3,106 matches
-
care omul nu este altceva decât șirul faptelor sale . Un muzician complet și un om cu calități excepționale, un artist fermecător, cuprins de flacăra geniului. Așa l-am perceput pe Maestrul Gheorghiu pe parcursul excepționalei sale cariere și în recitalul-eveniment de la Ateneu. Valentin Gheorghiu rămâne un model de tinerețe spirituală, care a influențat benefic progresul artei interpretative românești și o valoare la care s-au raportat de-a lungul timpului foarte mulți muzicieni din țară și de peste hotare. În tainicul atelier al
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
și ai conservatoarelor din țară - foarte mulți la număr - au umplut cu bucuria lor de a dărui muzică de și cu calitate, acel spațiu ce leagă, nu numai la propriu, cele două săli importante unde au avut loc concertele grele: Ateneul și Sala Mare a Palatului. De-a lungul anilor, am mai văzut muzică în spații libere: la Viena, la Bruxelles, la Zürich, la Londra, dar aici, ceea ce am urmărit afară, mi s- a părut absolut special. Deși totul se desfășura
Frumuse?ea ?nceputului by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84002_a_85327]
-
au susținut concerte la Câmpina, Sinaia (Muzeul memorial G. Enescu) și Filarmonica ”G. Enescu” (saLa mică) în cadrul ciclului “Concertele de marți” pentru tineri interpreți de valoare, violonista Darya Varlamova din Minsk - Belarus a revenit și la Câmpina 21 aprilie, și Ateneul Român (Sala mică), 23 aprilie 2013. Împreună cu pianista Zhanna Varlamova, Darya aduce un omagiu lui G. Enescu, ambele interprete, prin cântul sensibil, visător, dramatic, povestitor, ardent, pasionat, cu o mare forță de expresie, cum și-ar fi dorit compozitorul însuși
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
George Enescu” din București, sub bagheta lui Nicolae Boboc, Acis și Galathea de G. Fr. Händel, în 1978, la Lugoj și Timișoara, în aceeași viziune dirijorală, Simfonia a IX-a de L. van Beethoven, într-o memorabilă interpretare, pe scena Ateneului Român din Capitală, în 1987, sub bagheta lui Mihai Brediceanu, Recviem-ul de Verdi, în 1988, cu concerte la Timișoara și Lugoj, sub conducerea lui P. Oschanitzky, etc.), începând cu anul 1990, corala lugojeană, structurată ca o formație vocală camerală
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Carmen MANEA În 22 aprilie, în cea de-a treia zi de Paște, publicul bucureștean a avut bucuria să participe la concertul susținut pe scena Ateneului Român de Corul de copii și tineret Symbol al Patriarhiei Române, dirijat de maestrul Jean Lupu și de lect. univ. dr. Luminița Guțanu. Repertoriul a cuprins lucrări religioase și laice, din muzica românească și universală. Bucuria Sărbătorii Învierii Domnului a
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
numeroase distincții. Profesorul Jean Lupu - directorul și dirijorul principal al ansamblului - vorbea într-un interviu, despre particularitățile expresive ale corului de voci egale, care prin specificul lui exprimă „suavitatea” vocilor de copii. Valoarea de excepție a prestației artistice de pe scena Ateneului s-a datorat atât calităților muzicale și spirituale ale membrilor ansamblului, cât și măiestriei și profesionalismului dirijorilor. De la prima la ultima piesă, publicul a admirat rafinamentul interpretării, precum și capacitatea muzicienilor de a comunica sentimente și emoții autentice. Programul a debutat
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
de a-i conduce cu multă competență și pasiune. Prin intermediul muzicii, artiștii au încântat publicul și l-au făcut să viseze la o lume mai bună și mai frumoasă, în care credința și valorile culturale autentice sunt onorate. Pe scena Ateneului, corul Symbol a reușit să transforme cântul într-un miracol necesar existenței oamenilor ca pâinea cea de toate zile.
