1,035 matches
-
Caliacra. Cătunul acesta era destul de Întins, locuit, mai cu seamă, de oameni așezați, cu multă agoniseală. Sătenii erau, În cea mai mare parte, coloniști și proveneau din Vechiul Regat și din Macedonia Latină. Tatăl meu, neștiutor de carte, ca orice aromân din generația sa, Însă considerat gospodar fruntaș, Îndeplinea, În anul 1940, funcția de delegat sătesc, un fel de ajutor al celui ce fusese Învestit În funcția de primar În comuna Hasi-Kioseler, de care ținea și cătunul meu natal. În primăvara
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
al gulagului bolșevic din România) mi-a Încredințat un secret ce poate fi dat În vileag acum, după decesul lui, anume, că, În timpul studenției și după aceea, Toma Caragiu i-a turnat la Siguranță și, apoi, la Securitate pe câțiva aromâni legionari, dintre care unii au murit În anchete sau În Închisori. Revenind la Paul Goma, despre el va fi vorba și În relatarea unui eveniment cultural găzduit de Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Cum să mă mai Încred În intelectualii noștri
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
consecvent al Adevărului. Într-o țară În care diavolul are, procentual vorbind, cei mai mulți discipoli În ceea ce privește corupția, minciuna, falsificarea istoriei, detractarea, calomnia și reaua credință, temeiuri ca să fim Încontinuu oaia neagră a Europei, iată că se ridică impetuos și temerar un aromân, care, fiind născut În anii regimului comunist, nu avea cum să l cunoască aievea pe neasemuitul român și martir creștin Corneliu Zelea Codreanu, dar Duhul Sfânt l-a ales ca să afirme la un post de televiziune din țară Adevărul cel
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ajute Dumnezeu, acum și pururea! Prima școală macedoromână În chiliile fostei mănăstiri bucureștene, purtând hramul Sfinților Apostoli, au primit Învățătura de carte, Între anii 1865 și 1871, puberi veniți din așezări de la sud de Dunăre, Îndeosebi din Pind, toți macedoromâni (aromâni). Din rândul absolvenților acestei școli dintâi au ieșit Învățători care aveau să deschidă școli românești În Macedonia, și preoți care vor sluji, tot În Macedonia, În grai aromân și În limba română literară. Contribuind la trezirea spiritului național prin cultivarea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de consângenitate, ci și un interes vital pentru viitorul naționalității noastre”. În aceeași ședință, consiliul permanent se adresează Ministerului Instrucțiunii Publice cu rugămintea ca, până la deschiderea anului școlar 1865-1866, să fie aduși din Pind și din Macedonia 10-12 copii macedoromâni (aromâni), cuprinși Între 12 și 14 ani, aleși dintre cei mai inteligenți și cu ceva știință de carte, iar institutul să fie condus de părintele ieromonah Averchie Valahul. Ministerul de resort aprobă numaidecât cele cerute de consiliul permanent, stabilește Mănăstirea Sfinții
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
tatăl său, STUILCIU CASAPU, voia să-l dea copil de suflet (pe paplu Iancu) unui grec foarte bogat din orașul SĂRUNA (SALONIC), capitala Macedoniei (partea stăpânită de greci). În oraș, Înainte de a junge la casa grecului, se Întâlnește cu un aromân ce va deveni noul meu străbunic DUMITRU (MITA) DERDENA, care, pe loc, Îl Înfiază pe pruncul IANCU. Până atunci, Mita Derdena avusese copii care-i muriră, toți de mici. Ultimul copil de până atunci al lui Mita Derdena murise de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lor, urmași. Locuiesc În Constanța, după ce au domiciliat, timp de zeci de ani În satul PATURA (PANDURU) din județul Tulcea. În aceeași vreme, DERDENII cei mai mulți locuiau În satul Caugagia din același județ dobrogean, mutându-se, cu timpul, În București. La aromâni ființează cutuma gentilică (tribală) ca părinții să fie Îngrijiți, la bătrânețe, nu de fiică, ci de fiu. Când sunt mai mulți fii, cel mai mic rămâne cu părinții. Murind unicul băiat al bunicilor materni, aceștia au fost luați numaidecât În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și de soacră, chiar și de un frate al soțului său, va divorța. Va lăsa orfani un fiu, Dicea (care rămâne cu taică-său), și o fiică, Zoița II, ce va fi crescută de bunicii săi materni, apoi Înfiată de aromânul Dinca Patașa (fost deținut politic anticomunist) din satul Camena (localitate dobrogeană populată numai de aromâni). Ița (Zoița) II se va căsători cu aromânul Tașcu Nicioala (din Camena), având două fiice și un fiu. În 1985, familia Tașcu Nicioala se mută
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
