653 matches
-
departe de iatacul reginei. Puținii care văzuseră statuia spuneau că nu semăna cu Taurus decât privită dintr-o parte, iar că, rotindu-te în jurul ei, ai fi descoperit la un moment dat - cumva în felul unei semnături glyptografice - silueta meșterului atenian ce-o dăduse la iveală. Exista și o teorie mai sofisticată, care făcea legătura între apariția unuia sau altuia dintre cei doi bărbați și lumina răsfrântă de marmura sculpturii: pe Taurus l-ar fi avantajat cea diurnă, iar pe Dedal
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și zenitul lumii ei s-au dispus docil de-a lungul lui, stabilizate de momentul vertiginoaselor rotații. Strict vorbind, caracterul efemer și precar al spațiului astfel creat de Dedal în intangibil îl apropie mai mult de cort. Prin mâinile meșterului atenian, și în același timp pe sub pielea reginei cretane, hoarde de afecte rătăcitoare prinseră să se adune cu oarecare regularitate, întemeind obiceiuri și tradiții private de lansare afară din obștescul plan orizontal. Se înfiripă astfel o prozaică formă de locuire superlativă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
statului de a facilita instruirea copiilor ca o esențială problemă civică. Obligativitatea participării copiilor la școală deriva nu doar din lege, ci și dintr-un obicei. Ca atare, încă de la începutul secolului al V-lea î. Hr., puțini oameni din statul atenian mai rămăseseră analfabeți. Administrația ateniană suporta cheltuielile școlare numai pentru copiii orfani de război. Părinții își trimiteau copiii la școala particulară, în care preda un singur învățător. Locul de desfășurare al actului didactic era locuința învățătorului sau sub porticele orașului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
copiilor ca o esențială problemă civică. Obligativitatea participării copiilor la școală deriva nu doar din lege, ci și dintr-un obicei. Ca atare, încă de la începutul secolului al V-lea î. Hr., puțini oameni din statul atenian mai rămăseseră analfabeți. Administrația ateniană suporta cheltuielile școlare numai pentru copiii orfani de război. Părinții își trimiteau copiii la școala particulară, în care preda un singur învățător. Locul de desfășurare al actului didactic era locuința învățătorului sau sub porticele orașului. Aici copiii dobândeau noțiuni de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
va numi "distribuția puterilor", iar la Montesquieu "separația puterilor": un corp care deliberează afacerile publice (echivalentul Parlamentului), corpul magistraților (echivalentul guvernului) și corpul judiciar. Bibliografie Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Antet, București, f.a. Aristotel, Politica, Editura Paideia, București, 2001 Aristotel, Statul atenian, Editura Antet, București, f.a Ross, David, Aristotel, Editura Humanitas, București, 1998 Vlăduțescu, Gh, Filosofia în Grecia veche, Editura Albatros, București, 1984. ***, Filosofia politică a lui Aristotel, coord.: Muscă, Vasile, Baumgarten, Alexander , Editura Polirom, Iași, 2002 1.4 Concluzii a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o nouă formulă de gândire; meritul incontestabil al acesteia constă în faptul că a plantat prima bornă, inaugurând astfel lungul drum al nașterii sociologiei. Bibliografie Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Antet, București f.a. Aristotel, Politica, Editura Paideia, București, 2001 Aristotel, Statul atenian, Editura Antet, București, f.a Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995, pp. 9-15 Giardina, Andrea (coord.), Omul roman, Polirom, Iași, 2001 Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 88-92 Hurmuziadis
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
omului reprezintă bunul cel mai de preț și, de aceea, ameliorarea condițiilor de viață și bunăstarea trebuie să fie scopuri permanente, astfel încît întotdeauna viitorul să fie mai bun decît trecutul. Acesta este mobilul care i-a determinat pe grecii atenieni să conceapă democrația, pentru a înlătura conducerea dinastică, și etalonul valorii materiale, reprezentat de monedă. Prin cultul omului activ și întreprinzător, orientat spre creație, grecii antici s-au distanțat de modelul practicat în Extremul Orient, susținător al fericirii prin non-acțiune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
