exterior. Așa cum statul modern și-a arogat dreptul de a reexamina societatea, de a o reconstrui de la un capăt la altul, rațional și independent de orice fundament transcendent, tot astfel publicitatea s-a străduit să scoată modurile de viață din moștenirea tradiționalistă. Suveranitatea poporului, forța publicității: în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de Aquino pe explicarea fundamentelor teoretice și ale aplicațiilor practic-politice ale termenului de guvernare (regimen), rațiune de stat, dominație, conducere, fie din perspectiva evanghelizării, fie din cea a afirmării puterii laice. Dacă pe parcursul Evului Mediu propriu-zis (sec. X-XIII) Biserica își arogase puterea de organizare și disciplinare socială (Apusul Europei), spre sfârșitul Evului Mediu asistăm la transformarea societății bazate pe principii de morală creștină - societate organizată progresiv pe principii politice laice. Machiavelli folosea pentru prima dată termenul de stat într-un sens
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de Aquino pe explicarea fundamentelor teoretice și ale aplicațiilor practic-politice ale termenului de guvernare (regimen), rațiune de stat, dominație, conducere, fie din perspectiva evanghelizării, fie din cea a afirmării puterii laice. Dacă pe parcursul Evului Mediu propriu-zis (sec. X-XIII) Biserica își arogase puterea de organizare și disciplinare socială (Apusul Europei), spre sfârșitul Evului Mediu asistăm la transformarea societății bazate pe principii de morală creștină - societate organizată progresiv pe principii politice laice. Machiavelli folosea pentru prima dată termenul de stat într-un sens
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
obțin prin aplicarea lui (Anastasi, 1968; Hârnoveanu, 2000). Aceasta a dus la crearea unei încrederi oarbe în instrumentele psihodiagnostice, la fetișizarea lor și la exprimarea în formă categorică a concluziilor și judecăților evaluative. Într-o astfel de situație, psihologul își arogă o competență dincolo de limita superioară a posibilității sale reale de evaluare-predicție, expunându-se riscului de a nu fi confirmat întotdeauna de realitate. Dacă în planul psihologiei generale putem accepta teza statisticii că o abatere individuală de la regulă (respectiv, de la tendința
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ale lui Matisse. În realitate, nu era nimic nou. O făcuseră și Velázquez și Goya, iar mai târziu, deja fără complexe, pictorii moderni (Întreaga artă a secolului XX venea de acolo), după ce figurativul Își atinsese limita extremă, iar fotografia Își arogase reproducerea fidelă - utilă observației științifice, dar nu Întotdeauna satisfăcătoare În termeni artistici - a clipei riguroase. Cât despre fotografia din Beirut, era bună. Reflecta haosul unei lupte date În oraș, prin ușoara șovăială cu care se conturau siluetele unor clădiri printre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu puterea sacră face intolerabilă supravegherea continuă - și presupusă a fi generalizată - a puterii politice. Pentru că vrea să se substituie puterii pe care numai Dumnezeu era abilitat să o exercite, dictatorul este perceput ca un „dement al supravegherii”. El își arogă un rol care nu este al său și face tot ce-i stă în putință ca nimeni să nu i-l conteste. Mărturii, cărți de spionaj, studii: sunt nenumărate documentele care vorbesc despre supravegherea politică. În schimb, operele teatrale ce
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
În care propria lui ființă e „o cantitate neglijabilă” (după cum afirmă unul dintre anchetatori), care poate supraviețui sau dispărea după bunul plac al torționarului. Avem aici de-a face cu o reiterare a omnipotenței sistemului comunist, care ajunsese să-și aroge, În fantasmele conducătorilor, drept de viață și de moarte asupra cetățenilor săi. De cele mai multe ori se Încerca, În acest algoritm al fragilizării psihice a anchetatului, intimidarea Încă de la primul contact cu anchetatorul. Atât la Brașov, cât și la București, anchetatorii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
