514 matches
-
realitatea. R. W. Seton-Watson, A History of the Romanians, Cambridge, England, 1934, pp. 394, 395, 401 și 428. 23 Un consul britanic din timpul secolului al nouăsprezecelea afirma: "Poate că nu există un alt popor care să trudească sub o asuprire mai crîncenă, datorată efectului puterii despotice, și mai împovărată de impozite și taxe decît țăranii din Valahia și Moldova." W. Wilkinson, An Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, London, 1820, p. 155. 24 Ștefan Zeletin, strălucitul economist liberal
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1912), viitorul lider țărănist Ion Mihalache i-a trimis lui Iorga o explicație foarte diferită intitulată: "Învățător-Instigator". Analizele lui Mihalache nu conțin nici un element antisemit; el sesizează răspîndirea exploatării, a ignoranței și a lipsei de educație. Sînt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supusă țărănimea. Mihalache respinge acuzațiile de anarhie. Dacă învățătorii, oamenii conștienți și cu educație, scot la iveală relele, sînt considerați drept instigatori care îndeamnă la revoltă. Dar istoria va stabili cine au fost adevărații instigatori". Vol
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din timpul alegerilor din 1910 din Ungaria au provocat reacții negative în Occident. Clémenceau a condamnat "națiunea liberă maghiară" pentru că-și reprima naționalitățile și însuși fiul lui Garibaldi (în ciuda admirației tatălui său față de Ungaria) i-a blamat pe unguri pentru asuprirea "românilor latini" 201 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 172-175 202 Op. cit., vol. II, p. 144. Vezi și Contele Czernin, Ottokar, Im Weltkriege, Viena-Berlin, 1919, p. 64 203 În Oameni cari au fost, vol. II, București
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Partea I PRINCIPII GENERALE ALE RELAȚIILOR DE MUNCĂ. DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE SALARIAȚILOR*) --------- Capitolul 1 Principii generale privind relațiile de muncă Articolul 1 (1) În România, desființarea pentru totdeauna a exploatării și asupririi omului de către om, dezvoltarea impetuoasa a forțelor de producție și generalizarea relațiilor de productie socialiste, aflate într-un proces continuu de perfecționare, așează muncă - principalul factor de progres și civilizație - pe cea mai înaltă treaptă a valorilor sociale*). ... ------- *) Textul, că
CODUL MUNCII din 23 noiembrie 1972 cu modificări până în august 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138016_a_139345]
-
moarte în trei mari grupe: Păcatele capitale păcatele capitale sunt cele mai numeroase și stăpânesc pe cei mai mulți oameni. Acestea sunt: mândria, iubirea de arginti, zgacenia, zavistia, lăcomia, minia, lenea. Păcate strigătoare la cer sunt mult mai grave precum: uciderea, pruncuciderea, asuprirea săracilor, răpirea avutului altuia, uciderea aproapelui etc. (Părintele Cleopa vol. 4 p.83). Păcatele strigătoare la cer se numesc așa pentru că strigă și cer de la Dumnezeu pedepsirea omului încă în viață (Părintele Cleopa vol.4 p. 83). Păcate împotriva Duhului
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Evul Mediu a supraviețuirii. Numai că această supraviețuire se poate obține pe două căi, diferite dar care duc la același rezultat, însă cu un aspect moral diferit: - Cea a „capului plecat” pe care ” sabia nu-l taie”; - A luptei împotriva asupririi, fie că vine din interior sau din afara spațiului național. Din păcate, România nu poate fi considerată o țară cu drepturi depline în cadrul organismului european ci, având statut de colonie. Cum poate fi considerat un stat de mărimea Italiei, ca suprafață
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
ROMÂNEASCĂ 2 6.1. Traduceri 2 6.2. Adepți 2 CONCLUZII FINALE 2 Bibliografie 2 ARGUMENT Jean-Jacques Rousseau, "personalitate ilustră a secolului luminilor și ideolog de seamă al revoluției din Franța, a contribuit pe deplin la prăbușirea unei lumi a asupririi și a înjosirii umane. Operele sale constituie deopotrivă canonada dinamitardă a orînduirii feudale, cît și mărturia persecutării sălbatice a unei conștiințe neîngenunchiate ce își purtase de-a lungul lucrărilor arse în piețe publice la Paris și Geneva și în peregrinările
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
multă libertate era posibil în condițiile concrete în care-și desfășurau activitatea educativă. "Încă din ultima parte a veacului al XVIII-lea și apoi de-a lungul secolului al XIX-lea, operele și ideile sale adînc umanitare, propagînd lupta împotriva asupririi și prejudecăților, pentru libertate și demnitate umană, pentru triumful dragostei de oameni și respectării condiției umane, au avut o vastă răspîndire cuprinzînd atît vestul și sud-estul Europei, Rusia, cît și America, China și Japonia. Cetățeanul Genevei devenise cetățean al lumii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
