2,842,792 matches
-
consumism și consumerism: ambele, bineînțeles, neînregistrate de DEX. Sensul e de obicei același, diferența de formă explicîndu-se prin sursele diferite ale neologismului. Consumerism provine fără îndoială din engleză. îl găsim, în mod previzibil, în texte traduse din această limbă, în articole și documente din Internet. Cu consumism situația e mai puțin clară: corespunde perfect cuvîntului consumismo din italiană și din spaniolă, dar cum aceste limbi nu sînt principalele surse de împrumut actual, pare necesar să presupunem și o formare internă, de la
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
Nicolae Manolescu Sub acest titlu, Ș. Cioculescu (7 sept. 1902 - 25 iunie 1988) a susținut ani buni o cronică săptămânală în România literară. Adunate între coperte de carte, articolele au dat cele cinci volume ale Itinerariului critic dintre 1973 și 1989 (ultimul, postum), dar și pe acela de Poeți români din 1982, dacă nu cumva și altele. Pe autorul lor l-am cunoscut bine, de pe cînd era director al
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
l-am cunoscut bine, de pe cînd era director al Bibliotecii Academiei, după 1967. Mi-a fost tot atunci șef de catedră la Filologia bucureșteană. Mi-a condus teza de doctorat despre Maiorescu. Am scris de cel puțin trei ori despre articolele din . Voi relua, pe scurt, mai jos, observațiile principale. La senectute, Ș. Cioculescu adoptase o anumită manieră de comentariu și frecventa anumite subiecte. Știa ca puțini alții să umble cu manuscrise ori cărți rare. Își făcuse obiceiul de a petrece
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
traducere din cauza efectelor fonetice tipice simbolismului. Alte traduceri bune aparțin poetesei americane Heather O'Hare. Corpusul cel mai interesant al textelor acestor caiete îl constituie eseurile și studiile aprofundate, realiste, asupra poeziei universale actuale. Astfel Horia Ion Groza, într-un articol intitulat Problemele poeziei americane contemporane pot fi și pro-blemele poeziei noastre, identifică mișcarea de scădere a numărului de cititori de poezie, invers proporțional cu "consumul de poezie" sub forma cursurilor de creative writing, în cadrul cărora e ușor de menținut statutul
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
poezie portugheză, poezie americană postmodernă, o traducere bună din Howl de Ginsberg, manifestul nonconformismului și artei psihedelice atât de preluat și de comentat (până la oboseală) și de către postmodernii și post-postmodernii noștri, dar cele mai bune bucăți de text rămân tot articolele critice ale celor care fac un soi de interesantă statistică sociologică și literară asupra receptării poeziei în ziua de azi, o medie între estetică receptării și istoria ideilor literare în contextul istoriei mentalităților secolului XXI. Caiete internaționale de poezie, nr.
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
s-a impus ca unul dintre cei mai consistenți artiști din generația sa, aceea de mijloc, a fost prezent permanent în presa de specialitate și în calitate de observator, de analist și de judecător al fenomenului artistic și al picturii, în special. Articolele sale, unele adevărate studii prin amploarea dezbaterii și prin rigoarea analitică, pot fi găsite frecvent în revista Arta din ultimele două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu sunt purtate nici strict teoretic, din exterior
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
literară, 17, 2000, 19). Apar însă permanent și alți termeni, inovațiile și calcurile fiind ușor de produs mai ales cu ajutorul elementului drogo-: "Help-line pentru (...) drogo-dependență" (EZ 2886, 2001, 16). în limbajul jurnalistic actual, termenul curent droguri alternează, în cursul aceluiași articol, pentru evitarea repetițiilor, cu stupefiante sau cu alte sinonime parțiale (narcotice, halucinogene): "Liceele în care se consumă droguri"; "distribuitorii de stupefiante"; "halucinogenele sunt vîndute în perimetrele apropiate unităților de învățămînt" (Libertatea 3563, 2002, 3); "patru rețele de traficanți de droguri
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