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
Recital-eveniment la Ateneul Român Carmen Manea În 29 octombrie 2013, pe podiumul de concert al Ateneului Român s-au aflat trei muzicieni de marcă: pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu și violonista Diana Moș. Programul a cuprins creații reprezentative ale compozitorilor Claude Debussy
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
Recital-eveniment la Ateneul Român Carmen Manea În 29 octombrie 2013, pe podiumul de concert al Ateneului Român s-au aflat trei muzicieni de marcă: pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu și violonista Diana Moș. Programul a cuprins creații reprezentative ale compozitorilor Claude Debussy și Dan Dediu, scrise pentru pian la patru mâini și pentru vioară și
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
și pedagog. Așadar, anul 2013 poartă amprenta sa, fapt pentru care, de-a lungul anului am luat parte de multe ori la evenimente dedicate lui. Ultimul a fost un recital cameral, ce a avut loc în luna iunie pe scena Ateneului, unde i-am putut asculta diverse lucrări în interpretări deosebite ale unor artiști precum: Geanina Munteanu (mezzosoprană), Vladimir Deveselu (tenor), Raluca Voicu-Arnăuțoiu (vioară), Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
artiști precum: Geanina Munteanu (mezzosoprană), Vladimir Deveselu (tenor), Raluca Voicu-Arnăuțoiu (vioară), Oana Spânu-Vișenescu (vioară), Theodor Iancu (violoncel), Manuela Giosa (pian), Constantin Ionescu-Vovu (pian) sau Ion Iosif Prunner (pian). (Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-a dat ocazia să îl vedem pe Christian Badea dirijând cele Trei piese pentru orchestră de coarde de același Constantin Silvestri. Așa cum ne-a obișnuit, Christian Badea
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc Mihai Alexandru CANCIOVICI În istoria muzicii românești, în istoria culturii noastre, ceea ce a întreprins Mariana Nicolesco de la revenirea sa în țară și de la istorica sa primă apariție pe o scenă românească, în 1991, la Ateneul Român, e fără precedent și fără egal. Prin Concursul și Festivalul Internațional de Canto Hariclea Darclée, Mariana Nicolesco a readus în conștiința națională o mare glorie a trecutului și a generat de 18 ani încoace o adevărată școală de canto
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
cea mai autentică factură lisztiană. Temele românești abundă, ici colo și câte o temă de caracter maghiar, însă totul incontestabil presărat cu minunate melodii românești. Regina Maria Concertul se fixează, nu pe octombrie, ci pe ziua de 17 decembrie la Ateneul Român. În trei săptămâni această rapsodie fu învățată pe dinafară spre uimirea și bucuria lui O. Beu, care deveni cel mai asiduu vizitator al casei noastre. Între timp îmi adusese minunatele jocuri românești de pe Mureș de Z. Kodály, compozitor de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de viu a rapsodiei lui Liszt. Pe urmă Ignaz Friedman, pianistul cu renume mondial, Borowski tot celebru pianist, în fine toți care trec prin București și fac artă adevărată. Concertul în București e fixat pe seara de 17 decembrie, la Ateneu, iar după aceasta în plan cum urmează să fie în turneul meu: Sibiu, Cluj, Brașov, Arad, Lugoj, Timișoara, iar mai târziu urmează orașele: Cernăuți, Iași, Sighișioara, Sebeș-Alba, Viena, Praga, Varșovia și o ședință la Radio difuziune în București, aceasta precedată
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mea cu principesa, care îmi promise că întocmai aceste cuvinte ale mele le va comunica regelui. Sunt în căutarea unui pian de concert, deoarece pentru o asemenea seară, din nenorocire nici până în 1941, acest instrument atât de necesar în sala Ateneului, nu a fost cumpărat ca să satisfacă cererea publicului și a marilor pianiști, care se perindă pe această ilustră estradă. Ba “Asociația muzicală” (asociație formată din diletanți ai protipendadei bucureștene) au chibzuit că ar fi mai necesară cumpărarea și așezarea unei
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cumpărat ca să satisfacă cererea publicului și a marilor pianiști, care se perindă pe această ilustră estradă. Ba “Asociația muzicală” (asociație formată din diletanți ai protipendadei bucureștene) au chibzuit că ar fi mai necesară cumpărarea și așezarea unei orgi în sala Ateneului, care de altfel nu prea are întrebuințare decât la cel mult două concerte de oratorii pe an. Așa cred că achiziționarea unui pian de concert ar fi fost cel mai cuminte și necesar lucru în primul rând. Magazinele de muzică
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
