795 matches
-
și talente de care nu fuseseră conștienți înainte. Ca și la etapa anterioară, întâlnim și aici, din punct de vedere structural, mai multe asemănări decât diferențe între graficele femeilor și cele ale bărbaților. Tendința generală este aceea a unei ușoare ascendențe care începe în copilărie și culminează cu serviciul militar. Acest tip de grafic pare a fi relevant pentru majoritatea intervievaților, cu excepția, cum notam mai sus, a acelora care s-au descurcat mai greu în perioada programului experimental de la liceu (care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
asemenea viziune, ci în a cântări implicațiile paradoxului pe care ea îl implică: limbajul poate fi, simultan, mimetic și non-mimetic, reprezentațional și non-reprezentațional. Vom reveni asupra acestei chestiuni în capitolele următoare. Pentru moment, să reținem doar că această preocupare pentru ascendență - cu alte cuvinte „cratylismul” sau mimologismul secundar, așa cum îl înțelege Genette, suscită, inevitabil, o anume „efervescență a ipotezelor privind raporturile dintre literatură și lume, dintre literatură și literatură”1. Revenind la Republica lui Platon, și ținând totodată cont de concluzia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
determinant în delimitarea unei noi funcții lingvistice, ci doar o modalitate de a împărți realitatea extralingvistică. Transferând acest principiu în spațiul comunicării literare, putem deduce că, în fapt, nici măcar atunci când devine evidentă preocuparea unui text față de sine însuși sau față de ascendența sa literară, nu ieșim cu totul din rețeau fină a corespondențelor cu o anume exterioritate. De multe ori, în mod paradoxal, tocmai în măsura în care suscită o anume efervescență a ipotezelor cu privire la raportul dintre literatură și literatură, poezia de acest tip provoacă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
capul pe labe, privindu-l. Liniștit, Ioanide închise ochii și se lăsă în voia dormitării. III Strada Tritonilor nu amintește nici pe departe oceanul ori mitologia clasică, precum s-ar presupune din nume, datorîn-du-și probabil apelația unor primari mândri de ascendența noastră romană, deoarece alte străzi de evocație antică (Sirenelor, Ciclopilor, Minotaurului, Numa Pompiliu, Decebal, Traian, Virgiliu etc.) formează împreună cu ea o familie poetică. E o stradă putin frecventată, lipsită de orice expresie edilitară, pavată toată (trotuare inclusiv) cu bolovani. Casele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de om? Bărbat sau femeie? Alb, negru sau galben? Născut în ce secol, în ce țară, din ce părinți și aparținând cărei caste? Vorbind ce limbă și aparținând cărei religii? Laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba, religia - este faptul că ele vin de dinaintea alegerii noastre: nu am ales să fiu, să fiu om, să fiu bărbat, să am pielea albă, să mă nasc în cutare zi, în cutare loc, din cutare părinți, să mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pot, odată contestate, să fie modificate, înlocuite, reconstruite la nivelul libertății mele. Celelalte limite sau determinații sânt imuabile, au caracter de fatalitate: sânt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea ("tribul"), epoca sânt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum nu-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împiedic să constat că oricine altcineva participă, la rândul lui, la aceleași douăsprezece determinații, fiind în felul acesta, ca și mine, om: și altul este bărbat sau femeie, și altul are un trup și o minte, și altul are o ascendență, vorbește o limbă și s-a născut undeva. Altul, în virtutea acelorași douăsprezece determinații, este identic cu mine, este om. Altul este de aceea altul identic, identic prin calitatea unică de om și prin cele douăsprezece limite pe care această calitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmi devin străin. De-abia în iubire elementele fondului intim-străin îmi apar în toată inconsistența lor și își dezvăluie natura accidentală și exterioritatea. De-abia acum aflu că în mod esențial nu sânt nici rasă, nici clasă, nici nume, nici ascendență, nici limbă, nici loc al nașterii mele și nici măcar bărbat sau femeie. În mod esențial eu sânt iubire, capacitate de a mă pierde în altceva decât mine. În mod esențial eu sânt tocmai posibilitate de dislocare din elementele fondului