419 matches
-
supraviețui și datorită re-potențării modelului romantic prin energia mai „proaspătă” a unei culturi mai tinere, dar și prin entiziasmul și admirația fetișizantă a acestora față de referentul dominator; obiectivul explicit, decurgând din primul, urmărea acțiunea de energizare și potențare a elanului ascensional al culturilor mici înspre autoritatea unui membru deplin al comunității muzicale europene, statut pe care canonul romantic austro-german îl promitea într-un mod cert. Acest pericol al dispersiei (în termenii de pierdere a statutului de cultură-hegemon) îl reprezenta și energia
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
evocă, într-un registru secund, originea mitico-htonică a omului. Este adoptat, în mod previzibil, mentalul "schizomorf" și "antitetic", încît referința diairetică la simbolul focului apare firească, în contextul analogiei cu bunătatea care, ca expresie pozitivă a moralității, are o evoluție ascensională, purificatoare. Cu toate că sînt rare, distingem în didahii și veritabile imagini poetice autonome, a căror gratuitate estetică nu mai trebuie demonstrată. Iată bunăoară: "...apoi, pe urmă, după ce au ascuns soarele toate razele lui și s-au stins de tot lumina zilei
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material. Lemnul își trăiește, astfel, vocația lui ascensională, voința stihială către imponderabilitate, în dublul său regim de opacitate și de transparență, de plin și de gol, de consistență și de turbulență a eterului. Împărțit între lumea newtoniană, aceea a masei supuse acțiunii gravitaționale, și între cea einsteiniană, aceea
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
pun perna când conduc, spuse Tessie. Câteva clipe după aceea nimeni nu scoase o vorbă. Ieșiserăm din Detroit și o luaserăm spre est, plutind pur și simplu pe aer. Și așa am ajuns la a doua parte a mișcării noastre ascensionale. La puțină vreme după revolte, ca mulți alți cetățeni albi ai Detroitului, părinții mei au Început să caute o casă În zona rezidențială. Suburbia pe care puseseră ei ochii era o zonă Înstărită de pe malul lacului, unde stăteau magnații industriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
verzi și streașină casei vecine, cu jgheab și burlan. Când ne-am ridicat ochii de pe termometru, toate acestea dispăruseră. Doar cerul albastru ca turcoaza, cu nori alburii, se întindea în cadrul dreptunghiular al ferestrei. Simțeam în același timp o stranie mișcare ascensională, o simțeam în organe, în tot corpul. Mai târziu, când am suit prima oară cu liftul, mi-am adus aminte de senzația aceea apăsătoare. Ne-am repezit țipând la fereastră. Jos, la zeci de metri sub picioarele noastre, vedeam Bucureștiul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
decurge aici din comandamentele unei morale, ci dintr-un jurământ de credință care implică fidelitatea slujirii până la capăt. Femeia este fanta care se deschide în zona vizibilului pentru a lăsa extraordinarul să pătrundă în lume. Câtă vreme există un plan ascensional și o axă a verticalității garantate de prezența spiritului, femininul nu poate fi redus la un element comun și nu poate deveni obiectul repetiției. Numai că în "perioada a doua" a Evului Mediu, spiritul, am văzut, pierde bătălia cu carnea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și noi o lume, să ne fi clădit destinul în piatră. Așa, n-a mai rămas nimic greu din trecutul nostru. În zadar caut după demnitatea ruinelor. Cetățile Moldovei nu mă consolează; românii tot în munți fugeau. Lipsa unui simț ascensional al devenirii, al unui elan constructiv în procesul firii, a făcut cultura românească o cultură a imediatului. Toate lucrurile se întîmplă aici și acum. A te descurca printre contingențe, iată imperativul viziunii circumstanțiale a vieții. Atunci și acolo, fie că
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se petrecea cu Încetineală. Apropiindu-se de habitat, văzu că ouăle se lipiseră de cilindri, formând un strat alb și compact. — Grăbiți-vă! strigă Barnes. Grăbiți-vă! Se apropie de voi! Se aflau sub sas și Începu să simtă curenții ascensionali de apă. Acolo, afară, se afla ceva foarte mare. Beth Îl Împinse În sus și casca Îi ieși brusc deasupra nivelului apei. Fletcher Îl apucă cu brațele ei puternice; o clipă mai târziu, Beth era și ea trasă Înăuntru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
accidental, ca produs al renașterii budismului de tip Nara, și se caracterizează printr-o sărăcie a detaliilor decorative, bazele coloanelor de susținere fiind ridicate doar din rațiuni utilitariste, nu și estetice. Karayo, expresie a budismului zen, impune moda acoperișurilor curbate ascensional, aducând în prim-plan, simultan, existența fundațiilor din piatră și a podelelor din țiglă. Wayo, mai vechi decât cele două, este, și el, un produs din import la origine, după cum subliniază profesorul Takeshi Nakagawa în Locuința japoneză: în spațiu, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
coboară scara pe care sufletul urcă la cer. În unele variante, elementele sunt inversate. Copacul este în prelun- girea „scării de ceară”, și nu invers (7, p. 574). Este inutil să detaliez aici valorile simbolice universale ale scării, prin excelență ascensionale. Dar trebuie să menționez faptul că motivul „scară către zei” (Scala Dei) nu este neapărat de proveniență creștină. În spațiul tracic, motivul este atestat din perioada precreștină. Polyaenus (secolul al II-lea e.n.) consem- nează o informație privitoare la un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dendromorfe funerare ale arborelui cosmic nu numai că nu sunt „cu vârful în cer”, dar sunt chiar miniaturale. Mai ales arborele de pomană, de regulă o creangă desfrunzită. Pentru a simboliza totuși ascensiunea infinită, pomii funerari erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