orfani un fiu, Dicea (care rămâne cu taică-său), și o fiică, Zoița II, ce va fi crescută de bunicii săi materni, apoi Înfiată de aromânul Dinca Patașa (fost deținut politic anticomunist) din satul Camena (localitate dobrogeană populată numai de aromâni). Ița (Zoița) II se va căsători cu aromânul Tașcu Nicioala (din Camena), având două fiice și un fiu. În 1985, familia Tașcu Nicioala se mută din satul tulcean Camena În orașul Constanța. Se pare că, dintre toți nepoții mei, ZOIȚA
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-său), și o fiică, Zoița II, ce va fi crescută de bunicii săi materni, apoi Înfiată de aromânul Dinca Patașa (fost deținut politic anticomunist) din satul Camena (localitate dobrogeană populată numai de aromâni). Ița (Zoița) II se va căsători cu aromânul Tașcu Nicioala (din Camena), având două fiice și un fiu. În 1985, familia Tașcu Nicioala se mută din satul tulcean Camena În orașul Constanța. Se pare că, dintre toți nepoții mei, ZOIȚA (IȚA) II este cea mai fericită. Soră-mea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
eronat și-l transmise, astfel, fiului său și nepoților săi. 7. TUDORA (ORA) I: 1938-1960. A murit În timp ce năștea un copil mort. A fost prima și, totodată, ultima ei naștere (ca mamă). Avea 22 de ani și era măritată cu aromânul tembel Costa Garofil din localitatea constănțeană Cobadin. De moartea ei se fac vinovați soacră-sa (care aprecia ca fleacuri umflăturile surorii mele, nelăsând-o să meargă la medic pe parcursul sarcinii) și medicul aromân (impostor, indolent și criminal) Tănase Mitrenca (stabilit
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
albuminurie În cursul sarcinii, când nu fu tratată, iar la naștere nu fu asistată de medicul tembel și criminal. Și Ora a rămas ca pildă de cumințenie, de moralitate. 8. MARIA (ICA) s-a născut În 1939. Este măritată cu aromânul COSTA RACU din Cabodin. Are un fiu numit MITICĂ (DUMITRU), născut În 1964. La rândul lui, Mitică este părintele fetei Marilena. 9. NICULINA, născută În 1945, este divorțată și mamă a doi fii, MARIUS și SORIN (ambii, ingineri și căsătoriți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
a fost Înregistrată În orășelul Belova. Tot la Belova au fost Înregistrate și primele nașteri efectuate de mama mea: Tana, Iani și Catea. În 1930, părinții mei, Împreună cu copiii și cu părinții lor, au imigrat În România odată cu numeroși alți aromâni fiind colonizați În județul Caliacra, În satul Stâna-Cadânei (Caracașla) din comuna Hasi-Kioseler, unde se vor naște Lena, Mihu, Tași, Ora și Ica. În 1940, după cedarea lașă (fără luptă) a județelor Durostor și Caliacra Bulgariei și, ca urmare a schimbului
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de faptul că guvernul român a extins protecția Convenției-cadru la alte 4 minorități (albanezi, macedoneni, italieni și ruteni) și recomandă să examineze posibilitatea de a include în aplicarea Convenției alte grupuri care au exprimat interesul pentru protecția oferită, mai ales aromânii și ciangăii unguri. Comitetul a menționat, însă, că există opinii divergente în cadrul acestor două grupuri, dacă ele reprezintă grupuri etnice separate de altele și dacă ele au o identitate distinctă prin limbă sau religie 34. De asemenea, Comitetul a exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ea și de mijloacele pentru a o prelucra: prin urmare, materia nu e un lucru dat, cu anumite contururi și trăsături, ci este o posibilitate. Proprietățile materiei nu se evaluează Într-un raport de proporții, ci În experiența mîinii și aromân uneltei [...] Spațiul se produce și se construiește din aceste raporturi Între diferitele calități ale materiei”. „Întoarcerea spre izvorul de Început (senzația primă)”, despre care vorbește Voronca, intră În același sistem de coordonate: „Dincolo de Înregistrările trecute sau prezente, senzația, prinsă stea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pestrițat nordul Bucovinei, dar mai ales Basarabia cu diverse culori, respectiv minorități aduse din Caucaz până în Orientul Îndepărtat. Cursul acestei politici, chiar dacă a avut un caracter excepțional, l-am urmat și noi la un moment dat. Am colonizat Dobrogea cu aromâni, mai ales Cadrilaterul, cu gândul de a-i salva din mijlocul torentului slav care părea să-i înghită în apele sale zbuciumate. Ar fi poate util să ne uităm atât la fluxul, cât și la refluxul uman dirijat de politica
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
