2,159 matches
-
toate acestea,Căci pustiim frecvent, în noi, iubirea.Hulim prea des, cu vorba sau cu fapta,Sfințenia cea curată, omenească,Și ni se stinge-n rugăciune șoapta,Și lumînarea-ncepe să pălească.Trec peste noi și bune, ca și rele,... X. ARZĂTOAREA LUMINĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017. Cînd se lasă seara și greierii încep să-și depene cîntecul, mă îmbrac în hainele mele de lucru, și mă duc la fîntîna publică să spun copiilor
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mai bine s-ar fi dus și ea, ne-a făcut mult rău. A semănat și mai adânc, între mine și Romancier, discordia de mai târziu, chiar dacă aceasta s-a manifestat în alte privințe. Și Balerina era cuprinsă de patimi arzătoare, visa ritmuri nemaiauzite și pași imposibili. Spirale ascendente infinite. „Eu nu sunt dansatoare!” ne spunea. „Eu sunt Balerină! Nu distrez pe nimeni, îmi satisfac doar setea de mișcare...” Era firesc să plece. Aveau nevoie de ea și alți Filozofi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
deoparte pentru a-i face loc Antiliei, care se apropia legănându-și șoldurile. Era sigur că ochii ei negri Îi căutau pe ai lui și că, dintre toți, femeia Îl alesese pe dânsul ca destinatar al dansului. Încercă o ură arzătoare față de ceilalți bărbați care, În acea clipă, o căutau și o doreau, vinovați că Îi Încetineau mișcările, cu strigătele lor și cu mâinile lor Întinse către ea. Era gata să se ridice În picioare și să Își declare autoritatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
câte o zi întreagă, doar cu nasul și urechile descoperise, ascuns sub buruieni, în așteptarea vreunei gazele, antilope sau a vreunui struț care poate nici măcar nu aveau să apară. Nu avea importanță cât timp trebuia să stea sub acel soare arzător. Nu contau nici căldura, setea, scorpionii și șerpii. În acele momente, important era să se transforme în stană de piatră, să nu-și miște nici un mușchi, pentru ca ochii și auzul fin al viețuitoarelor acelor întinderi nisipoase să nu-l descopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lobul unei urechi de copil malaez. Păr blond, păr negru, arămiu În unghiul interior al coapselor. Membre bărbătești agresive, aprinse, blazate, modeste, nici cît un deget de mănușă, senzaționale, ofensive, Înfricoșătoare ca o vînă de bou. Trupuri toropite sub soarele arzător Într-o moarte aparentă trădîndu-și În exterior rîvna neobosită a glandelor. Poate că se mai află În rai, legănați Într-o dulce inconștiență și șarpele nu le-a Învățat Încă gustul fricii și al rușinii. Maree de limfe se umflă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trezit când au început să cânte păsările. Lumina din cameră era limpede și palidă; soarele răsărea sau răsărise de puțin timp. încă îmi zvâcnea capul de la amfetamină, iar combinația între amfetamină și alcool îmi producea un amestec perfect de sete arzătoare și durere de cap infernală. Aș fi încercat să mai iau o doză, dar amfetamina nu mă lăsa. Și mă dureau picioarele. îmi doream să-mi fi scos ghetele înainte să cad lată. Am dus tratative lungi cu scările pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
era să stau nemișcată. Apoi, ca o forță care s-a strâns în capul pieptului, voința mea a preluat controlul. Nu voiam să mor. îi puteam simți respirația fierbinte dogorind lângă mine, ca și cum ar fi fost un animal cu ochi arzători. Nu știu dacă singură aș fi reușit sau nu. Uneori mă gândesc că da. Am sfârșit undeva la marginea străzii, jumătate sub propria dubiță. Uneori îmi aduc aminte cât de aproape a fost bara de protecție a mașinii, cum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cu furtuna cu ghearele și ciocul. Poate zburau la fel de repede ca și gândurile, spunea Simon misterios. Când s-a lăsat seara, am văzut pescărușii plutind pe mare pentru a se odihni, semănau cu fuioare de nori legănându-se spre orizontul arzător. Simon dorea să mă însoțească până la satul nostru, dar i-am spus că ar fi bine să ne facă o vizită a doua zi. Nu m-a întrebat ce înseamnă „noi“, a surâs și a spus că semăn cu îngerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
