2,113 matches
-
c) actorii trebuie s) fie conștienți de ele, c) schemele teoreticienilor trebuie s) corespund) cu aspirațiile oamenilor de stat - nu poate declanșa revoluția pe care a cerut-o. În absența unei revoluții copernicane, lui Hoffmann îi r)mane soluția ptolemeic). Astronomia ptolemeic) a proiectat mișcarea p)mântului în corpurile cerești, compensând înlocuirea prin ingeniozitate geometric). Politică internațional) de tip ptolemeic las) în afara analizei sale efectele pe care le-ar putea avea sistemul în totalitatea să, recaptând apoi în mod superficial acele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de Weiss. În 1851 comisul transpune după Al. Dumas romanul „istoric, religios și politic” Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei, iar în anul următor, Scene din viața privată sau Aceeași istorie de Balzac. Cuprinzând „povățuiri” și date de astronomie, Pashalion nou (1858) este o lucrare de popularizare. În „Calendar pe anul 1853”, ca și în cel pe 1854, sub semnătura C.G. apar versuri, precum și traduceri din J.-J. Ampère, J.-J. Barthélemy, Bernardin de Saint-Pierre, Chateaubriand, Victor Hugo, Jules
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
trebuie considerat baza oricărei științe. Așa cum unul este etern și imuabil, tot așa sunt eterne și imuabile și numerele. Poate tratatul despre muzică fusese precedat de o serie de tratate despre alte științe din „quadrivium” (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr. Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947 (De musica
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
doctrinele filosofice. De aceea, în acest comentariu, care se dovedește profund și impunător, bogat în ce privește erudiția și expunerile specifice, Augustin se folosește pe larg de ceea ce scriseseră mai înainte Origen și Basilius (citiți în traducere), apoi de cunoștințe de fizică, astronomie, medicină sau aritmologie: într-un cuvânt, de toată știința profană, astfel încât opera pare lipsită de un principiu organic și de unitate în compoziție, excesiv de minuțioasă și de aplicată, tipică pentru discuțiile inițiate de Augustin. Scriitorul nu se adresează doar maniheilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Boethius s-ar fi folosit de Elementele de Armonie ale lui Ptolemeu. Ar mai fi scris apoi (în aceste opere nu ne-au parvenit) un tratat de geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie pentru care ar fi folosit Almageste, tratatul lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întâi tradiția platonico-pitagoreică, Boethius se apropie apoi de cea aristotelică. Prezența lui Aristotel și a școlii peripatetice în lumea latină nu este deocamdată cunoscută
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și fiecare din acestea mai multe tomuri, astfel încât ansamblul era constituit din vreo sută de tomuri. Tot Socrate ne spune că istoria lui Filip avea multe lipsuri la capitolul cronologie și că erau inserate în textul ei chestiuni de geometrie, astronomie, aritmetică, muzică, descrieri de insule, de munți și de plante. Fotie confirmă această informație, adaugă propriile sale considerații de natură literară și observă că, în ciuda dimensiunilor impresionante - sau poate tocmai din cauza lor -, relatarea lui Filip se caracterizează prin lipsă de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de autenticitatea unor opere. Se pare că scriitorul nutrește un oarece interes chiar pentru cristologia lui Nestorios. După cum ne spune el însuși, Cosma ar fi scris și o explicație a Cântării Cântărilor, un Manual de geografie și un Manual de astronomie; oricum, toate s-au pierdut. Unele informații referitoare la Evanghelii sau la Psalmi pe care ni le furnizează Cosma se regăsesc apoi sub forma unor notații pe marginea manuscriselor din epoca bizantină care conțin acele texte sacre; și mai interesant
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
, revistă apărută la București, lunar, apoi bilunar, între 1 septembrie 1915 și 1 mai 1916, sub redacția lui Em. Cerbu. Deși pe primul loc în această publicație-magazin se află chestiuni de astronomie, literatura nu lipsește. Cu poezii colaborează Ion Pribeagu, Al.T. Stamatiad, H. G. Lecca, D. Karnabatt, Oreste, iar proza e semnată de V. Demetrius, I. Chiru-Nanov, Andrei Popovici, N. Pora, Ion Dragu, A. Mândru, Lia Hârsu. Revista mai tipărește comedia în
HELIOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287427_a_288756]
-
ei enciclopedică, precumpănitoare a fost latura științifică, alături de redactori fiind prezenți cu studii Gr. Cobălcescu, Gr. Ștefănescu, Em. Bacaloglu, I. Felix, P. S. Aurelian ș.a. Se aduc informații, se fac docte puneri la curent cu cercetările din mai multe domenii (geologie, astronomie, medicină, drept, economie, sociologie). Istoria și istoria culturală sunt privilegiate, fiind ilustrate de contribuțiile lui Ion Ghica, D. Berindei, I. Missail și ale altora. Texte vechi românești beneficiază de comentariile lui Odobescu, Șt. D. Greceanu, Gr. I. Lahovari, Radu Ionescu
