5,565 matches
-
categorii de politici au un caracter social, în măsura în care vizează o redistribuire a bunăstării la nivelul societății. O a doua tipologie, vizează modalitățile concrete și condițiile de realizare a acestei redistribuiri. Din această perspectivă, p.s. se împart în politici de tip asiguratoriu și non-asiguratoriu. Politicile de tip asiguratoriu presupun condiționarea acordării unor beneficii sau servicii de contribuție. În cazul sistemelor de asigurări sociale, contribuția este obligatorie pentru toți cei ce au venituri din muncă. Ele au la bază principiul solidarității sociale în fața
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
social, în măsura în care vizează o redistribuire a bunăstării la nivelul societății. O a doua tipologie, vizează modalitățile concrete și condițiile de realizare a acestei redistribuiri. Din această perspectivă, p.s. se împart în politici de tip asiguratoriu și non-asiguratoriu. Politicile de tip asiguratoriu presupun condiționarea acordării unor beneficii sau servicii de contribuție. În cazul sistemelor de asigurări sociale, contribuția este obligatorie pentru toți cei ce au venituri din muncă. Ele au la bază principiul solidarității sociale în fața riscurilor. Solidaritatea socială este definită ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la riscurile și incertitudinile asociate economiilor moderne. Extinderea și generalizarea riscurilor la nivelul întregii colectivități a dus, progresiv, la apariția unor forme generalizate de asumare a acestor riscuri. Astfel, apar sistemele de asigurări sociale. Din perspectivă istorică, sistemele de tip asiguratoriu au fost introduse de către cancelarul celui de-al Doilea Reich, Otto von Bismarck. Deși intenția sa nu a fost de a dezvolta o formă de solidaridate socială, ci de a evita conflictele de clasă într-o perioadă de industrializare rapidă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de clasă într-o perioadă de industrializare rapidă a economiilor europene, concomitent cu menținerea diferențelor de clasă și a puterii monarhiei, sistemul inițiat de acesta pune bazele statului modern prin reformele instituționale și organizatorice pe care le inițiază. Principalul sistem asiguratoriu îl reprezintă sistemul de pensii publice. În mod tradițional, beneficiile, proporționale cu contribuțiile, sunt acordate într-un sistem de tipul Pay-as-You-Go: actualii contribuabili plătesc pentru generația de beneficiari (pensionarii). Un sistem alternativ este cel al capitalizării contribuțiilor, printr-un sistem
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fonduri de pensii administrat de sectorul privat, dar controlat de către stat. Contribuțiile sunt direcționate către un fond special, separat de bugetul de stat, administrat, cel mai adesea, în regim tripartit: reprezentați ai statului, sindicatelor și patronatelor. Alte sisteme de tip asiguratoriu sunt sistemul de șomaj și sistemul de servicii de sănătate. Dacă sistemul de pensii și cel de șomaj oferă, cel mai adesea, individului o protecție proporțională cu contribuția sa, sistemul de asigurări de sănătate se întemeiază pe principiul „de la fiecare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urmărindu-se că în preț să se includă, după caz, costul asistenței tehnice la montaj, service-ului în perioada de garanție, școlarizării personalului beneficiarului și alte cheltuieli aferente; ... e) modalitățile și condițiile de plată, cu stabilirea unor instrumente de plată asiguratorii pe categorii de livrări, lucrări, respectiv servicii și prestații cum sînt avans, cota la livrare, recepție provizorie și la expirarea perioadei de garanție, precum și stabilirea documentelor necesare pentru efectuarea și încasarea prețului, cu modalități de garanție a plății prin scrisoarea
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
autentificarea 195 6.7.3.2. Controlul accesului 199 6.7.3.3. Auditul 203 6.7.3.4. Integritatea sistemului 206 6.7.3.5. Integritatea datelor 207 6.7.3.6. Siguranța serviciilor 207 6.7.4. Măsuri asiguratorii 208 6.7.4.1. Asigurarea modului de realizare a produsului 208 6.7.4.2. Asigurarea documentației produsului 209 Capitolul VII. Securitatea telecomunicațiilor și a rețelelor 211 7.1. Interceptarea conversațiilor 213 7.1.1. Telefoanele standard 214 7
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
vine, la fel de bine, în întâmpinarea intereselor evaluatorilor de sisteme, emitenților de certificate sau de acreditări, oferindu-le un set bine definit al cerințelor de securitate. Documentul este organizat în patru secțiuni: 1. introducere; 2. argumentare; 3. cerințe funcționale; 4. cerințe asiguratorii. Pe parcursul consultării documentației privind cerințele minime de securitate a sistemelor informatice cu utilizatori multipli apar două formulări cvasistandard, astfel: Cerința este o caracteristică sau o funcție care trebuie să răspundă unor nevoi specifice anumitor organizații comerciale sau guvernamentale. Cerințele sunt
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