regiuni inaccesibile năvălitorilor. Autohtonii au mai avut și varianta deplasării spre zone periferice în raport cu nucleele teritoriale în jurul cărora se coagulaseră statele salve. De exemplu, politica de oprimare, după care s-au ghidat cnezatele sârbești, i-a forțat pe albanezi și aromâni să migreze spre miazăzi. Destinul greu împărtășit în comun a făcut ca aceste comunități să rămână strâns legate până la convertirea albanezilor la islam. Explicația retragerii masive a autohtonilor în arii izolate sau marginale constă în faptul că, în vestul Balcanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
înmlăștinite (Albania 123 și Epir). d. Amintiri sud dunărene În absența unui cadru natural care să-i asigure un adăpost eficient, romanitatea sud dunăreană a fost nevoită să-și rezume activitățile la păstorit și comerț. În mod special, au excelat aromânii, care au probat un simț dezvoltat al afacerilor. Imposibilitatea practicării agriculturii, care reprezenta baza economică a oricărei societăți, a influențat decisiv destinul nefericit al comunităților latinofone. Elementul romanizat s-a menținut astfel într-o stare de izolare geografică, fapt cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
A pâlpâit în continuare datorită curajului și strălucirii unor mireni, dar mai ales a unor duhovnici care au făgăduit credință neamului. Au întins o mână zdravănă de ajutor poporului care se opintea. Așa a fost cazul lui Andrei Șaguna, un aromân care a năzuit să-și deștepte frații din somnul lor adânc pentru a-și putea ridica fruncea în lume. Și nici politica dezbinării noastre pe criterii religioase nu a funcționat. La adăpostul greco catolicismului, românismul a putut să se afirme
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
porțile, / Și trimite ploile, / Ca să crească grânele, / Grânele, / Secările, / Și meiul / Și mălaiul!""384 "Masca verde", ca "spirit antropomorf al vegetației", amintește de "Regele ploii" (prezent și în India), de origine indoeuropeană, având denumiri asemănătoare: Pirpiruna, la greci și la aromâni; Peperuda și Peperuga, la bulgari; Peperona, la albanezi, iar în mitologia slavă exista un cult al zeului vegetației și al ploilor, Perun. Rituri de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pusă o legătură cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de fapt, numele slavizat, având la origine cuvântul din limba bulgară "kračiun", sau din cehă, denumea buturuga care se aprindea și ardea în noaptea de Crăciun. La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vrăjilor de dragoste: "Lună, lună nouă, / eu ca tine, tu ca mine; / părul tău, până la piept; / cosița mea până la pământ; / Lună, lună nouă, / dă-mi pâine și ouă, / să mi-o bag în mânnecă, / să mi-o mănânc duminică" (la aromâni)203; "Bon venuta, luna nova, / jisti vecchia e turnasti nova / Comme criscinu li toi pizzi, / accusi mi scriscinu li mo` trizzi!" sau "Lua-nova, / tu bem me vês / dà-me dinheiro / pr`a todo o mez."204 În unele descântece de vindecare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nouă, publicat un an mai tîrziu În seria Academia Română. Din vieața poporului român. Culegere și studii. Pusă la index după 1944, din cauza conținutului ei, lucrarea a rămas nereeditată pînă după 1990. Irina Nicolau (1946- 2002), descendentă dintr-o familie de aromâni și greci, a fost folcloristă din întâmplare, etnolog de profesie, asumat scriitoare (cu mult har) și un om de muzeu original. A fost cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1970-1989). După 1990, intră în echipa cu care pictorul Horia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stradă oarecare din București (1999), Surîsul lui Harry (1999), Lecții cu povești despre facerea lumii (2000), Cîteva gînduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare/Dosar sentimental (2000), Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor (2001), Arca lui Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii (2003), Vagabondage dans les Balkans (2003) etc. Carmen Mihalache (Huluță), n. 1969, este etnolog și din 1996 lucrează la Muzeul Țăranului Român din București. A publicat articole
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și prodigiosului scriitor plin de har și proiecte (unul din ele fiind romanul "Iago", un personaj cu două existențe în Cuba, prima în veacul debarcării lui Columb, a doua ca exportator de revoluție) reproducem câteva fraze dintr-un interviu al aromânului Valentin Tașcu publicat în aprilie 2003 de revista "Luceafărul" (al cărei colaborator a fost în ultimii ani de viață): "De fapt vocația mea primordială este aceea a ratării, trăsătură ce face obiectul unui roman pe care îl voi termina, sper
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]