1,947 matches
-
Apologia lui Plantinga caută să explice și relele naturale prin a susține că simpla posibilitate logică „a unui spirit puternic, non-uman” cum ar fi Satan este suficientă pentru a rezolva forma logică a problemei suferinței sau a răului natural. Această aserțiune pare să implice fie politeismul fie o interpretare relativ slabă a suveranității divine, dar din moment ce țelul lui Plantinga era doar acela de a respinge aserțiunea că Dumnezeu și răul sunt "incompatibile din punct de vedere logic", chiar improbabila dar posibila
Problema răului () [Corola-website/Science/321188_a_322517]
-
este suficientă pentru a rezolva forma logică a problemei suferinței sau a răului natural. Această aserțiune pare să implice fie politeismul fie o interpretare relativ slabă a suveranității divine, dar din moment ce țelul lui Plantinga era doar acela de a respinge aserțiunea că Dumnezeu și răul sunt "incompatibile din punct de vedere logic", chiar improbabila dar posibila și coerenta posibilitate de coexistență a lui Dumnezeu cu răul este suficientă în acest scop. Teodiceea este răspunsul apologetic al teologilor și filosofilor la problema
Problema răului () [Corola-website/Science/321188_a_322517]
-
de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Este totodată prima carte din cultura noastră care alătură o bibliografie bogată, conținând titluri de lucrări ce stau la baza tuturor aserțiunilor, și la care se fac trimiteri punctuale, autorii sugerând astfel că o scriere temeinică are nevoie de un aparat critic pe măsură. Aparent modesta tipăritură, reeditată de episcopul Ioan Bob la 1813, „Floarea Adevărului” (1750) a apărut și în versiune
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
o temă exclusiv de domeniul ontologiei. Existența lucrurilor în afara conștiinței oamenilor este în mare măsură necontestată. Realismul ontologic admite că aceste lucruri ar exista chiar în absența oamenilor. Omul nu exercită nicio influența asupra existenței și structurii realității. Fără această aserțiune orice cercetare a naturii tuturor celor existente ar fi lipsită de sens. O poziție contrară în această privință ar duce la solipsism, pentru care realitatea nu este decât o pură reprezentare a conștiinței și în consecință orice dovadă a existenței
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
că în anumite împrejurări o judecată morală poate fi eronată. Reprezentanții realismului etic maximal (fundamental) afirmă că există criterii obiective pentru aprecierea valabilității unei norme morale. Se deosebesc mai multe curente în raport cu regulile după care se recunoaște adevărul unei asemenea aserțiuni: Pornind de la filozofia valorilor de la începutul secolului al XX-lea (Heinrich Rickert, Robert Reininger), unii reprezentanți ai realismului etic consideră că valorile, ca entități cu particularități deosebite, au o existență ontologică proprie. După Max Scheler, există "calități valorice adevărate apriorice
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
deosebite, au o existență ontologică proprie. După Max Scheler, există "calități valorice adevărate apriorice" independente de modificările produse în lumea binelui sau a răului, care se confirmă prin însăși evidența lor ("intuiționism moral"). Thomas Nagel consideră că, pentru evaluarea unei aserțiuni morale, este nevoie să se adopte un punct de vedere nepărtinitor și lipsit de subiectivitate. Important nu este dacă binele există, ci calitatea unei norme de a putea fi etichetată în mod pozitiv fără idei preconcepute. Criticii îi obiectează lui
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
mic și fragil. Smith face de asemenea o paralelă între munca sa și activitatea respectabilă a lui Holmes, pe care încerca să-l ucidă. El este pasionat de crimă, cum sunt eu de boli. Pentru el răufăcătorul, pentru mine microbul"". Aserțiunea lui Holmes despre stridii a condus la mai multe speculații cu privire la trecutul său, făcându-i pe specialiștii holmesologi să formuleze ipoteza că detectivul ar proveni dintr-o familie săracă (stridiile erau mâncarea tradițională a celor săraci). În manuscrisul original, Doyle
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
engleză în 1863 de către Charles E. Wilbour și a fost în mod repetat retipărită în ultimii 145 ani. Cartea lui Renan a fost copleșită cu elogii ironice și critici de Albert Schweitzer în cartea sa "Căutarea lui Isus cel istoric". Aserțiunile controversate ale cărții au fost că viața lui Isus trebuie descrisă la fel ca viața oricărei altei persoane istorice și că Biblia poate și trebuie să fie obiect al aceleiași examinări critice la care sunt supuse alte documente istorice. Aceste
Ernest Renan () [Corola-website/Science/327991_a_329320]
-
controversate ale cărții au fost că viața lui Isus trebuie descrisă la fel ca viața oricărei altei persoane istorice și că Biblia poate și trebuie să fie obiect al aceleiași examinări critice la care sunt supuse alte documente istorice. Aceste aserțiuni au cauzat oarece scandal și au atras furia multor creștini.
