867 matches
-
empirică, ci și de una teoretică și normativă. O NOUĂ ÎNCERCARE: TEORIA REALISTĂ POSTWALTZIANĂ Nu numai că nu există cale de întoarcere la unitatea culturii diplomatice și a limbajului folosit în disciplina relațiilor internaționale, dar s-a pierdut și unitatea asumpțiilor realiste și a acestei discipline ca știință. Potrivit lui Waltz, încercarea cea mai serioasă și mai credibilă de a salva tradiția realistă de neorealism poate fi găsită în lucrarea Logic of Anarchy (Buzan, Jones și Little 1993). Această carte reprezintă o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
eu seama, într-un sens foarte important, anume în ce privește funcția acestei încercări. Mai întîi, ei doresc să apere granițele relațiilor internaționale ca disciplină, considerînd-o "un domeniu de cercetare independent și legitim" (Buzan, Jones și Little 1993: 6). Apoi, pe baza asumpțiilor realiste, ei își propun să ofere "o teorie generală integratoare și cuprinzătoare a relațiilor internaționale" (Buzan, Jones și Little 1993). Scopul este conturarea unei redefiniri atît a disciplinei relațiilor internaționale, cît și a realismului, care să arate, printre altele, că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
altfel, volumul ilustrează, poate mai mult decît orice altă carte, încercarea nereușită de a articula o versiune extinsă a realismului, care să se suprapună cu granițele disciplinei relațiilor internaționale și de a oferi în același timp o justificare științifică pentru asumpțiile realiste: este o lucrare scrisă în comun, dar semnată independent, care dezvoltă o teorie și apoi adaugă condițiile metateoretice ale unei teorii, în așa fel încît teoria anterior enunțată este contrazisă. Unitatea între teoria realistă și disciplina relațiilor internaționale ca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
continuă în mod evident materialismul waltzian al puterii. Redundanța anarhiei Aspectul cel mai paradoxal și cu cele mai multe implicații al volumului Logic of Anarchy este faptul că, redefinind abil parametrii waltzieni ai structurii, autorii acestei lucrări sfîrșesc prin a face redundantă asumpția anarhiei. Acest lucru năruie cel de-al doilea scop al teoriei lui Waltz, anume separarea legitimă a disciplinei relațiilor internaționale de studiul politicii interne. Diviziunile disciplinare nu mai pot fi susținute. Structura este definită esențial de anarhie și de diferențierea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
separarea legitimă a disciplinei relațiilor internaționale de studiul politicii interne. Diviziunile disciplinare nu mai pot fi susținute. Structura este definită esențial de anarhie și de diferențierea funcțională. Barry Buzan subscrie pînă la un punct diferențierii funcționale, fără a renunța la asumpția anarhiei. Diferențierea există atunci cînd suveranitatea unităților este limitată la un set de funcții politice (Buzan ș.a. 1993: 42). Buzan este conștient că aceasta deschide calea conceptualizării sistemului internațional nu ca anarhic, ci ca ierarhic, deși diferit de un stat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Concluzia logică pe care o putem desprinde din Logic of Anarchy este că nivelul anarhiei este redundant. Iar al doilea strat, dacă este corect înțeles, relevă anumite trăsături ale diferențierii rolurilor care implică o viziune mai verticală asupra guvernării. Abandonînd asumpția anarhiei ca demarcare strictă între chestiunile interne și cele externe, pentru dezavantajele sale euristice (Milner 1991), ar trebui să înțelegem sistemul internațional ca pe un sistem al autorității și regulilor (Onuf și Klink 1989), în care ideea de unități asemănătoare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
el a rămas atașat, dacă nu chiar a legitimat acest canon. Pe de altă parte, probabil că realiștii care au dezvoltat aceste cadre mai generale de analiză vor găsi cartea mult prea îngustă, tocmai pentru că ea nu se desparte de asumpția anarhiei a lui Waltz. Așa cum demonstrează economia politică internațională realistă (vezi capitolul 11), există multe elemente realiste ce pot fi apărate prin asemenea abordări mai largi, însă nu este cazul cu neorealismul lui Waltz. Cu alte cuvinte, Logic of Anarchy
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cum ar fi Gilpin, pretind că teoria lor nu trebuie dedusă din natura umană. Dar atunci care este originea scepticismului realist? De la Aron încoace (vezi capitolul 3), realismul nu mai poate susține maximizarea puterii ca scop general. Însă, fără această asumpție fundamentală, este foarte greu să diferențiezi realismul de alte abordări. Așa cum au arătat mulți realiști, de la Wolfers la Buzan în volumul Logic of Anarchy, realismul nu poate afirma nici măcar că există o singură logică a anarhiei sau un singur mod
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
