763 matches
-
fugari devenea mai compactă. Îndepărtându-se de pâlnie, oamenii împovărați cu saci, se împingeau și, dintr-o dată, se observau unii pe alții. Încercau să-și vorbească, dar unda de șoc rătăcită în mijlocul caselor țâșnea pe neașteptate și, cu un ecou asurzitor, le punea căluș. Își agitau brațele cu neputință și își reluau fuga. Când, la capătul străzii, Charlotte a văzut gara, și-a simțit fizic viața de până ieri prăbușindu-se într-un trecut fără întoarcere. Doar zidul fațadei mai stătea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
stând desculț pe o scândură, începea să prăjească pește. În jurul focului de lemne deveneam volubili. El îmi povestea despre câte o pradă extraordinară (un pește prea lat ca să treacă prin gaura făcută de arborele cotit!), despre dezghețurile care, în rostogolirea asurzitoare a sloiurilor, duceau la vale bărcile, copacii smulși și chiar izbe cu pisici cățărate pe acoperiș... Iar eu vorbeam despre turniruri și cavaleri (tocmai aflasem că războinicii de odinioară, când își scoteau coiful după o întrecere, aveau obrazul acoperit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cumplit. Teamă, rușine totodată. Un strigăt scurt, răgușit a sfâșiat zumzăiala monotonă care plutea deasupra pieței. Charlotte s-a întors brusc. A văzut ceva mai iute decât fulgerul. Ciungul, în lada lui rulantă, a coborât panta străduței cu un pocnet asurzitor de rulmenți cu bile. Ciotul lui s-a proptit de mai multe ori în pământ, dirijând coborârea aceea nebunească. Iar în gura lui, chinuită de un rânjet oribil, săgeta un cuțit strâns în dinți. Schilodul care tocmai îi furase banii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prind pantalonul, cămașa, care, plutind, se agățaseră, din fericire, de crengile sălciilor, și am pescuit la țanc espadrila Charlottei. Apoi foile - erau traducerile transcrise. Ploaia le-a transformat repede în ghemotoace pătate cu cerneală... Nu ne-am remarcat teama - gălăgia asurzitoare a tunetului a alungat orice gând cu violența. Trombele de apă ne-au izolat în mărginirea tremurătoare a trupurilor noastre. Ne simțeam cu o intensitate crescândă inimile dezgolite, înecate în potopul care amesteca cerul cu pământul. După câteva clipe, a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca acesta să-și descarce mânia („Potop, vântoasă vijelie și tunete asurzitoare”) pe meleaguri pustii, nelocuite (așa cum se spune că procedează și solomonarii în mitologia populară românească). Prea fericite zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere, Primind libațiile noastre, ne hărăzește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zâmbitor. ― Ce taine s-ar putea ascunde în spatele unor ochi de slujnică? Ș-apoi, dacă n-ai fi fost tu, poate că astăzi nici n-aș mai fi fost printre cei care pot face confesiuni. În momentul acela, o bubuitură asurzitoare zgudui zidul Fortăreței. Rim se ridică instantaneu și privi spre locul de unde venise zgomotul. Era la aproape o jumătate de kilometru depărtare, judecând după fumul gros care se ridica de-a lungul zidului, începu să alerge, încercînd să își domolească
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a fost un pic cam neclară, dar asta e poate și vina mea. Doresc moaște ale Sfântului Augustin. Aduceți cât mai multe și, atunci când le voi vedea, voi ști cu siguranță de care anume am nevoie. Rumoarea din sală deveni asurzitoare. Ofertele se întretăiau în aer, într-un vacarm din care Kasser prindea cu greu propoziții disparate. Anticipase efectul acela, dată fiind adevărata industrie de falsificare a moaștelor Sfântului Augustin care înflorise pe Terra. Pe vremea când încă mai era împărat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lui Rim. ― De ce m-ați atacat? mugi spionul. ― Alarik, Alarik a fost. El ne-a convins să venim. ― Și cine e Alarik? Bărbatul întinse o mână tremurândă spre corpul descăpățî-nat al primului agresor. Mintea lui Rim fu cuprinsă de un asurzitor strigăt de nemulțumire care nu făcu însă să tresară nici o fibră pe fața spionului. ― Știți cine sunt? Gâfâind și încercînd instinctiv să se îndepărteze târâș de arătarea care îi sfârtecase prietenii, pământeanul începu să bolborosească: ― Au venit doi oameni care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
piardă în mulțime. - E o cursă! A vrut să îl provoc pentru că are arme de care nimeni nu știe. Mi-a pătruns în minte! Nu e drept, urlă Preotul. Omorîți-i înainte de a vă omorî el pe voi. Vocea ly era asurzitoare și din vacarmul acela Jorlee înțelese că reprezentația lui, felul său de a-și lua adio de la Zerri, nu putea să mai dureze mult. Cu un efort de voință, băiatul ridică de la pământ toate cele cincisprezece pumnale rituale și le