partidului comunist, Editura Nemira, București, 2006, p. 9. 1081 Deși nu vom insista, vom spune că până și statul, ca modalitate modernă de organizare umană în colectivități era considerat ca fiind "...un organ de dominație de clasă, un organ de asuprire a unei clase de către o altă clasă...". Vezi și V.I. Lenin, "Statul și revoluția", în Opere, vol. 33, Editura Politică, București, 1964, p. 7. 1082 Comuniștii au clamat și reclamat în permanență necesitatea creării unui om nou, ca și cum ființa umană
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
geam. Evident, are ochii obosiți de nestinsele lumini electrice ale închisorii. Este foarte fericit și admiră peisajul Transilvaniei. Își aduce aminte că și Caragiale a admirat acest peisaj. Spune: da, sigur, au fost și aici suferințe, au fost și aici asupriri, numai că aceste suferințe n-au perturbat atât de mult sufletul românesc, respectiv sufletul transilvan. Aici n-a existat "mâl turcesc". Ajunge la Cluj în 3 august 1964, se plimbă prin oraș și are viziunea Europei Centrale. Eu aș zice
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
îi identifică cu dacii latinizați : “Acești valahi nu sunt nici bulgari nici wälche (celți), ci vlahi, urmași ai marei și străvechei seminții de popoare a tracilor, dacilor și geților, care și acum își au limba lor proprie și cu toate asupririle, locuiesc Valahia, Moldova, Transilvania și Ungaria în nunăr de milioane. Vor fi fost, timp îndelungat, apăsați de goți și apoi de huni și de alții; de toți însă „s-au eliberat” . CONFUZIA DINTRE GEȚI ȘI GOȚI SAU CUVÂNT ÎMPREUNĂ DESPRE
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
taină; * funcționar, geamantan, realitate, dezechilibru, respectabil, astral; * imbold, frumos, inamic, aclimatizare, literalmente, concomitent; * calendar, tablă, întrebare, hidratare, sandviș, inflamabil, ingenios; * mobilitate, perfect, răzgândi, contraatac, aparat, îmbinare, maleabil; * minune, funcționar, constructiv, superb, demers, ochelari, inegal; * ceașcă, instrument, echilibru, epilog, alee, înspre, asuprire, perfect; * inflamabil, condiment, posibilitate, trasee, spaimă, ireversibil; * dezarmant, șarmant, imprevizibil, ingenios, practică, dezechilibrare; * punctual, perfecțiune, interesant, inadaptabil, miliardar, grandoare; * instrumental, ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formă de apărare împotriva unor elemente ale mediului educațional: examinări, vorbitul în fața clasei, a fi judecat în fața colegilor etc. 10. MODUL DE MANIFESTARE A PROFESORULUI poate crea de multe ori, probleme de disciplină, în loc să le rezolve; iată câteva atitudini inadecvate: • asuprirea elevilor, plecând de la premisa că ordinea este alfa și omega în educație; • ignorarea disprețuitoare a elevilor; • evaluarea elevilor în termeni constant negativi și depreciativi. La asemenea atitudini reacția elevilor poate lua forme extreme: furie, agresivitate verbală, vandalism, bătăi etc. Așa cum
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și cu o capacitate uluitoare de concentrare interioară. Contemporan al revoluției burgheze din Franța anului 1789 el a îmbogățit arta muzicală cu un conținut nou, progresist. Egalitatea tuturor oamenilor, avântul pasionat către dreptate, către libertate, ura neâmpăcată față de despotism, față de asuprirea și îngră direa drepturilor omului, aceste nobile principii umaniste au devenit baza ideilor sale despre lume și s-au oglindit în arta sa. Înaltul conținut de idei a constituit trăsătura caracteristică a artei marelui compozitor cetățean, care a răsfrânt în
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
aceștia au făcut parte,datele fiind puse de acord cu evocările respective. 6. 1907 din toamnă până-n primăvară la Hudești Intensificarea exploatării la începutul sec. al-XX- lea de către moșieri, arendași, cămătari și lacheii lor prin cele mai odioase forme de asuprire și înjosire, lăsându-i fără mijloace de muncă și săraci lipiți pământului, i-a determinat pe aceștia să treacă la acțiuni hotărâte împotriva exploatatorilor care au culminat cu marea răscoală din anul 1907. La Hudești, frământările țăranilor au început încă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de fasole, 200 grame de pâine și 200 grame de mălai”, oamenii nu capătă îmbrăcăminte, „dorm pe jos în pădure, deseori în noroi, sub ploaie, deoarece nu există nici macar bărăci”. Politică regimului „titoist” este „național-șovinistă, rasială de tip fascist, de asuprire bestiala a minorităților naționale, de răpire a oricărui drept de liberă afirmare”. Organizațiile minorităților naționale sunt dizolvate, liderii lor arestați, în timp ce presa este strict controlată. Pentru noi, românii, se naște firesc - dacă ar fi sa comentam puțin - si nedumerirea legată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