se împerechea minunat cu rozul delicat al trandafirilor. Sala era tixită de cel mai ales public, cu toate că Opera Română fixase în ultimul moment o premieră pentru aceeași seară. Sala operei rămase pe trei sferturi goală, toată lumea venind la concertul de la Ateneu. În loja regală se afla regele Carol al II-lea, regina Elisabeta a Greciei, toată suita, iar în sală, într-o loje de primul rang se afla principesa Sofia de Wied, dreaptă în rochie gen albanez, în aceeași loje Beu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
alții, și natural cu familia mea, ne ducem să luăm masa la “Elysée”, unde taraful vestitului Grigoraș Dinicu mă întâmpină cu o muzică triumfală “get beget” națională, cântată în cinstea mea. Zilele următoare presa nu vorbi decât de evenimentul de la Ateneu. Așteptăm să treacă sărbătorile Crăciunului și cu primele zile ale lunei ianuarie pornim eu și cu Beu în turneu cu Rapsodia Română (bineînțeles și cu un program mare de altă muzică). Prima țintă fu Sibiul, oraș în care Liszt își
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pregăti un ceai fierbinte, care ne făcu să ne vie inima la loc. N-am să uit nici pădurea de argint de la Bârnova, văzută a doua zi din trenul care mă ducea spre București. În februarie 17, 1935, cânt la Ateneu în simfonicul dirijat de Ionel Perlea. Concertul d-moll de Brahms (prima audiție în București). Acest concert minunat l-am studiat în șase săptămâni l-am cântat cu entuziasm și bucurie, prinsă de farmecul și bogăția melodică și arhitectonică a acestei
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
soartă. Încep cursurile la școală în clasă am câteva talente: Grete Roth, Vichi Milicescu care are un talent excepțional. La examenul de fine de an cântă Concertul Ddur de Brahms stârnind entuziasm nelimitat, iar la producție care are loc la Ateneu, sub direcția lui Perlea, cântă Concertul de Schumann cu același entuziasm, fiind primită de publicul numeros din sală. Toți ceilalți elevi absolvenți care se manifestă atunci sunt cu totul puși în umbră de acest mare talent pianistic. Pentru prima oară
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
muzica de cameră, ce-o făcea la palat pe vremea reginei Elisabeta, când se cântau pe rând toate quartetele de Beethoven. Vremuri apuse! Tot în martie, în ciclul de concerte cu muzică de cameră, concert de muzică de cameră la Ateneu, organizat tot de Enescu, cu concursul lui Radu Mihail, un foarte talentat pianist și elev al meu. Suntem tot în plin război, am intrat și noi alături de germani, declarând război până și Americii. Unde ne va duce îndrăzneala aceasta? Toate
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
bucătăreasa, erau în panică. Totul se liniștea după scurt timp și noi ne urcam iar la etaj, însă eram cam nedormiți pentru a doua zi când trebuie să continuăm lucrul zilnic. Mari artiști germani se perindau la noi pe scena Ateneului între care preferați erau: Kempf, celebrul interpret mozartian, Gieseking neasemuitul interpret al lui Debussy, Edwin Fischer etc. Cunoscându-i mai de aproape, ca oameni, nu ca artiști, te decepționau cu felul necioplit de a se purta, afară de elvețianul Edwin Fischer
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
după aceea cu început bombardamentele masive americane asupra noastră. La București urma să mai dau încă două recitaluri, din care unul la 5 aprilie, Arta Fugii de Bach (la două piane la Dalles) cu pianista Maria Streitfeld, iar altul la Ateneu în seara de 25 aprilie. Nici unul nici altul n-au mai putut avea loc. Înainte de acestea, la 31 martie am mai concertat la Ateneu sub direcția lui Mihail Jora, cu orchestra simfonică, executând la 2,3 și 4 piane concerte
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Arta Fugii de Bach (la două piane la Dalles) cu pianista Maria Streitfeld, iar altul la Ateneu în seara de 25 aprilie. Nici unul nici altul n-au mai putut avea loc. Înainte de acestea, la 31 martie am mai concertat la Ateneu sub direcția lui Mihail Jora, cu orchestra simfonică, executând la 2,3 și 4 piane concerte de Bach, cu concursul Mariei Streitfeld, Victoriei Milicescu și Miron Șoarec. A fost un entuziasm delirant și sala arhiplină aplauda cu frenezie, forțând repetarea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
miez de noapte, când dăm timpului... timp, pentru a recâștiga cele trăite, recuperează acum astfel de ceasuri ale liedurilor, ale melodiilor, într-o apropiată învecinare, cu ambianțe deosebite, sala de audiții a Centrului cultural din Slobozia sau ambientul cupolat al Ateneului Român. Primul timp al ceasurilor liedului s-a înfăptuit nu de mult, la Festivalul “Ionel Perlea” de la Slobozia, în mijlocul lunii mai a acestui an, când cei doi artiști omagiau în recitalul lor arta meșterului austriac Richard Strauss, la împlinirea a
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]