personaj feminin ținând într-o mână un vas cu toarte și în cealaltă un șarpe mare. Dar, spre deosebire de acesta din urmă, balaurul tricefal de la Letnița este reprezentat arcuit și sprijinit în coadă, într-o poziție verticală și într-o mișcare ascensională care sugerează înălța rea în văzduh, sub privirile personajului feminin care (probabil) înfăptuiește un ritual de sacrificiu prin libație, cu ajutorul paterei (vezi 106, planșe). Pe o altă plăcuță de argint (o numesc convențional plăcuța nr. 2) este figurat tot un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chemat zgrimințeșu” (18, p. 166). Balauri sub formă de cai înaripați, călăriți prin nori de vrăjitori cu puteri meteoro- logice (graboncijas dijak), se regăsesc și în vechi legende sârbo- -croate (25, pp. 438 și urm.). În unele legende românești, vehiculul ascensional al solomonarului este o căruță trasă de cai sau, pur și simplu, o căruță care zboară „ca gândul” (3, pp. 43-54 ; 12, p. 810 ; 39, p. 30). Pentru a reveni la datele oferite de arheologie, voi semnala, pe de o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hermeneutică: „În Povestea lui Harap Alb, fata împăratului Roș se ascunde întâi «în dosul pământului, tupilată sub umbra iepurelui» (Pământul, Infernul), apoi «în vârful muntelui, după stânca aceea» (muntele Purgatoriului), și în final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre preaînalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
credem: „În Povestea lui Harap Alb, fata împăratului Roș se ascunde întâi «în dosul pământului, tupilată sub umbra iepurelui» (Pământul, Infernul), apoi «în vârful muntelui, după stânca aceea» (muntele Purgatoriului), și în final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre prea înalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
propria sa viață, o arzătoare dorință a inimii sale." Iar acest lucru "cei aleși vor înțelege, ceilalți vor trebui să creadă". Viață filozofică și mistică, dar de esență intens poetică, a avut Giordano Bruno. Acesta concepea libertatea metafizică un zbor ascensional neîncetat al "intelectului eroic", parte a Divinității, care suie mereu către absoluitatea sa. Așa cum am mai relevat, Eminescu intenționa să modifice Luceafărul și mai ales "să-i înalțe cu mult sfârșitul", în viziunea zborului neîncetat al intelectului "eroic" din lirica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
insera în ritmurile cosmice, adresându-se esențialelor necunoscute: moartea (Ghilgameș, Miorița), nașterea lumilor (Rigveda), teleologia faptei umane (Bhagavad Gita) etc. Ca atare, poezia era sacră, sens care se va regăsi la poeți precum Pindar, Hölderlin, Eminescu. Iar sacrul însemnează elanul ascensional către divin, către o translume cerească a preacuratului și a veșniciei. O patrie și o divinitate care se află în cerul inimii noastre. Acesta este sensul marii poezii. Precum am mai amintit, sumerienii, popor misterios, risipit finalmente pe o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lovindu-l pe copil perfect în cap, înainte să urce spre cer și să se îndepărteze. Douăzeci de minute mai târziu, în aerul mai rece, ajunse la coastă și porni în lungul ei. Era mai ușor acolo, pentru că erau curenți ascensionali, o binecuvântare pentru aripile lui obosite. Nu putea să planeze, dar tot îl ajuta. Trăia o senzație relativă de pace. Cel puțin asta simți până când o pasăre albă uriașă - extrem de mare, gigantică - se repezi pe tăcute spre el, trecu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
brandurilor exclusiviste sau vacanțele exotice au devenit părți componente ale feței sociale, circumscrise indivizilor cu capacitate financiară. În acest sens, putem să identificăm în ce măsură aceste fețe sociale ale semnalizării bogăției sunt larg distribuite în structura societății, dând seama de mobilitatea ascensională, sau din contră, acestea simboluri sunt slab valorizate în favoarea celor non-materiale (E. Goffman, 1959/2003, 66). Însă structurile sociale, atrăgea atenția Erving Goffman, adresându-se în 1982 Asociației Americane de Sociologie, nu determină înfățișările standard, ci doar ajută la selecția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poate ridica C.G.G. în finalul bătăii; - nivelul forței săritorului; - nivelul vitezei acumulate pe elan; - lungimea segmentelor săritorului; - unghiul de contact cu solul; - unghiul de bătaie și cel de desprindere; - capacitatea săritorului de a transforma viteza orizontală a elanului în viteză ascensională (oblică spre înainte sus); ZBORUL durează din momentul desprinderii piciorului de bătaie de pe sol până la reluarea contactului cu solul. În cadrul procedeelor de săritură cu pași în aer, săritorul își continuă alergarea în aer, executând între un pas și jumătate și
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Spre sfârșitul secolului IV, atenția păgânilor și a creștinilor din Imperiu se concentra asupra barbarilor. După anul 381, problema religioasă în armata romană nu mai era considerată relevantă întrucât atât păgânii cât și creștinii Imperiului erau concentrați asupra periculozității numerice ascensionale a elementelor barbare în diferite structuri ale acestei instituții de apărare. Bătălia de la Frigidus, ultima confruntare militară în două armate creștină și păgână, urma să decidă cine avea să preia conducerea Imperiului de secol V: creștinismul care fusese destul de activ
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]