1,691 matches
-
anumite elemente de personalitate. Modul de acumulare a diferitelor artefacte culturale și originile culturii organizaționale se înscriu în cazurile clasice de manual care „decretează” că organizația împrumută din caracterul și caracteristicile creatorului său. Acest concept este concretizat sub forma unor artefacte culturale, dar e observabil și la nivelul comportamentului oamenilor și al sistemului de valori asociat. Există în mod vizibil un angajament ferm, „de fier”, față de oameni și față de un stil de a face afaceri. Acesta este imprimat de creatoarea firmei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
te poți răzgândi, odată ce ai făcut un angajament. Abordarea este valabilă nu numai în relațiile comerciale, ci și în modul în care se construiesc relațiile interumane în interiorul firmei. În schemele pragmatice de analiză a culturii organizaționale se începe de la nivelul artefactelor vizibile, dinspre exteriorul spre interiorul, la propriu și la figurat, al organizației. Interesează „primul contact”, dar și prima impresie asociată oamenilor. Pentru o firmă care este axată pe comerț, toate aceste elemente sunt ingrediente culturale esențiale pentru succesul economic și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a crescut. Grafica simplă, albastră pe fond alb, sugerează transparență și claritate în acțiune, ca atribute care îi pot fi asociate. Mașinile firmei, chiar și cele ale executivilor, expun sigla la vedere, ca semn de apartenență la o mare familie. Artefactele vizibile create de ICCO se armonizează cu un stil de afaceri care s-a maturizat în ultimii ani, centrat pe un sistem de valori bazat pe calitate, transparență, discreție și încredere în viitor. Cartierul general este amplasat într-o clădire
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
la serviciile firmelor din grup. Astfel, se probează că seriozitatea în acțiune, respectarea cuvântului dat, disponibilitatea față de nevoile comanditarului sunt caracteristici ICCO. Americanii spun despre astfel de parteneri că sunt „de încredere”, termenul original, reliable fiind totuși mai sugestiv. Pentru artefactele invizibile - de tipul eroilor, legendelor, ritualurilor, miturilor - este încă prea devreme să se discute ca despre niște „piese de rezistență” mature ale culturii organizaționale. Timpul va adăuga, cu siguranță, și acest tip de elemente culturale. Unul dintre ele, cu aură
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
deschiderea studiului, Coca-Cola este, înainte de toate, un „produs cultural” prin toate particularitățile sale. Inițial, „produsul cultural” Coca-Cola a fost băutura și sticla-contur asociată, apoi, cu trecerea anilor, rolul de „produs cultural” a revenit firmei și sistemului său. Cele mai importante artefacte ale culturii organizaționale rămân numele și grafica sa, culoarea și sticla-contur, care sunt inseparabile în majoritatea combinațiilor, chiar dacă și unul singur dintre aceste elemente poate sugera tot restul. Pe parcursul a mai mult de un secol, TCCC și-a stabilizat o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
stabilizat o cultură organizațională care și-a adus o contribuție majoră - poate cea mai importantă dintre celelalte subsisteme organizaționale - la succesul afacerii și dominanța mondială a firmei în industria sa. Modul de manifestare a culturii organizaționale la nivelul vizibil al artefactelor se concretizează într-o rețea vastă de elemente cu o simbolistică unitară și cu amprenta sintezei unei experiențe cumulate în peste o sută de ani de existență. Începând cu 1991, aceste elemente au devenit familiare și populației din România. Prezența
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se concretizează într-o rețea vastă de elemente cu o simbolistică unitară și cu amprenta sintezei unei experiențe cumulate în peste o sută de ani de existență. Începând cu 1991, aceste elemente au devenit familiare și populației din România. Prezența artefactelor Coca-Cola face astăzi parte din peisajul comun românesc, marcând o normalitate a sistemului sociopolitic și economic. Artefactele create în România se înscriu în stilul celor specifice sistemului și reflectă valorile sale de bază. Unele dintre acestea sunt similare celor din
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
experiențe cumulate în peste o sută de ani de existență. Începând cu 1991, aceste elemente au devenit familiare și populației din România. Prezența artefactelor Coca-Cola face astăzi parte din peisajul comun românesc, marcând o normalitate a sistemului sociopolitic și economic. Artefactele create în România se înscriu în stilul celor specifice sistemului și reflectă valorile sale de bază. Unele dintre acestea sunt similare celor din alte țări, cu diferențe minore datorate traducerii unor mesaje în limba română, dar cu avantajul păstrării grafiei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