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
să ne plimbăm / bitte iubirea mea 900 metri peste nivelul mării / văd plămânul tău cu parcuri și chaise-longue”. Că e parodiată aici chemarea eminesciană sau, aiurea, imaginea mâinilor dalbe ale iubitei („mâna ta 15 Watts”), a ochilor strălucitori („capitol de astronomie ochiul tău”) e ușor de văzut; nu scapă nici bucolicele („norii au staționat preocupați de probleme agrare”), iar „prin orașul tău cubist D-zeu e cu scaun la cap”, toate - imagini inversate care sporesc sensurile. De fapt, ceea ce se petrece
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
1889; [Voltaire, J.-Fr. Regnard, Byron, François Ponsard], în Teatru, București, 1896; Alfred Vacquerie, Ades bărbatul schimbă, București, [1896]; [E. A. Poe, Alphonse Karr, I. S. Turgheniev, Guy de Maupassant, Humbert de Gallier, Carmen Sylva], în Nuvele, București, 1898; C. Flammarion, Astronomia populară, București, 1900. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Curs de analiză critică, L, 1881, 4-5; Demetrescu, Profile, 93-100; Chendi, Fragmente, 199-206; Petre Grimm, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Ion Gherghel, Schiller în literatura română, București, 1933, 42-48
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
științe. Așa cum unul este etern și imuabil, tot așa sînt eterne și imuabile și numerele. Este posibil ca tratatul despre muzică să fi fost precedat de o serie de tratate despre alte științe din quadrivium (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr.Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947 (De musica
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de doctrinele filozofice. Ca atare, în acest comentariu, care se dovedește profund și impunător, bogat în ce privește erudiția și expunerile specifice, Augustin se folosește pe larg de ceea ce scriseseră mai înainte Origen și Vasile (citiți în traducere), de cunoștințe de fizică, astronomie, medicină sau aritmologie - într-un cuvînt, de toată știința profană, astfel încît opera pare lipsită de un principiu organic și de unitate în compoziție, excesiv de minuțioasă și de aplicată, tipică pentru dezbaterile lui Augustin. Scriitorul nu se adresează doar maniheilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Boetius s-ar fi folosit de Elementele de armonie ale lui Ptolemeu. Ar mai fi scris apoi (însă aceste opere nu ne-au parvenit) un tratat de geometrie, bazat pe Elementele de geometrie ale lui Euclid, și un tratat de astronomie, pentru care ar fi folosit lucrarea Almageste a lui Ptolemeu. b) Operele de logică După ce abordează mai întîi tradiția platonico-pitagoreică, Boetius se apropie apoi de cea aristotelică. Prezența lui Aristotel și a școlii peripatetice în lumea latină nu este deocamdată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fiecare dintre acestea mai multe tomuri, astfel încît ansamblul era constituit din vreo sută de tomuri. Tot Socrate ne spune că istoria lui Filip avea multe lipsuri la capitolul cronologie și că erau inserate în textul ei chestiuni de geometrie, astronomie, aritmetică, muzică, descrieri de insule, de munți și de plante. Fotie confirmă această informație, adaugă propriile sale considerații de natură literară și observă că, în ciuda dimensiunilor impresionante - sau poate tocmai din cauza lor -, relatarea lui Filip se caracterizează prin lipsă de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de autenticitatea unor opere. Se pare că scriitorul nutrește un oarece interes chiar pentru cristologia lui Nestorie. După cum ne spune el însuși, Cosma ar fi scris și o explicație a Cîntării Cîntărilor, un Manual de geografie și un Manual de astronomie; toate s-au pierdut. Unele informații referitoare la Evanghelii sau la Psalmi pe care ni le furnizează Cosma se regăsesc sub forma unor adnotări marginale în manuscrisele din epoca bizantină care conțin respectivele texte sacre; și mai interesant este faptul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din București. Medic de front în al doilea război mondial, își va continua cariera la Spitalul Central din Capitală, până la pensionare (1968). În 1947 a deținut, scurt timp, funcția de director în Consiliul superior al literaturii dramatice și creației muzicale. Astronomia i-a oferit lui B. primele subiecte pentru compilațiile din revista „Ecoul” (1919-1921) a elevilor Liceului Militar din Craiova. Un articol de aceeași factură îi apare la București, în revista enciclopedică ilustrată „Orizontul” (1921), sub semnătura B. C. Ioan. În
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