stabilitatea și protecția lui. Pielea în care erau înfășurate lumile interioare ale trupurilor ne asigura de echilibrul dintre înăuntrul și înafara ei. Dar aerul era la fel de viclean ca și focul, apa și pământul, patru frați din aceeași materie curgătoare, mai arzătoare decât cuvintele. Această materie se mișcă în libertate în diferite forme și jocuri transcendentale, schimbându-se deodată în contrariul ei. Într-o seară am simțit că pătrunsese un oaspete nevăzut în viața noastră. Se strecurase fără sunet în sufragerie, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
mă observe de după monoclul său cu un zîmbet voalat. Sau poate că privea doar cartea pe care o țineam În mînă. 2 În duminica aceea, norii alunecaseră din cer și străzile zăceau scufundate sub o lagună de ceață deasă și arzătoare care făcea să asude termometrele de pe pereți. La jumătatea după-amiezei, cînd să tot fi fost vreo treizeci de grade, am pornit-o spre strada Canuda pentru a mă Întîlni cu Barceló la Ateneu, cu cartea mea sub braț și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
afară, stătu locului câteva momente, pentru a-și recăpăta suflarea. Mintea Îi fugi către moartea atroce a vâslașilor. Acum le Înțelegea cumplita Încordare a membrelor. Cei care scăpaseră de otravă fuseseră lăsați În lanțuri, să moară de sete sub soarele arzător, fără ca asasinul să fi catadicsit să le desfacă butucii. Încercaseră până În ultima clipă să se elibereze, și probabil că strigătele lor disperate umpluseră mlaștina vreme de câteva zile. Dar limba lor de neînțeles, În loc să Îi Îndemne pe oameni să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era deosebit de grea, dar, sub căldura cumplită, băiatul fu În scurt timp leoarcă de sudoare. Însă continua să Îl urmeze pe poet fără să se vaite. Pe o parte a străzii se alungea umbra copertinei unei prăvălii, Întipărită pe caldarâmul arzător. Dante Îi făcu semn tânărului să se oprească, apoi se așeză pe lada pe care celălalt o lăsase jos. - Care va să zică, În cartea aceea a ta, Dumnezeu veghează asupra celor drepți, de pe tronul său. Ce se Întâmplă cu cei nedrepți? - Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și pe mine. Eleanor Savage, materiolog - fără salturi, fără tresăriri, devreme acasă... - Dar e obligatoriu să am un suflet, a protestat Amory. Nu pot fi rațional... și nu doresc să fiu molecular. Ea s-a aplecat Înspre el, cu ochii arzători nedezlipiți de ochii lui, și i-a șoptit, cu un fel de implacabilitate romantică: - E așa cum m-am gândit, Juan, așa cum m-am temut: ești sentimental. Nu semeni cu mine. Eu sunt o micuță materialistă romantică. - Nu sunt sentimental - sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ce se poate spune este că dacă Mariana ar fi văzut trupul acesta perfect și transparent, nu numai că ar fi renunțat la spectacol, dar probabil că s-ar fi sinucis cu succes. - Dezbracă-te! porunci femeia-zână. Sub ochii ei arzători, domnul Popa își dădu la iveală fără să crâcnească ciuperca de la picior, mica erecție și problema de la buric. - Așa, spuse Contesa, imaginându-și câte trupuri de leproși văzuse Maica Tereza. Cu siguranță că nu simțise scârbă pentru nici unul, ci doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
totuși Horațiu o iubește? Făcuse un act nebunesc, toate scrisorile de amenințare și felul în care l-a înfruntat pe Mișu, și felul în care a înfruntat F.B.I.-ul, ce motiv putea să aibă pentru toate dacă nu o dragoste arzătoare? Mariana iubise și ea la fel, înțelegea astfel de lucruri. Și putea să mai iubească. Chiar dacă era însărcinată. Spiritual vorbind, ea purta copilul lui Mișu. Sau al lui Popa, dacă luăm în considerare filiația cu sarcina doamnei Popa. Lucrurile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ăsta este rahatul de luna trecută prăjit cu ouăle de anul trecut. Nebe trase un sertar și scoase o sticlă și două pahare. Nu zise nimic în timp ce turnă din belșug. L-am dat pe gât și am așteptat ca alcoolul arzător să ajungă la ce mai rămăsese din inima și stomacul meu. Am dat din cap și l-am lăsat să-mi mai toarne unul. I-am zis: — Chiar atunci când credeai că lucrurile n-au cum să fie mai rele, descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
adesea Și mușcând mereu din măr Tot amarul vieții mele L-am simțit mereu pe buze Doar că El privind la mine Nu mi-a aruncat acuze Ci în bratele-I cu milă Și iertare m-a cuprins În dragostea arzătoare Inima mi s-a aprins Sufletu-mi se-nvioreaza Când spre Tine îmi îndrept Gândul meu și rugăciunea Drag Isuse și Te-astept... Cum așteaptă dimineață Zorii s-o împodobească Cum străjerii așteaptă ziua Veghea nopții să sfârșească.