teoretice, una pentru care computerul este o minte programată, un instrument care gândește (direcția hardă și alta pentru care computerul este un instrument întrebuințat în studiul minții umane, ajutând omul să gândească (orientarea softă. Ideologia programului „tare” al inteligenței artificiale, arogându-și dimensiuni ontologice, nu doar epistemologice, este cea mai criticată. Astfel, zarurile fiind aruncate de profeții inteligenței artificiale la extremitatea periculoasă a gândirii, se întrevede posibilitatea „descărcării” minții umane în cadrul computerului (vezi în capitolul al treilea discuția despre transumanistul Moravecă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de la mașinile-mecanisme modul funcțional de interacțiune al părților într-un întreg (până la analogia om-ceasornică, din domeniul vieții artificiale reiese faptul că omul poate învăța să conviețuiască și să comunice cu alte specii pe care el însuși le creează. Umanul își arogă statutul de demiurg mai mult ca oricând, relegându-se de etimologia cuvântului mașină, care în greaca antică însemna ceea ce permitea zeului să se pogoare pe scena activității umane (de unde expresia deux ex machinaă. O direcție opusă celebrează formele de viață
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
primarului”. Totul ca într-un scenariu coșmaresc, violând normalul, firescul, raționalul. O ofensivă împotriva bunului-simț și întregii concepții despre școală și educație a revizorului nostru. Administratorii nu numai că nu se îngrijesc de bunul mers al școlilor, dar uneori își arogă drepturi și competențe pe care nu le au. „Consiliile comunale - îl anunță revizorul pe ministrul său - dispun adesea mutarea școalelor din loc în loc, sau pe motivul că așa-numitul centru al comunei, care mai adesea nu-i centru, trebuie să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
regulă în stadii avansate ale bolii. Penuria de medicamente, sistarea importurilor, precum și o politică a concentrării expertizei și resurselor în câteva centre fac ca încrederea populației în sistem să scadă dramatic. 4. Apare astfel strategia evitării actului medical - populația își arogă rolul de medic. Pentru o mare parte dintre afecțiuni, populația nu mai merge la medic, ci apelează la persoanele din familie care au ceva experiență sau la persoane cunoscute din proximitate, ce au mai avut afecțiuni ce par similare. Se
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Interpretarea este atât de impresionantă, încât după ieșirea definitivă a lui Astrov din piesă (actul al IV-lea) te întrebi ce mai poate să urmeze. Visarion are o adevărată aplicație de a transforma piese dificile în niște succese de casă arogându-le în același timp o interpretare de mare originalitate. Pentru că, de ce să n-o recunoaștem, un spectacol cu adevărat mare trebuie să aibă un public cu adevărat larg, altfel riscă să eșueze în amintirile (doar) ale cronicarilor. În ultima vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare libertate, abaterile fiind transformate întro sursă de expresivitate (stilul artistic este privit ca o formă de abatere de la normele comunicării uzuale de către Paul Valéry, Leo Spitzer, Charles Bruneau, Jan Mukařovský etc.); valorifică resursele expresive ale limbajului pe toate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
urmele lui Dilthey, se cuvine să facem totuși o distincție între "teoria cunoașterii" de tip kantian care vizează valabilitatea universală și stabilește identitatea metafizicii și o "viziune metafizică", satisfăcută cu condiția de a fi o simplă perspectivă, fără a-și "aroga statutul acelor teorii ce-și propun să formuleze condiții și criterii universal valabile ale întemeierii"107. Dacă ne întrebăm ce este concepția lui Dilthey o teorie a cunoașterii sau o viziune metafizică? -, credem că răspunsul poate fi următorul: ca Weltanschauungslehre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe Dilthey numai după criterii filozofice, ceea ce înseamnă că respectă, cel puțin aparent, purismul metodologic pe care l-am evocat anterior. În realitate însă, fundamentele în funcție de care valorizează valabilitatea unei Weltanschauungs-philosophie sunt doar ale unei anumite filozofii, fenomenologice, care-și arogă o valabilitate universală, aspect ce reprezintă până la urmă în plan intrafilozofic, de astă dată tot un fel de încălcare a regulilor jocului (de vreme ce îl citește pe Dilthey prin grila normelor fenomenologice). Aceste norme rămân în opinia noastră specifice, oricât și-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pregăti planul de atac discursiv, strategiile și loviturile de grație și fără nicio ezitare împotriva tuturor celor care îți contestă existența într-un anumit domeniu și dreptul fundamental la cuvânt). Cunoașterea devine putere în luptele cu diversele "autorități" care-și arogă simbolistica într-un umanism modern dogmatic. Acest concept al cunoașterii-putere e unul dinamic. Puterea-cunoaștere e produsul sau rezultatul dintre diversele autorități și între instanțe; dintre diversele idei, principii, situații, care schimbă și restructurează subiectul cunoașterii. Totuși anumite reguli și menținerea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]