ar părea că se află în interbelic. De la micul dejun și pînă la supeuri, marii noștri scriitori se întîlneau și conversau la masă, în localuri sau pe la prieteni. Se citează adesea, scos din contextul polemic în care a fost scris, articolul lui Arghezi despre �instituția literară Capșa": aici se fac și se desfac gloriile scriitoricești, cine e prost la Capșa nu poate fi deștept în altă parte etc. (Camil Petrescu era dintre cei care doar lansau idei: surzenia a fost un
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
în circulație de Gabriela Omăt în Agende), Mihail Sebastian acuză mondenitatea criticii de întîmpinare și afirmă că ar fi capabil să stabilească �o listă complectă de relații și prietenii numai din lectura cărților de critică". Lucrurile au evoluat astăzi: lectura articolelor critice nu mai oferă doar oglinda prieteniilor literare, ci dă lista completă a ranchiunelor și dușmăniilor. Unii recunosc sincer: nu pot să-l sufăr pe X, nu pot să-i sufăr pe cei care... Răsfoirea cărții se transformă într-o
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Solicitați procente dacă vreți să cîștigați un ban muncit! Ramuri (iulie-august), tot mai interesantă în noua formulă (care, ca și a României literare, inspiră, iată Tomisul constănțean, gata și el de haine noi în numărul anunțat de pe septembrie), reținem un articol al dlui Alexandru George despre sinuoasa cronologie a literaturii din comunism, despre "revenirile" unor scriitori și despre nulitatea altora. Cronicarul n-are a-i reproșa decît faptul că, foarte critic, e drept, ia totuși în discuție lamentabila Istorie a dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
Cristian Pătrășconiu Tema generală a acestui articol este televiziunea. Tema sa specifică este cultura la televiziune, iar ilustrarea acesteia, emisiunea ("culturală prin excelență", cum sună unul dintre sloganurile sale auto-publicitare) de la postul particular de televiziune Analog TV, A Cincea Roată, moderată de Robert Șerban. într-un foarte
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
personaje. Nefiind dispuși să acorde nici o atenție domeniilor de mai sus, pesedeii le-au cam lăsat pe cucoanele cu pricina să se descurce singure. Care cu umbrelele de pe plaja Mării Negre, care cu furturile și corupția de la bac. Și totuși, frecvența articolelor iritate despre sănătate și învățământ arată că s-a ajuns la un climax. Spitalele sunt simple anticamere ale morții, sărăcia dotărilor e atât de mare, încât nu știi dacă intrând într-o sală de operație o să dai peste un medic
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
o întrebare: aceea dacă nu cumva statuia lui Lenin a lăsat în zonă o moștenire mult mai grea decît ar da de înțeles doar soclul stingher și tricolorul lui provizioriu!? P.S. în Evenimentul zilei de duminică, 4 august 2002, un articol nesemnat, în anexa căruia un sinecurist de profesie deplînge marile cheltuieli pe care le presupune ridicarea unui monument pe care-l face altcineva, are, în încheiere, și această constatare: ,,Prost gust, lipsă de responsabilitate, fațadă". Cu responsabilitatea și cu fațada
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
limbajul poeziei românești au consemnat de obicei tacit inventarele nefigurate, insistînd mai curînd asupra limbajului figurat; studiile Mihaelei Mancaș, de exemplu, sînt centrate asupra unor fenomene retorice indiscutabil mai complexe și mai interesante din punctul de vedere al literaturii. Un articol din 1983 al Magdalenei Vulpe aducea exemple convingătoare pentru existența termenilor poetici în limbajul popular, demonstrînd cît de dificilă este etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
și moderate: în ciuda faptului că unele dintre abordările sale privitoare la perioada de după 1989 sînt, de altfel inevitabil, subiective (simpatia pentru CDR, deși ținută în frîu, e ușor de presupus), judecățile sale aspre n-au născut indignările provocate de celebrul articol al lui Tony Judt din New York Review of Books, de pildă. Probabil că, dacă cercetătorul englez ar fi avut acces la România: țară de frontieră a Europei, ea ar fi putut foarte bine să fie acea sursă din interior pe
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
niciodată. Scoate din situații cu totul convenționale (în spiritul vremii) observații morale valabile necondiționat. Valorifică fapte diverse (precum cel de la care pleacă Intrusul) în reflecții foarte acute și critice. Nu este nici urmă în cărțile lui (inclusiv în cele de articole și interviuri) din optimismul oficial al regimului comunist. Dintre scriitorii mari ai deceniilor de dictatură, Preda este cel mai lipsit de iluzii, cel mai pesimist în considerarea, etică și filosofică a istoriei noastre postbelice. N-a botezat el, cu o