două piese ale lui Euripide. Din Fenicienele, el preia tentativa zadarnică a Iocastei de a-i împăca pe Eteokles și Polinikes, mediere a conflictului pe care o atribuie însă Antigonei ; din Rugătoarele, el împrumută considerațiile referitoare la opoziția dintre civilizația ateniană și barbaria tebană. Coerența intrigii țesute din atâtea fire diferite este asigurată de figura centrală a Antigonei, prezentă în toate momentele cheie ale acțiunii. Fidelitatea autorului român față de modelele sale variază în funcție de împrejurări. Uneori, el reproduce aproape exact replicile originale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Rampa, el stabilește și alte analogii între personajele sale și figuri importante ale Vechiului și Noului Testament : prorocul Tiresias, vestitorul nenorocirilor Tebei, aduce cu Irmiah care deplânge viitoarea cădere a Ierusalimului, în timp ce suferințele lui Oedip sunt menite să aducă civilizația ateniană după cum martiriul lui Isus a născut creștinismul. Chiar dacă apropierile sunt uneori forțate, Victor Eftimiu privește Antichitatea prin prisma valorilor creștinismului. Ca și Thebaida, Atrizii reprezintă o contaminare a mai multor izvoare grecești. Varianta lui Eftimiu oferă un rezumat al Orestiei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
judecată cum ar fi un măgar (VI 21) ; găsește că e firesc ca nobilul și viteazul Antistene să aibă o mamă de alt neam pentru că un astfel de om plin de calități nu s-ar putea trage din doi părinți atenieni (XIII 31) ; conchide, după ce Xantipa îi varsă o cană de apă în cap, că orice furtună se termină cu ploaie (XVII 36) ; afirmă că și-a ales o nevastă dificilă cu gândul că, dacă o poate suporta pe ea, va
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
decât epoca ? Divinul Platon n-a fost oare prea terestru ? (p. 173). Prologul piesei atrage atenția asupra ambiguității protagonistului. Chiar dacă pe o scară mai redusă decât în Socrate, dramaturgul folosește surse antice și în această piesă dedicată unui mare filosof atenian. El preia din scrisoarea a VII-a a lui Platon informații cu privire la întrevederea gânditorului cu Herakleides, susținătorul răzmeriței împotriva lui Dionis II (348 c-e) sau la uciderea lui Dion de către cei doi oameni aduși de la Atena (333 e - 334
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le-ar fi spus nicicând (XXIV 35) ; notează că filosoful n-a fost văzut vreodată râzând în hohote (XXI 26) ; sau înregistrează schimbul de replici dintre Dionis cel Bătrân, iritat de flecăreala de filosof obraznic a interlocutorului, și oaspetele său atenian, nemulțumit de răspunsul demn de un tiran mărginit dat de suveranul Siracuzei (XIII 18). E adevărat, există și cazuri în care autorul român nu respectă informațiile lui Diogenes Laertios. El schimbă, de pildă, naționalitatea lui Pollis, curteanul trimis de Dionis
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
n- are cum să accepte un astfel de plan prin care de bună voie să pună la îndemâna lui Platon cele mai zdrobitoare argumente împotriva propriei domnii (p. 191). În același timp, Dion sesizează și contradicțiile republicii ideale concepute de gânditorul atenian. În pofida faptului că invocă ideea echității universale, proiectul filosofului exclude prezența poeților în cetate cu argumentul că poezia e minciună, or nu de minciună au nevoie oamenii pentru a trăi drept și frumos ; nu conferă dreptul la învățătură negustorilor sau
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
remediu al solitudinii (ca să nu fii singur, trebuie să găsești un om, măcar un om - p. 116). În fața slujbașilor care vor să-i verifice actele, Diogene se proclamă din nou om liber și cetățean al lumii aflat deasupra rigorilor legilor ateniene : libertatea este înlăuntrul meu și n-o puteți închide (p. 118). Pasiphon, fiul lui Aristodem, este atras de spiritul de frondă al cinicului și îl îndeamnă să-i strângă pe tineri în jurul lui spre a zgâlțâi din temelii societatea coruptă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-l socotește a fi un om dintre cei mai folositori societății, de vreme ce de la el pot învăța tinerii binele, respectul adevărului, al spiritului omenesc, al libertății (p. 166). Revenit în stradă, gânditorul-vagabond respinge ideea de a se transforma în profetul renașterii ateniene, căci nu dorește decât să fie lăsat în butoiul lui în timp ce Pasiphon și-ar vedea singur de salvarea patriei (p. 166). Declarația lui Diogene că nu are nevoie de oameni îl scandalizează pe tânărul reformator care îl acuză de a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se poate trăi așa, ca un câine (p. 170). Asemenea lui Socrate și Platon, și Diogene este nevoit să admită că a greșit când și-a înălțat eșafodajul teoretic incapabil să reziste la confruntarea cu viața reală. Piesele închinate filosofilor atenieni sunt drame de idei în descendența celor alcătuite de Camil Petrescu, scriitor căruia Dumitru Solomon i-a consacrat studiul Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu (1958). Acestor trei creații teatrale în genul grav autorul le adaugă și o comedie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tânăr, vlăstar al unei familii ce poartă greul blestem al zeilor, dacă ar fi avut șansa să trăiască acum și printre noi (I, p. 62) . Luat ca ostatic în Argos încă din pruncie, eroul lui Ștefan Zicher se consideră acum atenian și își ignoră originile (am venit tare de mult și nu mai știu de unde - I, p. 60), nu fără a avea intuiția unor păcate obscure care-i apasă neamul : Eram într-adevăr chinuit de amintiri care nu erau ale mele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