efectuarea copiilor de siguranță a datelor și softului, dar și restaurarea lor (C); 5. sistemul va oferi puncte de sincronizare (de unde să se reia activitatea) astfel încât să fie posibilă restaurarea (C). 6.7.4.Măsuri asiguratoriitc "6.7.4. MĂsuri asiguratorii" Toate instituțiile preocupate de securitatea sistemelor recunosc faptul că simpla prezență a componentelor de securitate nu este suficientă pentru a ne oferi convingerea că un produs este sigur. Scoaterea în evidență a atributelor securității poate fi un proces al dezvoltării
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2.Asigurarea documentației produsuluitc "6.7.4.2. Asigurarea documentației produsului" Sistemul care se conformează unui minim necesar de securitate oferă documentația pentru utilizatori, administratori și operatori astfel încât să ajute la instalarea, operarea, administrarea și utilizarea produsului în siguranță. Cerințele asiguratorii documentației produsului au ca scop întărirea încrederii că nu vor fi probleme de securitate din cauza neutilizării atributelor cu un astfel de scop sau a folosirii inadecvate a acestora. Cerințele pe linia documentației utilizatorului sunt descrise într-o subsecțiune distinctă. La
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
serviciului. Furnizorii de servicii de marcare temporală au obligația de a crea și de a menține un registru electronic operativ de evidență, cuprinzând momentul de timp la care au fost emise mărcile temporale. Ei trebuie să dispună de instrumente financiare asiguratorii pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea cauza cu prilejul desfășurării activităților legate de marcarea temporală. Pe lângă acestea, furnizorii de servicii de marcare temporală mai au următoarele obligații: • să mențină înregistrări ale mărcilor temporale emise pe o perioadă de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
există, dar sistemul sanitar suferă schimbări în continuare prin strategii și planuri de acțiune. În contextul aderării țării noastre la Uniunea Europeană, politicile de sănătate nu sunt nici ele neglijate. Sistemele de sănătate din statele membre ale Uniunii Europene și sistemele asiguratorii (evoluția acestora din perspectiva finanțării și organizării sistemului de sănătate, caracterul lor social), sunt necesare pentru protecția socială de care beneficiază populația. Protecția socială a europenilor apare, pe fondul unei recesiuni economice, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, primul sistem
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
am ajuns pe strada pe care se găsește biroul lui, mașina lui se odihnește liniștită pe marginea drumului, tot felul de oameni se învârt pe acolo, pășesc pe covorul acela roșu, își proiectează casele, iar el întinde în fața lor schițe asiguratorii, fără a se deranja cu creșterea acestui copil care tocmai i s-a născut, îl va uita peste încă o zi, o va uita și pe ea, și pe mine, dar nu opresc, doar încetinesc preț de o clipă, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și, prin urmare, incidența cooperării diferă de la un context social la altul, În funcție de particularități structurale, istorice, dar și personale. Relațiile se constituie natural, firesc, dintr-o propensiune inerentă către socializare a actorilor, dar, pe de altă parte, sunt mai puțin asiguratorii, mai expuse capriciilor personale și blocajelor de comunicare. Literatura rețelelor În analiza organizațională a identificat exemple empirice În care câmpuri sociale formează structuri de relații ce facilitează cooperarea socială și economică și funcționează ca mecanisme informale de reducere a oportunismului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
co-destin, formulare folosită de vicepreședintele unei firme atunci când s-a referit la legăturile consistente, de tip alianță, cu un furnizor. De altfel, vulnerabilitatea relației este dată tocmai de această fundamentare imanentă și empirică a Încrederii fără a apela la principii asiguratorii, contractuale, ce transcend relația propriu-zisă. De asemenea, pe lângă interesul economic reciproc, În istoria relației intervin ceea ce Swedberg numește „interese sociale”. Toate acțiunile sociale, incluzându-le pe cel economice, sunt infuzate de „motive umane centrale”, cum ar fi „sociabilitatea, aprobarea, statusul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se dovedesc a fi mecanisme adaptative complexe alternative construcțiilor instituționale precum contractele sau integrarea ierarhică. Cu toate acestea, construcția instituțională nu este irelevantă atât timp cât actorii colectivi implicați sunt organizații, iar schimburile au totuși loc În cadrul reglementat al pieței. Totuși, mecanismele asiguratorii ale instituțiilor nu sunt suficiente pentru generarea cooperării, fiind complementate, Într-o măsură decisivă, de Încrederea interpersonală rezultantă a relației durabile, implicate Într-un context mai larg de schimburi Între actori. Uzzi identifică mai multe caracteristici și funcții ale legăturilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să faci În așa fel, Încât Întotdeauna să nu existe discuții. Pot fii discuții foarte dure, dar pe probleme practice, nu pe probleme teoretice. Dacă ajungi la probleme teoretice, poți să spui ca l-ai pierdut. Relațiile implicate dezvoltă mecanisme asiguratorii, de soluționare a conflictelor și furnizează informații strategice partenerilor