Ernest Renan () [Corola-website/Science/327991_a_329320]
-
prin excelență caracterizându-se prin ideea universalității, genealogia lui Isus, fiul Fecioarei, din tulpina lui Iesei, tatăl lui David, funcția de învățător și mijlocitor al mântuirii și răscumpărarea în calitate de „rob a lui Yahwe”. Evreii, în mod firesc, nu creditează asemenea aserțiuni. Limba cărții lui Isaia este ebraica clasică și se distinge prin puritate, eleganță și vioiciune. Isaia 44:6 conține cea mai veche exprimare clară a monoteismului: „Eu sînt Cel dintîi și Cel de pe urmă, și afară de Mine, nu este alt
Isaia (carte) () [Corola-website/Science/308658_a_309987]
-
doctorat înainte de 1989 din cauză că editurile i-ar fi impus modificări în consens cu ideologia timpului. Lucrarea a fost citită de H.H. Stahl în anul 1984 și, deși acesta nu i-a comunicat nici o opinie, Schifirneț avea să descopere mai târziu aserțiunea marelui sociolog: „S-ar cădea a fi tipărită și lucrarea lui , " Formele fără fond în gândirea românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea"“. Teza de doctorat va fi publicată, în anul 2007, sub titlul " Formele fără fond
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
a supravietuit. A trecut prin asta și a venit din nou la lumină, îmbogățită de o asemenea experiență tragică.” Cel mai celebru poem al său „Fuga morții” (în original: „"Todesfuge"”) comemorează lagărele morții. În contradicție, Theodor W. Adorno vine cu aserțiunea că „a scrie poezie după Auschwitz este un act barbar”. Paul Celan, întotdeauna sensibil la critici, a luat această afirmație la propriu. Poemul său de maturitate „"Engführung"” („Stretto” sau „Îngustarea”) a fost o rescriere a propriului său poem „Fuga morții
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
în lume la cititor și iată ceea ce a fost zămislit într-un chin total și complet va fi receptat nespus de parțial, între un telefon și un cotlet." Și iată, în continuare, alineatul autorului nostru:"Compromiterea vechii poetici și a aserțiunilor consacrate despre structurile romanului și/ sau despre poietica textului; problema creatorului și a formei Ťactiveť etc. justifică natura parodică și nonconformistă a operei; nuvela inclusă în text, urmând parcă modelul romanului lui Cervantes sau al romanului secolului al XVIII-lea
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
arbitrară a mesagerului și refuzarea petiției? În esență, nu părea deloc satisfăcut de felul cum trata Mitsuharu situația. Cefel de plan ticluia Mitsuhide, cu Muntele Hiei în centru? În mod vădit, vizita lui Mitsuhide avea să prilejuiască subiecte ideale de aserțiuni calominoase că ar fi complotat împotriva lui Nobunaga. Și era, cusiguranță, o pierdere de timp, chiar înaintea plecării în campanie spre provinciile de la apus. Am să-l opresc. Am să-l opresc orice-ar spune. Luând această hotărâre, Mitsuharu închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
una din ipotezele sale. În urma unei analize subtile, White evidențiază diferența pe care Duhem o realizează între enunțurile din fizică, prescripțiile logicii și temeiurile care țin de bunul simț46. În măsura în care Duhem a realizat o distincție clară între enunțurile logico-matematice și aserțiunile contingente despre natură, concepția lui filosofică a păstrat "vestigii" ale raționalismului, consideră White. Însă, în măsura în care Duhem a apelat la "temeiuri pe care rațiunea nu le cunoaște", el a recurs la considerații care au de-a face, în ultimă instanță, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
oricăror ipoteze de nivel înalt, indiferent dacă acestea aparțin fizicii, matematicii, logicii sau altor științe 59. [B] Conjuncția de ipoteze testate la un moment dat este în practică limitată, adică nu se poate extinde la nivelul întregii cunoașteri a umanității. Aserțiunea lui Quine că "Orice enunț poate fi făcut valabil în general, dacă facem ajustări suficient de drastice în altă parte a sistemului"60 este adevărată din punct de vedere logic, dar "bunul simț științific" mă poate determina în anumite situații
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
apoi de ele ca ostatice în timpul conflictului. A apărut acest articol în ziar, intervenția a fost la o televiziune cu o anumită audiență, vă rog să mă credeți că eu nu am văzut nici o reacție până acum la aceste două aserțiuni ale domnului Patriciu. Nimeni nu a spus nimic! Mihai-Răzvan Ungureanu: Nici nu știu cine ar fi putut să comenteze aici. Sunt două... Mircea Zamfir: Palatul Cotroceni ne-a obișnuit cu o reacție promptă de dezavuare. Nu am avut parte de așa ceva. Vă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