știu ce anume. S-a întâmplat poate ceva cu strămoșii mei sau poate chiar cu mine, dar parcă într-o altă viață (I, p. 66). După ce dezvăluie plagiatul lui Gorgias, care și-a însușit studiul lui Ghebeus despre situația învățământului atenian fără a avea nicio cunoștință în domeniu, Oreste devine ținta persecuțiilor celui demascat : acesta caută să-l alunge de la catedră și din oraș. Presimțindu-și soarta și intuindu-și vina ancestrală, tânărul susține că să-ți părăsești patria e parcă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tare ca rațiunea și ca voința ? (III, p. 88). Într-adevăr, Gorgias recurge la o armă secretă împotriva dușmanului său bântuit de spaime nedeslușite în nopțile lui de coșmar (II, p. 89) : îi dezvăluie din dosarul întocmit de serviciile secrete ateniene tainele pătate de sânge ale neamului Atrizilor și astfel îl determină să se întoarcă în ținutul natal. Îmbătrânit, dar nu ani, secole, ivit parcă dintr-o altă eră, îndepărtată (III, p. 91), Oreste e silit să se despartă de iubita
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe mai marele nostru prejudiciază Atena (I, p. 61). Toți sunt încredințați că cine îndrăznește să-și spună părerea poate liniștit să-și pună singur capul pe butuci, o dată ce informatorii mișună pretutindeni (I, p. 65). Demagogul Gorgias veghează ca tineretul atenian să primească o educație adecvată și pentru aceasta strânge date despre toți profesorii de la spionii recrutați chiar printre apropiații acestora (I, p. 69). Totodată, el intervine în programa cursurilor cu argumentul că în aceste vremuri istorice nu ne putem permite
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 92). Ignorată de cei din jur, Pythia caută să atragă atenția cu o nouă prevestire însoțită de gesturi oraculare grotești (III, p. 96). De data aceasta, cuvintele ei reiau aproape întocmai o profeție antică rostită la Delphi, îndemnul adresat atenienilor de a-și părăsi orașul în fața invaziei persane, sfat reprodus de Herodot în Istorii, VII 140 : Nefericiților, ce stați ? Fugiți spre capătul lumii/ Casa lăsând în urmă și zidul cetății voastre/ [...] Zeii așteaptă-n picioare nerăbdători/ Temple să cadă și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
eroi! În genialul eseu al profesorului de la Salamanca, Miguel de Unamuno, Sentimentul tragic al vieții, autorul aruncă o frază care ne luminează asupra noțiunii de tragic existențial, văzut de un spirit vitalist, dogmatic - dogmatic În sensul vechii școli de filosofie ateniene. Războindu-se cu toate acele „elemente”, vizibile sau nu, care ne pun În contradicție flagrantă cu datele pozitive ale existenței și, mai ales, cu voința noastră de „a fi” Într-o demnitate a ființei și Într-un bun echilibru cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
făptuite de societăți de habeas corpus și de libertate a cuvântului în interiorul lor (Atena cetățenilor liberi i-a trecut prin foc și prin sabie pe toți locuitorii din Delos, colonia sa răsculată); c) Acest petec de pământ guvernat după formula ateniană are puternice reminiscențe spartiate, cu iloții săi și cu ai săi cetățeni-soldați chemați sub arme șapte sau opt săptămâni pe an; d) A vorbi de democrație la modul general, ca de o substanță, este o amăgire. Calificativul contează. Libanul este
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acționează ca o sită pentru profan și obligă neofitul să pătrundă prin efort în templul silvestru. „Precum lumina se naște din umbră și lupul iese din păduri. Apollo era fiu al tenebrelor. Pădurea sacră în mijlocul căreia se afla templul său atenian se numea lukaion, adică ‘tărâm al lupului’. Aici își transmitea Aristotel învățăturile (...). Lupul devine astfel inițiatorul și purtătorul unei cunoașteri”. Mersul „pe dibuitele”, în basm, activează memoria artistică a drumului chinuit, mutilant, parcurs de Mistricean până la monstrul înghițitor. Vederea percepe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și Veneția în epoca lui. Machiavelli a respins ultima metodă subjugarea imediată cu argumentul că guvernarea orașelor prin violență, în special a orașelor care au fost obișnuite cu libertatea, a fost o afacere dificilă și costisitoare 55. După Machiavelli, imperiile atenian și spartan au fost ambele ruinate din cauza inabilității lor de a menține o astfel de dominație după ce au fost făcute cuceririle. Modul recomandat de Machiavelli în cel mai înalt grad a fost modul român, care a operat prin adoptarea și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]