ce nu ar putea fi comunicate exclusiv prin intermediul mecanismului prețurilor. La Întrebarea „cum credeți că ar proceda un client de-al dvs. dacă un competitor i-ar oferi un preț mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dar totul e să lași un loc de „Bună ziua”. În acest fel, structura socială a câmpului se reproduce de-a lungul canalelor de transmitere a informațiilor furnizate de relațiile implicate. Informațiile transmise de piață, prin mecanismul prețurilor, sunt prea puțin asiguratorii pentru firmele ce Încearcă să controleze incertitudinea. Relațiile implicate contribuie la reducerea reactivității și volatilității piețelor și la stabilizarea actorilor constitutivi (organizații) și a structurii câmpului. La Întrebarea „considerați că se poate avea Încredere În majoritatea partenerilor?” răspunsurile tind să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
gestiunea relației odată stabilite, aproape toți managerii intervievați recunosc importanța contractului ce constituie cadrul reglementativ al oricărei relații. Totuși, În mod real, acesta se dovedește a fi mai degrabă un cadru general, În mod necesar imperfect și care furnizează componenta asiguratorie a schimbului. În puține cazuri Însă managerii au raportat recurgerea la contract În soluționarea problemelor. În relațiile de lungă durată, soluționarea conflictelor se realizează prin negociere și există Înțelegere de ambele părți. Reciprocitatea Între parteneri joacă un rol important. Referindu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Totul se rezolvă pe măsură. Ai un contract cu niște clauze generale, cu niște parametrii, dar În rest, modele, termene de livrare, prețuri, alte detalii se stabilesc pe măsură ce se derulează contractul. În astfel de contracte cadru nu componenta instituțională devine asiguratorie, ci mai degrabă Încrederea care se stabilește Între parteneri și expectațiile privind comportamentul reciproc care rezultă din relațiile de lungă durată. De asemenea, niciunul dintre managerii intervievați nu a recurs la impunerea de penalizări „partenerilor tradiționali” dacă s-a Întâmplat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nici o întrebare copilei, se duce glonț la educatoare pentru a cere explicații despre o asemenea școală unde părinții își dau copiii pentru ca apoi să îi găsească în așa hal... În fine, abia la capitolul tamponări tendința se inversează. Într-adevăr, asiguratorii ne spun că deși femeile mor în număr mai redus decât bărbații în accidente, ele sunt implicate în mai multe accidente ușoare. Dar, în final, costul mediu per accident este totuși mai mic în cazul femeilor decât în cel al
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
textul principal 61. Simbolurile sunt propuse ca adevăruri verificate, nefiind analizate ca metafore sau coagulări identitare, patrimoniale 62. Manualul structurează gândirea utilizatorilor 63 prin chiar maniera derulării textuale și vizuale a informațiilor pe care le deține. Are o funcție puternic asiguratorie pentru profesori, elevi sau familiile lor. I se cere, uneori, "o neutralitate imposibilă"64 pentru că, din rațiuni didactice, este obligat să simplifice, să ierarhizeze, să limiteze, să elimine, să personifice, să idealizeze, să "coloreze", să convingă. Iar presiunile extrașcolare (politice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost în continuare destul de consistentă (în Ungaria, în Galiția), incursiunile antibolșevice scăzând în intensitate abia după ce misiunea aliată internațională (cuprinzând și trupe românești) s-a retras din sudul Rusiei, în 1920. În același an, s-au obținut și actele internaționale asiguratorii privind apartenența Transilvaniei și a Basarabiei la statul român. Ca urmare, cel puțin în perioada imediat următoare, au existat tentative de proclamare postumă a unui război național purtat din 1916 până în 192084. Între ele, notăm în mod special structura expozițională
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timiditate, prin investigații preponderent tehnice și documentare, fără un impact public deosebit 89. Drept urmare, în manualele postcomuniste au ajuns doar slabe ecouri ale acestor demersuri. Selecția explică intenția. Atât prezentarea, cât și ignorarea datelor istorice se justifică prin funcția lor asiguratorie, nu critică. Ceea ce s-a introdus în textul de manual era conceput doar ca o suplimentare a detaliilor aceleiași expuneri istorice, tendință considerată oportună mai ales pentru clasele terminale de liceu. Ceea ce s-a omis, se poate scuza, păstrând registrul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cât și retrăirea intensă a incredibilei știri că o republică, revoluționară în percepția celor din țară, se unea totuși cu Regatul Românei. Simbolistica unirii acoperea aici întreaga domnie a regelui Ferdinand. Continuarea războiului în Ungaria, marile reforme și politica externă asiguratorie a țării apăreau firesc în marea poveste a unității naționale, ca și alte "evenimente în familia regală". Cele din urmă erau notate în ordinea lor cronologică, nu a importanței politice, într-o simplă cronică dinastică: moartea prințului Mircea, câteva căsătorii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]