527 matches
-
Prin urmare, apărarea de către Bonaventura da Bagnoregio a drepturilor și primatului credinței în raport cu o rațiune prezumțioasă ridicată la rangul de zeița-Rațiune; o zeiță-Rațiune incapabilă să înțeleagă condiția de creatură a ființei umane și, deci, să se deschidă experienței religioase; apărarea atotputerniciei și libertății lui Dumnezeu și totodată a autonomiei și libertății individului în interiorul orizontului voluntarist a lui Duns Scotus; apărarea libertății, demnității și responsabilității persoanei umane de către Ockham împotriva acelei omniprezente ispite liberticide, consecință directă a reificării conceptelor colective; apărarea libertății
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
libere, dar te vezi până la urmă din nou ghetoizat, falsificat, împins la loc în lumea ta. Ți se arată iarăși care ți-e locul. Nu vei face concurență scriitorilor occidentali. Mesajul tău e dinainte știut, literatura ta e dinainte citită. Atotputernicia clișeelor: iată o parte din moștenirea împărțirii Europei, iată ce reunificarea ei va trebui să elimine. Un român la Bruxelles (sau la Haga?) Bineînțeles, stând la coadă la aparatul de cafea, cu nasul proptit între omoplații geneticianului maghiar de reputație
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
principale de constituționalism se bazează, una, pe separarea puterilor legislativului, executivului și judiciarului, pentru combaterea concentrării puterii care caracterizează absolutismul și pentru asigurarea neutralității judecătorului și a administrației; cealaltă, pe Constituția susținută de Curtea Constituțională, care impune limite statului și atotputerniciei sale legislative. Prima din cele două forme de constituționalism privește supunerea întregii funcționări a statului unor proceduri politice și juridice precise. Cealaltă se referă la realizarea domniei legii și nu a omului. Acest proces de codificare a dreptului a contribuit
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
O atare relație cuprinde în ea un viciu de formă pe care nu îl putem ignora, rezultînd din următoarea întrebare: înșelatul care știe, care este prevenit de la bun asupra înșelăciunii și care ar putea în consecință să o preîntîmpine așa cum atotputernicia divină cu siguranță că ar fi îngăduit-o8 fără a o face totuși, mai poate fi cu adevărat considerat un înșelat? În principiu, nu. Procedînd în acest fel, Dumnezeu va lăsa lucrurile să se desfășoare potrivit liberului arbitru cu care l-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
există un destin pe care Dumnezeu să i-l hărăzească omului la modul absolut. Cea de-a doua soluție a condus la ignorarea oricărei influențe pe care Creatorul poate să o aibe asupra ființei umane, fapt care contrazice însă principiul atotputerniciei și atotcunoștinței sale, respectiv puterea sa de a impune omului norme morale cum ar fi aceea de nu minți pe care acesta să le respecte. Între cele două alternative, soluția de mijloc a acreditării unui moderat "liber arbitru" a părut
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
radiografice care permit diagnostice adecvate, a anesteziei (care permite intervenții chirurgicale mai bune), a insulinei (utilizată pentru tratamentul diabetului zaharat), a vitaminelor, a sulfamidelor (pentru tratarea bolilor infecțioase), a antibioticelor. Pe parcursul câtorva zeci de ani postbelici s-a impus ideea atotputerniciei medicinei. Realizarea (în 1967) a primului transplant de inimă a consolidat acest sentiment care rămâne și astăzi deși știm că eficacitatea medicinei are și limite ... La cele spuse ar trebui să adăugăm și influența preocupării statului pentru sănătate. Preocuparea statului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Credința este starea neîndoielnică a sufletului, neclătinat de nici o împotrivire. Credincios este nu cel ce socotește că Dumnezeu poate toate; ci cel ce crede că va primi toate<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu e o teorie teologică despre atotputernicia lui Dumnezeu, ci convingerea lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere. (n.s. 872, p. 397) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 32, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) Credința - vederea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ea cu o anume detașare: „Destinul / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos.“ Dar libertatea lui Ariel nu este prea ușor de înțeles în conținutul ei, de bună seamă pentru că o judecăm antropomorfic. Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă 164 parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ea cu o anume detașare: „Destinul / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos.“ Dar libertatea lui Ariel nu este prea ușor de înțeles în conținutul ei, de bună seamă pentru că o judecăm antropomorfic. Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a influențat În mod pozitiv evoluția societății omenești; acest fapt la determinat pe J. M. Keynes să-i considere pe mercantiliști „primii pionieri ai gândirii economice”. Noua atitudine impusă de această doctrină a contribuit ulterior la afirmarea drepturilor individului față de atotputernicia statului, marcând tranziția la doctrina economică clasică (liberală). La rândul lor, concepțiile economice clasice despre impozit s-au creat și promovat ulterior Într-o perioadă În care s-a Înregistrat un fenomen de creștere economică nemaiîntâlnită până atunci, cu repercusiuni