intitulează „Esență fascista a politicii clicii lui Tito în problemă națională”. „Analiza” să pleacă de la ce a făcut nazismul în cu privire la exterminarea în masă, în anii războiului, extinzând discuția la S.U.A., „țară unde libertățile democratice sunt din ce in ce mai mult desființate, unde asuprirea națională ia forme din ce in ce mai sălbatice, unde linșajul, gangsterismul și omuciderea sunt cultivate prin toate mijloacele (școli, presa, cinema etc.)” Referindu-se la Iugoslavia, consideră că în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale angloamericanii „mizau pe două cărți”. Prima dintre ele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
într-un stil ditirambic, relatează despre „istoricele înfăptuiri” ale statelor socialiste, determinând reacția „imperialiștilor”, care „fac sforțări nebunești să răstoarne noul regim făurit prin lupta poporului muncitor din țările cu democrație populară și să readucă vechile regimuri de exploatare și asuprire”. Despre Tito, cursanții sunt învățați că este „un vechi spion și provocator al imperialiștilor americani și englezi”. Nu s-a dat în lături de la nicio „mârșăvie pentru a lovi în mișcarea muncitoreasca, pentru a menține clasa muncitoare sub jugul exploatării
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito, cursanții sunt învățați că este „un vechi spion și provocator al imperialiștilor americani și englezi”. Nu s-a dat în lături de la nicio „mârșăvie pentru a lovi în mișcarea muncitoreasca, pentru a menține clasa muncitoare sub jugul exploatării și asupririi capitaliste”. S-a înconjurat de „o bandă întreaga de ticăloși” și a figurat pe statele de plată ale serviciilor secrete încă înaintea celui deal doilea razboi mondial. În timpul mării conflagrații, „temându-se” că în centrul și sud-estul Europei proletariatul va
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
s-ar fi depistat de trei ori în decurs de o săptămână caricaturi „reprezentîndu-l pe Tito că o fiara”. Apare în acest context numele foarte lung al unei organizații de rezistență numită „Uniunea patrioților iugoslavi pentru eliberarea popoarelor Iugoslaviei de sub asuprirea fascista a clicii Tito-Rankovici și din robia imperialista”. Interesantă ni se pare „Postfața” semnată de editură din România, care s-a îngrijit de apariția lucrării. Se amintește procesul „spionilor și trădătorilor titoiști” de la București, din august 1950, unde a fost
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva asupririi, pentru demnitate împotriva slugărniciei, pentru naționalismul faptei împotriva făgăduielilor înșelătoare"603. Deși georgiștii au desfășurat o campanie electorală intensă, marcată de întruniri în diferitele sectoare ale capitalei, cu atacuri repetate la adresa camarilei, rezultatele alegerilor desfășurate la 12 aprilie au dat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de directivă și de control [...] liberalismul să rămână, mai presus de toate, național". (Gh. I. Brătianu, Problema noilor elite și a liberalismului în România. Extras din revista "Libertatea", București, 1933, Tipografia de Artă și Editură Leopold Geller, p. 6-15.) Guvernul asupririi naționale. Comunicat "Samavolniciile guvernului nu mai cunosc nicio limită. După toate ilegalitățile, abuzurile de putere și violențele menite să împiedice libera exercitare garantată prin lege, a propagandei electorale de către organizațiile politice ale opoziției, acțiunea de teroare a guvernului prezidat de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au aclamat ieri pe dl. Gheorghe Brătianu și au cerut înlăturarea guvernului profitorilor, al cenzurii și al stării de asediu. Declarațiile d-lui Gheorghe Brătianu "[...] Unde s-a ajuns astăzi? Ce liniște și ce siguranță ne înfățișează un regim de asuprire și de teroare, de sfărâmare a libertăților cetățenești? Ce liniște și ce siguranță ne poate chezășui procesul de dezagregare a forțelor noastre politice, de înlăturare a elementelor de statornicie și de hotărâre, în folosul celor de servilism și de corupțiune
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în intreprinderi; naționalizarea orașelor și a ținuturilor de la graniță; pregătirea temeinică a tineretului român pentru comerț și industrie, la care trebuie să conlucreze, în primul rând, toate intreprinderile comerciale și industriale. Voim un echilibru sănătos al vieții economice: să înlăturăm asuprirea monopolurilor și trusturilor. Să dăm premii bunilor gospodari, să înlesnim împrumuturi pe termen lung, cu dobândă cât mai mică, până la 3% pe an, pentru ușurarea muncii plugarului și sporul venitului său. Să scădem birurile, să înlăturăm prețurile neomenoase cu care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de la o libație. Ortodox, bunicul meu a studiat teologia la Sibiu, unde s-a împrietenit cu colegul său de facultate Nicolae Ivan, viitorul episcop de Cluj. Sub îndemnul acestui prieten, probabil, a participat la lupta națională a românilor ardeleni împotriva asupririi maghiare și a fost unul din cei 237 de bărbați care în anul 1892 au pornit la Viena ca să înmâneze împăratului Memorandul. Înscăunat după Unirea din 1918 în nou înființata (reînființata) episcopie a Vadului și Feleacului, Nicolae Ivan și-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]