secretar al ambasadelor rusești din Paris, Berlin, Londra. După 1854 va trăi retras la moșia sa, Caracușeni, unde dădea îngrijiri medicale țăranilor, se ocupa de pictură și fotografie, făcea studii de botanică și istorie, era interesat de agricultură și de astronomie (instalase chiar un observator meteorologic și astronomic pe moșie). Era un om de cultură, cu preocupări întinse și variate, științifice și literare. Coresponda cu Alexander von Humboldt și redacta în patru limbi, semnând Basarabeanu, Din Caracușeni, K.S.-Ciurea. Studiile Despre
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
din povestirea Cu Parlamentul în URSS. Urmându-l pe Victor Anestin, S. abordează și epica de anticipație. În Lămuriri, text așezat în fruntea „romanului astronomic” pe care îl compune, își mărturisește intenția de a da noțiuni științifice folositoare, îndeosebi de astronomie, „într-o formă literară cât mai îngrijită” și „fără aberațiunile de imaginație în căutarea senzaționalului ale imitatorilor lui E. A. Poe”. Dacă noțiunile transmise cititorilor sunt relativ neînsemnate, dacă latura SF e de o naivitate patentă, în schimb acuratețea stilului, ritmica
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Sutton Vane, montată la Teatrul Național din Cernăuți în același an. Portretizată de E. Lovinescu, în Memorii, sub numele metaforic Aurora Furtună (Poeta cu soț irascibil), S. a lăsat amintirea unei femei cu fizic maiestuos și spirit cultivat (o preocupa astronomia, iar la revista „Sburătorul” ar fi trimis inițial versuri în franceză despre Praga medievală), fire solitară, ancorată în propria trăire, părându-le unora absentă până la indolență, altora agasant problematică. Cu excepția celor două versiuni ale Istoriei literaturii române contemporane lovinesciene, poeta
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
, Pius (pseudonim al lui Șerban Coculescu; 5.III.1902, București - 28.I.1959, Paris), poet și estetician. Este fiul lui Nicolae Coculescu, profesor de astronomie, director al Observatorului Astronomic din București. A urmat școală primară și clasele gimnaziale la Liceul „Gh. Lazăr” din București, continuându-le la Liceul „Saint-Louis” din Paris (1917-1920). În capitala Franței va urma Facultatea de Litere, studii ce se vor încheia
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
1917-1920). În capitala Franței va urma Facultatea de Litere, studii ce se vor încheia cu un doctorat la Sorbona (1930), susținut cu tezele Lyrisme et structures sonores și Leș Rythmes comme introduction physique à l’esthétique. Audiază și cursuri de astronomie, matematică, fizică, chimie etc. Între timp se întoarce în România spre a-și efectua serviciul militar (1926-1927), apoi se stabilește definitiv în Franța. Devine membru al Academiei de Stiinte din România (1937), e laureat la Institut de France (1942) și
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
a procesului instructiv educativ de către profesori, astfel încât ele să pună în evidență următoarele elemente, comune pentru fizică și alte obiecte “învecinate”: domenii de cercetare (fapte naturale); metode de cercetare; limbaj. Fizica împrumută metodele și limbajul său biologiei, chimiei, științelor tehnice, astronomiei. Biologia, chimia, astronomia, științele tehnice oferă fizicii, în principal, obiectul cercetărilor. Matematica oferă fizicii metodele și limbajul, preluând ea însăși de la fizică problematica cercetării. Conceptele prevăzute de programele școlare sunt în interdependență și organizate într-un sistem de noțiuni astfel
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
educativ de către profesori, astfel încât ele să pună în evidență următoarele elemente, comune pentru fizică și alte obiecte “învecinate”: domenii de cercetare (fapte naturale); metode de cercetare; limbaj. Fizica împrumută metodele și limbajul său biologiei, chimiei, științelor tehnice, astronomiei. Biologia, chimia, astronomia, științele tehnice oferă fizicii, în principal, obiectul cercetărilor. Matematica oferă fizicii metodele și limbajul, preluând ea însăși de la fizică problematica cercetării. Conceptele prevăzute de programele școlare sunt în interdependență și organizate într-un sistem de noțiuni astfel ierarhizat încât diversele
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
de necesitatea practică a studiilor ce se fac pe baza relațiilor interdisciplinare și a conținutului logic într-o formulare generală. Când se vorbește de interdisciplinaritate în ceea ce privește fizica primele discipline care ne vin în minte sunt: chimie, matematică, biologie, științe tehnice, astronomie. Dar oare se poate vorbi de interdisciplinaritate fizică literatura română? Răspunsul e afirmativ și în sprijinul acestui răspuns propun o lecție interdisciplinară fizică limba română ( ideea e preluată dintr-un articol apărut în revista de fizică „Evrika” semnat de profesorul
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]