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
Cronicar Doinaș În excelentul, ca de obicei, număr 2/2002 al revistei Memoria, dna Cristina Petrescu-Ercea scrie despre Șt. Aug. Doinaș, recent dispărut, membru fondator, între altele, al Fundației Culturale care editează revista. Articolul dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea l-a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care Doinaș tocmai o încheia. Prietenia dintre dna Ercea și Doinaș a durat o viață. Autoarea articolului evocă, în chip decent și emoționant, episoade mai mult sau mai puțin cunoscute din biografia poetului, îndeosebi acelea legate de căsătoria cu Irinel Liciu, celebră deja ca balerină în 1956 cînd s-a zbătut să-l scape de închisoare pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
fine, n-am scăpat de recomandări utile: după 1989, o revistă e musai să devină partizană, apărînd o ,,ideologie" literară, de pildă, postmodernismul, dacă vrea ca, fiind a tuturor, să nu fie a nimănui. Am cules aceste păreri dintr-un articol al lui Mircea Cărtărescu din Curentul (10-11 august) și dintr-o notă redacțională din Observator cultural (13-19 august). Ar fi cîte ceva de spus pe marginea celor două reacții. De ani buni scriitorii optzeciști încearcă să ne convingă că în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
America din Washington, director, între 1979 și 1994, al Programului de literatură comparată a Universității menționate și prorector-asociat al ei între 1989 și 1991, a mai predat și la alte universități, fiind autor a peste 15 cărți și 600 de articole apărute în numeroase țări. E o prezență ce, într-un fel, calcă pe urmele lui Mircea Eliade și pe cele, din păcate prematur întrerupte, ale lui Ion Petru Culianu. Nuanțele joacă un rol important în circumscrierea situației d-lui Nemoianu
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Cea mai spectaculoasă evadare este aceea a ministrului culturii, Răzvan Theodorescu, umil preș în fața aberațiilor anti-cultură ale lui Năstase; involuția revoltătoare a actualului șef de la Casa Scânteii a fost, de altfel, perfect descrisă de către doamna Zoe Petre, într-un incendiar articol din �Ziua"). Să nu ne mirăm dacă alături de Petre Roman și ce va putea aduce din P.D. și - nu protestați, că știu ce spun! - chiar din societatea civilă, să-i găsim și pe liberalii lui Stolojan. Poate nu de la început
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Cronicar Mișcarea literară Acuma de ce încep economiile de la carte și artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie de la oamenii politici de azi!", scria L. Rebreanu în 1923. Actualele aprecieri le reia dl N. Gheran într-un articol care prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu și de poetul și dramaturgul A. Dominic la București între noiembrie 1924 și decembrie 1925. Articolul dlui Gheran este prilejuit de apariția la Bistrița a unui lunar (bănuim) cu numele săptămînalului lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
de azi!", scria L. Rebreanu în 1923. Actualele aprecieri le reia dl N. Gheran într-un articol care prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu și de poetul și dramaturgul A. Dominic la București între noiembrie 1924 și decembrie 1925. Articolul dlui Gheran este prilejuit de apariția la Bistrița a unui lunar (bănuim) cu numele săptămînalului lui Rebreanu. Articolul e, de altfel, publicat în deschiderea noii reviste, după un editorial al celor care de azi și un editorial (reluat) al celor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu și de poetul și dramaturgul A. Dominic la București între noiembrie 1924 și decembrie 1925. Articolul dlui Gheran este prilejuit de apariția la Bistrița a unui lunar (bănuim) cu numele săptămînalului lui Rebreanu. Articolul e, de altfel, publicat în deschiderea noii reviste, după un editorial al celor care de azi și un editorial (reluat) al celor de ieri. Primul număr se bucură de semnături cunoscute, Gh. Grigurcu, M. Sin, Ruxandra Cesereanu, Olimpiu Nușfelean (care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]