R?t?ciri by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83349_a_84674]
-
Pentru acest fapt preponderent, pregătit de timpuri cu mai mare avariție decât o abordare de astre, pentru determinarea sau provocarea Versului Jubilator, Consistență și Nedeterminare unite, tehnicile oamenilor abia ajung. * Îmi dau seama însă cât de ridicul poate fi cuvântul arzător și profetic. Se cuvine să închei aceste rânduri cu un surâs cât mai curtenitor. fantezie, n-a fost decât, câteva minute, o temă pentru o retorică desfrânată. Chiar dacă există, o salut ca necesară. De la cântecul lumesc, care înmuia inimile bunicilor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
urmărind activitatea la revistele elementare a celor mai buni din elevii săi, prin întinsa dar înțeleapta școlaritate la care ne obligase și, mai ales, prin autoritatea întregii sale înfățișări, izbutise să înjghebe un adevărat lagăr de muncă matematică, entuziastă și arzătoare. În amintirea promoției 1914 a liceelor Lazăr și Mihai, unde preda pe atunci, rămâne o figură de mare dascăl. Trecerea de la liceu la facultate determină o oarecare îndepărtare a mea de matematice. În orice caz, matematicele îmi devin tot mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
femeia, obiectul acestui litigiu, n-ar fi fost decât o unealtă a poliției, pregătită anume pentru pierzarea lui Galois. Iată viața violentă a acestui de tot mare matematician. Ea poate fi pusă în paralelă cu genialitatea la fel de timpurie, cu radicalismul arzător și mai ales cu neconformismul unui alt mare francez: poetul Arthur Rimbaud, unul din incendiatorii Comunei, de la 1870. Ceea ce ne reține în Galois e alăturarea patetică, făcută să izbească imaginațiile, a unui mare matematician și revoluționar. Cu cât mai cuceritoare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o zi al plebei proletare (întotdeauna vota cu opoziția care-i era profund antipatică), cochetând în mijlocul camarilei socialiste, unde se bătea amical cu Gherea pe umăr, văitându-se de afacerile ce-i mergeau din ce în ce mai prost, iacobinul răspopit ce simte o arzătoare dorință de a intra în parlament, renegându-și, spre sfârșitul vieții, convingerile de altădată: „Să apăr Sfânta Constituțiune!”, girondinul cu nostalgia iacobinismului și viceversa, asemenea unui Cănuță om sucit (curat sucit!) își va denunța chiar mama într-un limbaj vituperant
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
din toată inima să reușești și să răzbați în viață, conform idealurilor tale și să ai parte numai de amintiri frumoase. Acum, la sfârșitul liceului, avem regrete, dar avem și împliniri. Avem o inimă și în ea avem o dorință arzătoare de izbândă. Când timpurile oarbe Uitând de-a noastră torță Dorind să se afirme Reprimă a noastră forță Atunci să știi, Dio ,că ne rămâne Gândul și inima prin stele. Voind ca să arate Idee de-nălțare . Prin Orizont de timpuri
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > AMINTIRI ARZĂTOARE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului AMINTIRI ARZĂTOARE Sufletul am să ți-l ard, să îl fac scrum Și foc ți-oi da, să-mi arzi și-n amintire, Am să
AMINTIRI ARZĂTOARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362880_a_364209]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > AMINTIRI ARZĂTOARE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului AMINTIRI ARZĂTOARE Sufletul am să ți-l ard, să îl fac scrum Și foc ți-oi da, să-mi arzi și-n amintire, Am să-ți tac glasul și am să ți-l sugrum, Să nu-mi mai poți trimite nici o știre
AMINTIRI ARZĂTOARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362880_a_364209]
-
lăsat, Și-n al tău suflet nicicând nu voi mai reveni, Voi pribegi prin triste poezii, așa îmi este dat, Să plec din viața ta... când alta-ți va veni. Autor Angela Mihai Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: AMINTIRI ARZĂTOARE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AMINTIRI ARZĂTOARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362880_a_364209]