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
psi. Alaana clipi des când intră în încăpere și sondă cu disperare în jur. Percepea însă doar mințile celorlalți colegi. Resimțea prezența clonelor, dar, fiindcă erau atât de mulți operatori și cu toții erau agitați, în mintea ei se înghesuiau larme asurzitoare. - Cred că mă cunoașteți deja, spuse calm Oksana privind feroce la operatori. Alaana se concentra asupra fizionomiei femeii, încercînd să pătrundă dincolo de ochii ei reci. Zadarnic. - Daaaa, rosti Tader, lungind răspunsul și fîcîndu-l să sune precum vorba unui copil răzgâiat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și apoi îl arătă cu degetul. - Sunteți prizonierii cercului, hohoti Xtyn. Cei trei priviră dâra din praf. Fără ezitare, Vartil strică linia perfectă cu vârful sandalei sale. - Și ce ai rezolvat cu asta? Te joci cu colburile! Vocea ly deveni asurzitoare. A-l acuza pe un adult că se joacă cu colbul era ca și cum i-ai fi spus în față că e neputincios, fiindcă praful drumului era primul instrument cu care copiii începeau să-și exerseze puterile psi, chiar înainte de a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la rându-i, de un fals patriotism: „Am scris aceste rânduri ca să rămână scrise aici și istoricii viitorului să știe că s-au ridicat cu deznădejde, răsunătoare în pustiu, și alte glasuri, de «trădători» și de «vânduți» în mijlocul rumoarei «patriotice» asurzitoare de astăzi“72. Dincolo de expresiile prea dure utilizate, de pretențiile exclusiviste în slujirea interesului național ale fiecărui curent de opinie, se avea în vedere realizarea aceluiași obiectiv fundamental. Existența acestor orientări, diferite pe termen scurt, s-a dovedit extrem de utilă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din ele o furie comună, dezlănțuită cu violența elementelor naturale. Romanul excelează în crearea tensiunii insuportabile care precedă izbucnirea răscoalei și în a da apoi senzația de precipitare amețitoare a faptelor. Impresia e - scrie Eugen Ionescu - „de furtună, de vuiet asurzitor, urmat de o liniște mortuară”. Mulțimea e aici personajul principal. Dar și figurile care o alcătuiesc, inclusiv flăcăul Petre, o căpetenie ivită din rândurile răsculaților, sunt schițate cu o mână sigură. Oriunde zăbovește ochiul este surprinsă o întrețesere minuțioasă de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
să strângă pânzele, ce au fost sfâșiate În bucăți În doar câteva minute și care continuau să se lovească de catarg și să șuiere În bătaia vântului. Nici măcar catargul nu scăpă dezlănțuirii stihiilor, ci căzu peste bord cu un zgomot asurzitor, În timp ce valurile Înspumate invadau puntea vasului nostru. Noaptea era extrem de Întunecoasă, luminată doar din timp În timp de scânteierile fulgerelor care străbăteau cerul Însoțite de bubuiturile tunetelor; grindina și ploaia cădeau În neștire, astfel Încât natura Însăși părea că pusese la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
curriculumului" Au existat curricula explicite și teorii curriculare de felul celor construite de Bobbitt și Dewey înainte de secolul XX? Desigur, nu. Dar teoreticienii moderni ai comunicării știu că, uneori, tăcerile sunt mai „grăitoare” decât vorbele și că există chiar „liniști asurzitoare”. Iată însă un caz de „teorie tacită”, dar bine explicată! S-au adunat în ultimele trei milenii munți de studii dedicate personalității fabuloase a lui Socrate (467-399 î.Hr.). S-a subliniat îndestul - și profund - importanța sa în istoria filosofiei și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o viziune ultramodernistă a formării „omului complet”, a „omului reumanizat” prin autoeducație integrală. La prima vedere, Socrate platonicul spune mai puțin. Dar subînțelesurile pe care le conține ceea ce nu spune fac tăcerea sa nu doar „grăitoare”, ci de-a dreptul „asurzitoare”: se proclamă ceva profund despre rostul educației în devenirea omului ca om. În acest fel, Socrate a prezentat și ilustrat „regulile metodei maieutice”. Mulți au sesizat corect, au apreciat și lăudat acest element al gândirii socratice, care a și dat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