putem scăpa de realism proclamîndu-i pur și simplu disoluția. Motivul rezistenței sale nu este totuși faptul că el ar ține de un bun simț general împărtășit, "subînțeles", nici faptul că ar fi o teorie explicativă bine susținută, deși unele dintre asumpțiile sale pot fi folosite cu succes. Realismul constituie o parte a memoriei colective și a autodefinirii actorilor internaționali, a oamenilor de știință și politicienilor deopotrivă, care ordonează gîndirea, sugerează analogii și împing atitudinile către acțiune politică. De aceea este necesar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe două fronturi. Ei sînt apărătorii națiunii împotriva violenței inerente relațiilor internaționale, precum și vocea care avertizează împotriva încercărilor de a exporta idealuri interne, fie ele și democratice, într-o sferă unde aplicarea lor ar putea duce la un război nenecesar. Asumpțiile realismului legitimează o comunitate instituită la granița dintre politica internă și cea internațională și la marginea discursului liberal occidental. Această comunitate se consideră o eroică ajustare provocată de necesități. Scoțînd în evidență realismul ca practică, el devine supus criticii și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
amploarea naționalismului, ci proliferarea armelor nucleare. Paradigma înțelegerii viitorului politicii mondiale nu mai era căderea Zidului Berlinului, ci războiul pentru Kuwait. Dezbaterile recente cu privire la noul tip de relații internaționale de după războiul rece oferă o bună ilustrare a felului în care asumpțiile realiste sînt încă prezente, chiar și atunci cînd autorii le declară depășite. Două interpretări recente ale problemelor mondiale actuale, neomedievalismul și ciocnirea civilizațiilor, pot sta ca exemple pentru acest lucru. Neomedievalismul uzează de asumpțiile realiste pentru a înțelege noul, folosindu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
bună ilustrare a felului în care asumpțiile realiste sînt încă prezente, chiar și atunci cînd autorii le declară depășite. Două interpretări recente ale problemelor mondiale actuale, neomedievalismul și ciocnirea civilizațiilor, pot sta ca exemple pentru acest lucru. Neomedievalismul uzează de asumpțiile realiste pentru a înțelege noul, folosindu-se de analogii cu perioada de dinaintea sistemului de state modern; ciocnirea civilizațiilor revine la acele asumpții realiste care predominau înainte și în timpul războiului rece. Definirea sistemului actual ca o formă de neome-dievalism are ca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ale problemelor mondiale actuale, neomedievalismul și ciocnirea civilizațiilor, pot sta ca exemple pentru acest lucru. Neomedievalismul uzează de asumpțiile realiste pentru a înțelege noul, folosindu-se de analogii cu perioada de dinaintea sistemului de state modern; ciocnirea civilizațiilor revine la acele asumpții realiste care predominau înainte și în timpul războiului rece. Definirea sistemului actual ca o formă de neome-dievalism are ca normă politica realistă a statelor suverane; așa că orice evoluție este înțeleasă ca o revenire mascată la perioada anterioară sistemului de state modern
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cărți. Cîtă vreme această rezistență continuă, povestea merge mai departe. În final, ultimul capitol a arătat că, deși evoluția realismului ca teorie cauzală generală a fost o mare dezamăgire, trebuie să ne obișnuim cu această situație. Pe de o parte, asumpțiile și intuițiile realiste sînt prezente implicit în aproape toate cadrele de analiză propuse în relațiile internaționale și în economia politică internațională. Unul dintre scopurile cărții a fost să prezinte realismul ca o teorie bogată, variată și variabilă, atît de eterogenă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sale care s-au dovedit empiric false, anistorice sau logic incoerente nu-i afectează rolul pe care îl deține în înțelegerea comună a observatorilor și practicienilor din sfera internațională. Teoriile realiste își mențin forța în constituirea înțelegerii noastre asupra prezentului. Asumpțiile lor, sub forma unor construcții teoretice și a unor lecții particulare ale trecutului, se transmit de la o generație la alta de factori de decizie, contribuind la mobilizarea anumitor moduri de gîndire și a anumitor dispoziții pentru acțiune. Ele oferă acestora
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în contextul situațiilor specifice. Pozitivismul cu variantele sale sau investigația cantitativă folosesc metode experimentale și măsuri cantitative ca să testeze generalizarea ipotezelor. Fiecare din cele două abordări majore reprezintă o paradigmă de cercetare fundamental diferită și acțiunile cercetătorului sunt întemeiate pe asumpțiile de bază ale fiecăreia în parte. În timp ce cercetătorii cantitativiști caută determinarea cauzală, predicția și generalizarea descoperirilor, cercetătorii calitativiști vizează descrierea fenomenului social, înțelegerea acestuia și extrapolarea rezultatelor la situații similare. De aici, se consideră că cercetarea calitativă conduce la tipuri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a „femeii în fața oglinzii”1 într-o formulare literară, respectiv a reprezentării femeilor de către femei în științele politice. Reprezentare „în oglindă”1 Pentru numeroase teoreticiene feministe, reprezentarea femeilor este sinonimă cu creșterea