naționalizări” a acestora, într-un vast parteneriat al sistemului Coca-Cola cu economia privată românească în formare. Nu este surprinzător să vezi materiale-suport Coca-Cola în cele mai izolate locuri din România și în cele mai insolite combinații antreprenoriale. Lista lungă de artefacte intangibile are o relație complexă cu țara noastră. În pofida izolării pe care au practicat-o comuniștii, anumite elemente culturale de tip eroi, mituri, legende sau snoave cu tâlc au precedat apariția celebrei băuturi. De exemplu, Moș Crăciun în costum roșu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ani mai devreme. În ciuda sugestiilor criticilor istorici conform cărora ea nu reprezintă o carte de inspirație divină sau pilonul de rezistență al unei lumi în continuă schimbare, iar conținutul ei nu rămâne neschimbat, nici original, noua viziune a Bibliei ca artefact cultural a devenit o paradigmă în literatură. În timp ce religia formală a decăzut, prestigiul Bibliei ca model estetic și literar a atins noi culmi (p. ii). Cunoscând seriozitatea, forța și intensitatea opoziției Iluminismului față de autoritatea divină și „înțelepciunea” religiei, nu ar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analiza de discurs și pentru gen și clasă drept categorii analitice. Munca mea de cercetare a fost influențată de lucrările altor cercetători care au folosit În analiză teoriile poststructuraliste - printre ei, Judith Walkowitz și Paul Rabinow 33. Subscriu ideii că artefactele istorice sunt texte fluide, a căror valoare rezidă În multitudinea de lecturi, atât ale actorilor istorici, cât și ale cercetătorilor. De aceea, nu consider că cercetarea mea reprezintă un punct de vedere privilegiat, ci unul particular, situat Într-un anumit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cunoașterea reprezintă o modalitate foarte fertilă de a Înțelege procesele istorice 34. În analiza de față, subliniez modul În care normele culturale sunt constant negociate și folosite În diferite forme atât de către producătorii, cât și de consumatorii de cunoaștere ca artefact cultural. Afirmațiile de mai sus nu urmăresc să sugereze că toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel mai solid sistem de referință pentru evaluarea a ceea ce fuseseră tradițiile românești „autentice”. Adepții eugeniei au Înlocuit criteriile culturale de analiză a acestor tradiții, folosite de cei mai mulți dintre contemporanii lor, cu cele biologice 86. Eugeniștii nu au respins importanța artefactelor și simbolurilor culturale ca mărci semnificative ale patrimoniului ereditar al poporului român. Cu toate acestea, ei le-au acordat o poziție secundară În raport cu datele biologice care puteau demonstra cu mai mare certitudine științifică existența unor trăsături specifice identității românești. Punând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pace. Lingviștii au explorat originile latine ale limbii române pentru a arăta continuitatea românilor În Transilvania și faptul că ei erau cei mai vechi locuitori ai regiunii și urmașii unei mari civilizații, Imperiul Roman 88. Arheologii au atras atenția asupra artefactelor lăsate de cuceritorii romani În regiune, folosindu-le ca dovezi ale legăturii directe dintre poporul român și această mare civilizație. Pe parcursul secolului al XIX-lea, naționalismul românesc s-a dezvoltat În Încercarea de a apăra aceste argumente lingvistico-istorice, care erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sfârșit, florile adevărate degajă parfumuri sublime, ceea ce nici un artist din lumea asta nu reușește să redea. Niciun artificiu nu reușește să creeze o mireasmă, un miros de trandafir sau de garoafă la fel de subtil ca în realitate. în lupta care opune artefactul și natura, cea de-a doua câștigă, și încă de departe. în trecere, Eusebiu profită pentru a pune mirosul pe picior de egalitate cu văzul și auzul. Refuzul de a ierarhiza cele cinci simțuri în funcție de posibila lor utilizare în religie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
studiile dedicate pacifismului democratic s-ar baza, susțin acești autori, pe exemple construite într-o perioadă în care gravitația în jurul unuia sau altuia dintre cele două blocuri a sfidat aranjamente politice exclusiv interne. Prin urmare, pacea democratică ar fi un artefact al „războiului rece” (Gowa și Farber, 1996, pp. 239-263; Gowa, 1999). În sfârșit, explicațiile pacifismului democrat sunt acuzate că suferă de prezentismul caracteristic optimismului determinat de sfârșitul „războiului rece”. Sesizând transformarea sistemică în comportamentul statelor la sfârșitul „războiului rece”, adepții
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
3.2.1.). Evaluarea performanțelor în muncă ia, de obicei, două forme: măsurarea rezultatelor sau comportamentelor precizate de regulamentele organizaționale, sau evaluări oferite de alte persoane cu privire la angajat. Din păcate, înregistrările organizaționale sunt adesea incomplete, nerelevante sau puternic contaminate de artefacte, iar evaluările altor persoane sunt adesea subiective și nu prezintă încredere. Mai mult, pentru a înrăutăți lucrurile, performanța este măsurată adesea ca și cum ar fi un fenomen static, în timp ce, în realitate, performanța în muncă este un fenomen dinamic. Tabel 4.3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interviu semistructurat centrat pe această problematică. Criteriul rezultatelor - am monitorizat apariția următoarelor evenimente la nivel organizațional: absenteismul, creșterea productivității, reducerea fraudelor, optimizarea relațiilor cu clienții, creșterea profitului, optimizarea comunicării, optimizarea procesului decizional, diminuarea conflictelor, modificarea culturii organizaționale (la nivel de artefacte, valori, asumpții). Am realizat analiza pe niveluri a culturii organizaționale pretraining și posttraining, metodele utilizate fiind: ancheta pe bază de interviu, observația, convorbirea, analiza documentelor (nivelul artefactelor), discuții de grup (focus-group), chestionar pentru identificarea tipului de cultură (Handy, 1985). Evaluările