există. Comenius s-a stins la 15 noiembrie 1670 și a fost înmormântat în curtea unei biserici valone din Naarden, lângă Amsterdam. Făcuse, într-adevăr, mult zgomot. Consultatio catholica ar fi declanșat însă în epocă o zarvă peste măsură de asurzitoare. Este o operă care pune într-o cu totul altă lumină personalitatea celui considerat „părintele pedagogiei moderne”. De fapt, Comenius era cu totul altcineva. Vom încerca să deslușim această față necunoscută în subcapitolul următor, continuând studiul acestui caz unic în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anunță prin multiplicarea debordantă a întrebărilor de tipul „Cine sunt?” sau „Cum să mă (re)prezint în lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică distanțarea lentă și sigură față de fatalitatea destinului pentru a face loc libertății de a alege propriile strategii ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin acele simboluri pe care le consideră ca de la sine înțelese și ca purtătoare de indicii ale unei superiorități certe: lux vestimentar ostentativ etalat, mașini și alte obiecte cât mai vizibile ca proveniență a mărcii și a prețului exorbitant, zgomot asurzitor de atenționare simbolică și închidere în fortărețe de locuit supradimensionate. Distincția identitară rezidă în separarea de tot ceea ce este comun și în umilirea altora prin ostentație. Conformarea prin fixare se asociază cu repetarea acelorași simboluri în grupul de asemănare, cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Cum o să-l ajuți dacă-i îndeși pe cap găleata asta de fier? încetează imediat, n-auzi? Ă Atenție la palanc! strigă un glas ca de tunet. Aproape în aceeași clipă, enormul cap se prăbuși în mare cu un zgomot asurzitor, întocmai ca masa de piatră a Niagarei în vîltoarea apelor; corabia, ușurată brusc de povară, se rostogoli pe cealaltă parte, dezvăluindu-și arama strălucitoarea a carenei; toți marinarii rămaseră fără suflare în timp ce Daggoo apărea - cînd peste capetele lor, cînd deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe vatră, închipuindu-și că e-n siguranță. Dar chiar și în joacă își arată puterea, deși uriașa ei corpolență nu mai are, în astfel de clipe, nici o demnitate. își aruncă în aer coada, izbind apoi apa, cu un zgomot asurzitor, ce se aude pînă hăt departe de jur-împrejur. Ai crede că bubuie un tun de mare calibru, iar dacă-ai vedea norișorul de aburi, de la cealaltă extremitate, adică de deasupra răsuflătorii balenei, ai crede că-i fumul exploziei. 5) în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ruginite zac de jur-împrejur, întocmai ca-n curtea unei fabrici de bere; fumul cazanelor a înnegrit toate parapetele vasului; marinarii umblă de colo pînă colo, năclăiți de ulei; corabia însăși pare un mare leviatan, iar peste tot domnește o larmă asurzitoare. Dar, peste o zi-două, te uiți în jur și-ți ciulești urechile, pe aceeași corabie: dacă n-ar fi ambarcațiunile și cazanele care trădează baleniera, ai jura că te afli pe vreun vas comercial care navighează în tăcere, sub comanda
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
toate fabricile de pe pămînt. Cuvintele care nu se pot auzi prin larma fuselor ce se răsucesc, se aud limpede afară prin ferestrele deschise. în felul acesta au putut fi surprinse și multe ticăloșii. Vai, muritorilor! luați seama, căci în larma asurzitoare făcută de marele război de țesut al universului, pînă și gîndurile voastre cele mai subtile pot fi auzite de departe! Așadar, giganticul schelet alb și adorat zăcea - ca un colos leneș - în mijlocul războiului de țesut al acelei verzi și neobosite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
își părăsesc ascunzișurile și fug cât mai departe de locuințe, cu gurile și nările tremurânde. Maimuțele manifestă semne de agitație mare cam cu o zi înainte de un seism puternic, sunt nervoase, sar din copac în copac și provoacă un zgomot asurzitor. Animalele sălbatice sunt mai sensibile la cutremure decât cele domestice, deoarece instinctele lor nu sunt estompate, diminuate și nici modificate, așa cum se întâmplă în cazul animalelor domestice, ca rezultat al menținerii lor, timp îndelungat, sub tutela și influența omului. Din
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor era sporită de zgomotele de afară. Geamuri se prefăceau în țăndări, bucăți de zidărie se desprindeau, coșurile caselor se prăbușeau în stradă și pe trotuare cu zgomot asurzitor.” (Universul, 13 februarie 1940). Cutremurul din 21 decembrie 1969, având epicentrul în partea sud-vestică a orașului Focșani, a confirmat legătura dintre distribuția focarelor normale și tectonice ale regiunii Vrancea. La stația seismică Vrâncioaia s-au înregistrat replici cu magnitudinea de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]