numărului acestora în poziții de decizie politică, datorită asumpției că femeile aflate într-o astfel de postură nu numai că ar fi mai responsabile, ci și-ar asuma răspunderea față de reprezentarea intereselor femeilor. Însă, ne spune tot Sapiro (1998, p. 180), „puține femei țintesc posturi de decizie politică cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ar putea dori oamenii dacă ar avea informații complete... Trebuie, așadar, să luăm în considerare preferințele lor actuale pentru a defini interesele” (xe "Mansbridge"Mansbridge, 1983, apud xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Pe scurt, adoptarea poziției subiective pornește de la asumpția liberală potrivit căreia fiecare individ își poate judeca cel mai bine propriile interese (xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Al doilea punct de vedere este cel marxist. Adepții acestuia pornesc de la asumpția că „interesele sunt «obiective» și pot fi determinate
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
3). Pe scurt, adoptarea poziției subiective pornește de la asumpția liberală potrivit căreia fiecare individ își poate judeca cel mai bine propriile interese (xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3). Al doilea punct de vedere este cel marxist. Adepții acestuia pornesc de la asumpția că „interesele sunt «obiective» și pot fi determinate independent de preferințele subiective individuale” (xe "Mansbridge"Mansbridge, 1983, apud xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 4). Însă criticii acestei poziții susțin că ea se bazează pe substituirea alegerilor cercetătorului cu cele ale
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Sapiro"Sapiro, xe "Phillips"Phillips, xe "Young"Young și xe "Okin"Okin reiese că există interese comune ale femeilor care decurg mai ales din rolurile de gen, însă suroritatea nu este tocmai globală. Cât de departe este pentru unele feministe asumpția unei surorități globale ne spun criticile feministelor de culoare, dar și analizele feministelor poststructuraliste. Înainte de a prezenta aceste puncte de vedere, este necesar să discut pe larg tensiunile dintre feminism și multiculturalism, deoarece ele scot în evidență existența unui alt
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
celor tinere 1, la masa negocierilor drepturilor de grup este esențială dacă se dorește protejarea intereselor lor (xe "Okin"Okin, 1998, p. 684). Abordările lui Will xe "Kymlicka"Kymlicka și Susan Moller xe "Okin"Okin se intersectează deoarece ambele contestă asumpția potrivit căreia există un cetățean universal. xe "Okin"Okin a arătat că teoriile liberale nu acordă mare atenție sexului persoanei care se află în spatele „vălului de ignoranță” atunci când se pune problema alegerii instituțiilor (vezi criticile formulate de xe "Okin"Okin
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
există și maternitatea ca practică. Atenția acordată și activităților desfășurate de femei necesită dezvoltarea și a altor categorii pentru analiza vieții politice. Cele două teoreticiene remarcă și faptul că analiza pe care o face Virginia xe "Sapiro"Sapiro menține intactă asumpția potrivit căreia femeile vor să fie ca bărbații, „în loc să ia în considerare șică multe dintre nevoile și dorințele femeilor nu sunt aceleașicu nevoile și dorințele bărbaților”. Autoarele menționeazăcă din această categorie a nevoilor diferite fac parte libertatea reproducerii și accesul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Stop. Zilnic, în afacerile americane sunt introduse schimbări bazate pe ceea ce spun clienții. În mod constant, 85% dintre aceste schimbări nu au nici un efect. Altele dau greș complet. Această pledoarie permanentă pentru „a asculta mai mult” se bazează pe o asumpție greșită: se presupune că oamenii spun ceea ce gândesc. Dar nu o fac. Deseori, oamenii spun ceea ce îi face să dea bine în fața celor care pun întrebările - a celor care fac o cercetare de piață, de exemplu. Aproape nimeni nu va
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. -, în termenii de esențialism și constructivism. Excursul teoretic ce urmează pe parcursul capitolului al treilea, are ca punct de pornire o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și vom sublinia ideea existenței unei continuități teoretice temporale, istorice, diferențiată în fapt de accentele interpretative. Vom încerca totodată să răspundem, pe lângă întrebările anunțate mai sus, și la întrebări de genul: Cum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să răspundem, pe lângă întrebările anunțate mai sus, și la întrebări de genul: Cum se constituie și care sunt elementele componente ale identității la nivel colectiv? Păstrăm binomul esențialism-constructivism drept punct de plecare sau drept categorie fundamentală necesară în demersul relevării asumpțiilor de ordin ontologic și epistemologic ale teoriilor. Vom încerca însă să arătăm totodată că aceste teorii sunt departe de a putea fi așezate într-o simplă dihotomie. Deși prezente, sau chiar foarte prezente, căile de mijloc sunt sau par a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]