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
optimizarea comunicării, optimizarea procesului decizional, diminuarea conflictelor, modificarea culturii organizaționale (la nivel de artefacte, valori, asumpții). Am realizat analiza pe niveluri a culturii organizaționale pretraining și posttraining, metodele utilizate fiind: ancheta pe bază de interviu, observația, convorbirea, analiza documentelor (nivelul artefactelor), discuții de grup (focus-group), chestionar pentru identificarea tipului de cultură (Handy, 1985). Evaluările realizate pe parcursul derulării programului de antrenare sunt structurate astfel: Evaluarea Probe utilizate Criteriul vizat Evaluarea inițială Interviu biografic CPI MBTI Test de cunoștințe Evaluări făcute de colegi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
s-a recomandat fie o operare la nivel individual, fie o operare la nivel de tipologie (grup cu aceleași caracteristici) în determinarea stabilității. Ca atare, limitarea la aspectul temporal și ignorarea celui situațional, contextual pot conduce de multe ori la artefacte. Acest fapt s-a întâmplat foarte des, deoarece în mod predilect stabilitatea temporală s-a măsurat prin aplicarea repetată (fie la o lună, fie după 20 de ani) a aceluiași chestionar în forma self-report, eventual în același laborator. Modelul interacționist
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a metodei istorice este faptul că se ocupă de trecutul „mort”, adică de situații În care nu există persoane În viață capabile să raporteze ce s-a Întâmplat, iar cercetătorul trebuie să se bazeze pe documente primare, documente secundare și artefacte culturale sau fizice ca surse principale de dovezi. Desigur, istoriile se pot ocupa și de evenimente contemporane, iar aici strategia Începe să se suprapună peste cea a studiului de caz. Acesta din urmă este de preferat În examinarea evenimentelor contemporane
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sunt incluse În repertoriul unui istoric: observația directă a evenimentelor studiate și intervievarea persoanelor implicate. Din nou, deși cele două se pot suprapune, punctul forte caracteristic studiului de caz este capacitatea de a folosi o Întreagă varietate de dovezi - documente, artefacte, interviuri și observații - care nu sunt Întotdeauna disponibile Într-un studiu istoric convențional. Mai mult decât atât, În unele conjuncturi, cum ar fi observația participativă (vezi capitolul 4), pot apărea manipulări informale. În fine, experimentele se realizează atunci când cercetătorul poate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a fost o versiune mai simplă și ieftină a unui sistem de contabilitate. Al doilea a fost o versiune mai complexă și mai costisitoare. În general, criticile aduse studiilor pe cazuri individuale reflectă Îndoieli asupra condiției de unicitate sau de artefact ce Înconjoară cazul (de exemplu, acces special la un informator-cheie). Drept rezultat, criticile se pot transforma În scepticism la adresa capacității dumneavoastră de a face investigații empirice mai complexe decât un studiu de caz individual, Îndoieli ce pot fi Înlăturate prin
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
recompensată prin minimizarea posibilității apariției biasului. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Realizarea studiilor de caz: Colectarea dovezilortc "Realizarea studiilor de caz\: Colectarea dovezilor" Dovezile pentru studiile de caz pot veni din șase surse: documente, arhive, interviuri, observație directă, observație participativă și artefacte fizice. Un cercetător trebuie să știe cum să folosească aceste surse care solicită cunoașterea unor proceduri metodologice diferite. În afara atenției acordate fiecărei surse, câteva principii de prioritate sunt la fel de importante pentru efortul de colectare a datelor. Sunt incluse aici (a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pe durata investigării unui caz Îi va spori calitatea În mod substanțial. Datele unui studiu pot proveni dintr-o varietate de surse. Șase din cele mai importante sunt abordate În acest capitol: documentele, arhivele, interviurile, observația directă, observația participativă și artefactele fizice. Unul dintre obiectivele prezentului capitol este de a face o scurtă trecere În revistă a celor șase surse. Al doilea scop este de a explica trei principii esențiale de colectare a datelor, indiferent de sursele folosite. Lucrări ajutătoare. Ați
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]