intim-străin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de altfel, unele au și dispărut, cu consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de remarcat și de păstrat să fie redate memoriei obștești, pentru că ele stau la originea ascendenței continue din trecut spre viitor, am socotit obligatorie căutarea și aducerea lor în atenția celor de azi și de mâine. Se va putea constata existența și munca înaintașilor pe parcursul a 5-6.000 de ani pe teritoriul satelor noastre și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oamenii de altădată, prin care ni s-a imprimat drept trăsătură caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni de bine, le dedic această lucrare a noastră, contribuție la mai buna cunoaștere a istoriei satelor de pe teritoriul istoric al comunei UMBRĂREȘTI. CAPITOLUL
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
12 aprilie 1628 ca vânzători de ocină din satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții lui Bilăi vornic”. Furdui apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea de pârcălab. E lesne de constatat că acești nepoți ai lui Bilăi își aveau rosturile prin părțile noastre și că ajunseseră în slujbe domnești. Alt document, din care se vede că umbrăreștenii erau organizați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
paradoxal că, în sângerosul an 1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
opoziție cu perspectivele idealiste dominante în perioada interbelică, să exercite o enormă atracție. Carr și Morgenthau au contribuit la subminarea principiilor de bază care consacraseră idealismul (sau utopismul cum îl numea Carr). Morgenthau a avut o contribuție decisivă la asigurarea ascendenței realismului în nou-apăruta specializare academică a relațiilor internaționale. Carr a utilizat scepticismul realist pentru a critica o mare putere a vremii sale, Marea Britanie, care era țara lui natală. El a demascat armonia aparent universală a intereselor ca fiind o ideologie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
chiar din Târgu-Ocna cu informații din ultima localitate de la tipografii B.H. Margulies din Bacău, A. Hoessohn (în 1907 rentier) și Iancu Flachs chiar din Târgul Ocna până și după ce în localitățile respective se înființaseră 207 tipografii, dovedește că Bârladul avea „ascendență culturală în partea sud-estică a Moldovei" scrie Antonovici („Tipografiile...p.28) E drept, cărți și alte publicații se imprimau, chiar și „pentru trebuințele județului Tutova și la Focșani, Iași, Galați și București, mai ales după Unire." Vorbind despre funcționarea tipografiilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
credințelor, aspirațiilor, așteptărilor și comportamentelor conturate În decursul timpului În fiecare organizație, care predomină În cadrul său, condiționându-i funcționalitatea și performanțele. Cu alte cuvinte, cultura organizațională desemnează un ansamblu de valori, credințe și sensuri majore partajate de componenții unei organizații. Ascendența tot mai pronunțată a preocupărilor referitoare la cultura organizațională reflectă noua viziune asupra resurselor umane În firma modernă și a noului tip de management implicat. Prin sfera sa de cuprindere și implicațiile sale cultura organizațională depășește granița managementului organizației. Practic
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cauză avea însărcinarea „să recruteze noi agenți”, iar pentru acest lucru i-a fost puse la dispoziție importante fonduri. După 10 februarie 1941, când Legația britanică a părăsit Bucureștii, iar activitatea sa informativă directă în România a fost întreruptă, datorită ascendenței Germaniei în România și a ofensivei Wehrmacht-ului în Balcani, reorganizarea serviciilor engleze a impus o revizuire în strategia și tactica lor, permițând recâștigarea terenului pierdut. Prin înțelegeri, angajamente și manevre specifice „războiului invizibil”, S.O.E. a realizat colaborarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
evidente în practica educațională actuală. Și constatăm că atenția cercetărilor este orientată către domeniul dominant instruirea, dar și aici sunt solicitări pentru schimbarea locului prioritar al paradigmei instruirii cu cea a educației, argumente fiind nu puține sau în cadrul instruirii însăși ascendența microparadigmei învățării în fața celei a predării. O exemplificare inițială ne va fi utilă în definirea, înțelegerea, interpretarea microparadigmelor pe care le considerăm esențiale în schimbările așteptate în fiecare dintre problemele educației practice ce vor fi analizate: În planul metodologiei educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