a răului, deci propune în locul acestei pedepse: scopirea, pentru a nu se mai îmulți canaliile. Este aceasta poate cauza din care d. Holban urăște pe Schopenhauer? [9 aprilie 1878 ] ["ÎN AFACEREA HOLBAN-SCHOPENHAUER... În afacerea Holban-Schopenhauer am uitat a releva o aserțiune inesactă a d-lui deputat. D-sa se plânge cum că d. Maiorescu, într-o foaie a sa ("Timpul"), i-ar fi adresat epitete care în dicționarul de sinonime într-adevăr nu se găsesc sub vorba compliment. Dar tocmai împrejurarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât că nu s-a opus cu toate puterile la introducerea înnoiturelor ci, cedând fără împrotivire, au contribuit fără de voie prin păcat de omisiune, la starea deplorabilă de astăzi. Cât despre preferința ce am dat-o reteveiului, aceasta e o aserțiune cu totul gratuită. Comitetele de salut public sânt culmea imoralității, pe lângă cari bâta și reteveiul sânt mijloace naive. Atâta am susținut nimic mai mult. Amândouă mijloacele însă sânt condamnabile. A deduce din zisele noastre preferența pentru vreunul din aceste mijloace
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. Brătianu a negat pur și simplu toate celea. Prefectul de Argeș n-a știut nimic de toate împrejurările și s-a luat numai după informațiunile eronate ale dr. Russel. Oare d. Brătianu nu vede că simplul fapt al ascultării aserțiunilor unui străin contra unei autorități eclesiastice a țării e îndestul de caracteristic? În urmă d-sa a declarat că nu dispusese nici o destituire, nici o permutare, deși prefectul i le-a cerut, și că, în urma refuzului său de-a îndeplini cererea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
opozitie, al doilea, de-a crea în Principatele noastre o stavilă contra Rusiei prin redeșteptarea conștiinței naționale amorțite. Fanatica iubire a anteluptătorilor blajeni și a poporului lor pentru Casa de Austria e o dovadă în trecut și în prezent pentru aserțiunea noastră, că Șincai, Petru Maior și ceilalți nu și-au închipuit niciodată "Daco-Romînia" într-alt chip decât ca o unire a tuturor provinciilor române sub sceptrul Casei de Austria. Cumcă aceeași idee bate câmpii în o seamă de capete nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unicul considerant e Tratatul de la Berlin, și orice substituire a unui alt motiv e o nelealitate față cu alegătorii. Miss Wanda a fracțiunii, acrobatul hazliu al retoricei advocățești, d. Daniileanu, n-a putut dovedi contrariul. Justă s-ar părea și aserțiunea dd-lor Brătianu și Chițu că principele de Bismarck ne-a favorizat în cestiunea evreilor când a exclus orice revenire asupra ei în Congres, și anume când un membru al Congresului, d. conte de Launay, reprezentantul Italiei, a propus o soluțiune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
exclus orice revenire asupra ei în Congres, și anume când un membru al Congresului, d. conte de Launay, reprezentantul Italiei, a propus o soluțiune pozitivă. Cancelarul a persistat atunci asupra soluțiunii negative. Dar d. Brătianu să ia bine seama ca aserțiunea aceasta s-o poată întemeia pe acte diplomatice, pe corespondența cu Ministeriul de Externe al Germaniei și să nu confunde ceea ce voiește principele-cancelar cu ceea ce ne place nouă a crede. [27februarie 1879] {EminescuOpX 201} ["DEOSEBIREA ÎNTRE ACESTE DOUĂ DECLARAȚII... "] Deosebirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
chiar pe acela că, introducând într-un stat eminamente național un sistem de instituții cosmopolite și americane, prefaci țara cu necesitate într-o Americă nouă, într-o mlaștină de scurgere. Liberalii nu sânt nici măcar în stare de a vedea că aserțiunea noastră rămâne adevărată, abstracție făcând de la cestiunea evreilor și de la soluțiunea ce-am propune-o noi, că e un adevăr neatârnat de considerațium sau de opinii de partid și că, rostindu-l, nu devenim nici evreofagi, nici evreofili. Așadar cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate sânt în regulă. La acest discurs al d-lui Sturdza a răspuns d. Maiorescu. Deși ca toți colegii săi - nepreparat și neașteptîndu-se la discursul ca din senin al d-lui ministru, d. Maiorescu a arătat lipsa de fundament a aserțiunilor finanțiare ale d-lui Sturdza. În adevăr, dacă s-a întîmpat sub conservatori ca unele venituri să fie trecute in buget cu cifre mai urcate decât cele pe cari le-au produs într-adevăr, cată a nu se uita că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]