le va apropria: din Renaștere derivă apariția individului, descoperirea noilor lumi produce relativismul, Reforma duce treptat la pluralism și toleranță. Să vedem cum. 1. Individul pe care îl distingem de altul, care are un nume, care poate fi identificat prin ascendența sa, prin locul de origine a existat întotdeauna. Individul medieval este determinat de o structură de dependențe și obligații, este prins într-o rețea de supuneri și solidarități. Își stabilește rațiunea de a fi, statutul din comunitățile care îl înconjoară
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de exemplu, specializarea și diferențierea meseriilor, declinul rolului economic al familiei, atribuirea de noi funcții școlii, cum ar fi cea de violență simbolică -, schimbarea granițelor de exemplu, unirea grupurilor, încorporarea unui grup în altul -, schimbarea relațiilor dintre sisteme de exemplu, ascendența politicului asupra economicului, controlul vieții private și familiei de către guvernele totalitare sau schimbarea mediului de exemplu, deteriorări ecologice, pandemii, sfârșitul sistemului mondial bipolar (vezi Sztompka 1993:5-6). O altă clasificare făcută de Boudon (1986:9-21) duce la identificarea a patru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unei evoluții a culturii materiale din această perioadă, precum și a legăturilor cu alte populații cu care veneau în contact, în primul rând cu lumea romană. Din acest punct de vedere este de remarcat rolul fibulelor puternic profilate, care au o ascendență din perioada clasică a culturii dacice, cu evoluția lor în formarea fibulelor de tip „carpic”, atât de prezente în toate necropolele sau așezările din sec. II-III, apariția fibulei cu placa înaltă, care reprezintă o treaptă de evoluție a aceluiași tip
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
oameniʺ, ʺChef pe Titanicʺ și ʺLa balamuc, birjar!ʺ, semnate de Vasile Ghica, format intelectual la vestitul Colegiu ʺGh. Roșca Codreanuʺ din Bârlad, desăvârșit la Universitatea din lași, om de catedră și de activitate obștească la Tecuci, cu obârșie și ascendență familială la Priponeștii Tutovei, înnobilează cu coperțile și conținutul lor bogatele vitrine în producție literară și științifică ale librăriilor Iașului. Cartea, prima citată, este o continuare și completare a zestrei personalităților locurilor. Ionel Maf tei a scris pentru Iași 10
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
legenda satului la omul Constantin Solomon, profesorul Născut în satul Avrămești, fostul județ Tutova, la 27 noiembrie 1899, Constantin Solomon, după unii autori (Constantin C. Solomon Vasile Ghica), după alții: Constantin I. Solomon - Alexandru Stănculescu - în Enciclopedia istoriografiei, 1978, avea ascendență intelectuală strălucită. În 1904 învățătorul Constantin Solomon (nici întrun caz autorul de care ne ocupăm) la Imprimeriile statului București publicase Monografia comunei rurale Avrămești, plasa și județul Tutova. „Satul Avrămești formează astăzi o comună împreună cu satele Mărișesci, Uricari și Corobănești
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
toate acestea, bunurile culturale, valoarea simbolică a numelui liniei, strâns legată de ideea de noblețe, sunt adevărate comori. Timpul legitimează bogăția: a fi bogat este mult mai ușor de acceptat în cazul celor care pot prezenta mai multe grade de ascendență nobilă. Dar timpul este un bun magic: cu cât folosești mai mult, cu atât ai mai mult. A valoriza durata ascendenței nu epuizează această durată, ci o pune în valoare. Cu cât timpul trece peste această linie, cu atât ea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a fi bogat este mult mai ușor de acceptat în cazul celor care pot prezenta mai multe grade de ascendență nobilă. Dar timpul este un bun magic: cu cât folosești mai mult, cu atât ai mai mult. A valoriza durata ascendenței nu epuizează această durată, ci o pune în valoare. Cu cât timpul trece peste această linie, cu atât ea se înscrie în durata lungă, căpătând valoare. În principiu, timpul nu se cumpără, și totuși în cadrul uneia din acele privatizări pe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]