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cel mai lipsit de inimă, stare simbolizată prin „cu-noașterea binelui și răului” ca închidere a inimii, locașul Împărăției,al stăpânirii lui Dumnezeu și dedublare a minții pentru cruzime de-monică. Era sămânța aruncată de Lucifer, vrăjmașul lui Dumnezeucare se înfricoșează de „Atotputernicie”, dar este vrăjmașul chipu lui lui Dumnezeu ca „Atotțiitor”. Prin ruperea de Dumnezeu cumsfâșie puiul de viperă sânul mamei sale la naștere, Lucifer era întunecos și mort sufletește, dar tocmai de aceea plin de răpire și vicleșug (Matei 23, 28
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
unei confruntări între teză și antiteză, ci „naștere din duh” a omului duhovni cesc în desăvârșirea lui Hristos. Hristos este în întregime scriere îninimi ca „har și adevăr” (Ioan 1, 17), spre deosebire de orice violențe din Legea lui Moise sub imperiul Atotputerniciei divine. Înstarea primordială a oamenilor Cuvântul era viață „atotțiitoare”,plină de darurile Duhului Sfânt, ca sămânța bună în țarina lui Dum-nezeu (Matei 13, 24). Dacă era numai „atotputernicie”, Cuvântulnu putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ioan 1, 17), spre deosebire de orice violențe din Legea lui Moise sub imperiul Atotputerniciei divine. Înstarea primordială a oamenilor Cuvântul era viață „atotțiitoare”,plină de darurile Duhului Sfânt, ca sămânța bună în țarina lui Dum-nezeu (Matei 13, 24). Dacă era numai „atotputernicie”, Cuvântulnu putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între tăria atot-țiitoare a lui Dumnezeu și atotputernicia Sa este o diferență ca din-tre Vechiul și Noul Testament: „Nu prin oștiri sau prin forță voi facetoate acestea, ci prin Duhul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
era viață „atotțiitoare”,plină de darurile Duhului Sfânt, ca sămânța bună în țarina lui Dum-nezeu (Matei 13, 24). Dacă era numai „atotputernicie”, Cuvântulnu putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între tăria atot-țiitoare a lui Dumnezeu și atotputernicia Sa este o diferență ca din-tre Vechiul și Noul Testament: „Nu prin oștiri sau prin forță voi facetoate acestea, ci prin Duhul Meu”, făgăduia Dumnezeu prin prooroci lucrarea Sa în Hristos (Zaharia 4, 6); „Toate acestea le va facedragostea plină de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu Savaot” (Isaia 9, 6; 37, 32);„Legea s-a dat prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin IisusHristos” (Ioan 1, 17). De aceea și slava Cuvântului Vieții (Ioan 1, 4)este mult mai mare decât cea a atotputerniciei. După sminteala călcării Cuvântului, Adam nu mai era smerit, altfel nu se înfricoșa de„atotputernicia” lui Dumnezeu cu ignorarea totală a „Cuvântuluiatotțiitor” în viața lui simțită până atunci. Dacă pe parcursul Sfintei Liturghii, rugăciunea de pregătire pen-tru credință și îndreptare este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și adevărul au venit prin IisusHristos” (Ioan 1, 17). De aceea și slava Cuvântului Vieții (Ioan 1, 4)este mult mai mare decât cea a atotputerniciei. După sminteala călcării Cuvântului, Adam nu mai era smerit, altfel nu se înfricoșa de„atotputernicia” lui Dumnezeu cu ignorarea totală a „Cuvântuluiatotțiitor” în viața lui simțită până atunci. Dacă pe parcursul Sfintei Liturghii, rugăciunea de pregătire pen-tru credință și îndreptare este hotărâtoare pentru catehumeni, astfelaceștia nu pot participa la Liturghia credincioșilor, a „botezului”lui Hristos (Luca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
estevederea Feții negrăite (apofatice) a lui Dumnezeu și auzirea acestei„vestiri”: „Atunci nu Mă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). În vierea este arătarea slavei Sale veșnice pe care oamenii n-au maiputut-o vedea după păcatul strămoșesc. Înfricoșarea de „Atotputernicia” lui Dumnezeu îi făcea să nu mai poată gusta slavanegrăită ca plinătate de la Cel ce avea atâta filantropie părintească!Înfricoșarea era semnul pierderii iubirii lor de Dumnezeu și a ne-putinței de a mai putea ține „Cuvântul”, căci, numai „De
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a sfințeniei atotții-toare a lui Dumnezeu întreit, despre care vorbește lămurit SfântaScriptură: „I-a dus la hotarul sfințeniei Lui, la muntele pe care l-adobândit dreapta Lui” (Psalm 77, 59); „Ai dat celor ce se tem de Tinesemn
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lucru care merită mult să fie spus” (p. 183); „Atâtea feluri de idiomuri și de limbi, diferențele și proprietățile frazei nu sunt născocirile șireteniei omenești, ba nici invențiunea artei sau nevoii (de comunicare), ci în realitate au fost opera divinei atotputernicii” (p. 183 urm.); „Cunoaștem începutul și originile unora din limbi, spune, Cantemir, ca fiind o corupție din altele, dar, în afară de ceea ce ne învață istoria sacră, cine au fost inventatorii atâtor de multe și însemnate limbi nu știm să fi spus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
alt fel, a funcționării reale a gândirii. Dicteu al gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale. Suprarealismul se bazează pe credința în realitatea superioară a anumitor forme de asociere neglijate până la el, pe atotputernicia visului, pe jocul dezinteresat al gândirii." Foarte atenți la visele lor, suprarealiștii le notează toate traseele mnesice în poemele lor ca și în fanteziile lor dramatice. De aceea teatrul lor acordă primul loc insolitului. Prologul la Mamelele lui Tiresias (Les
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
avut foarte mulți adepți chiar în Occident, unde nu se cunoșteau (ori se ignorau în mod iresponsabil) atrocitățile-i uzuale. Stalinismul a renăscut mari mituri ale umanității, ca cel prometeic al eliberării de natură, care printr-o "fantasmă infantilă de atotputernicie" lua în stăpânire cu ajutorul Științei natura, antropologia și societatea, într-o atitudine combativă față de lume și un voluntarism exacerbat, manifestat și în proiectul "omului nou" care nu putea fi construit decât pe un teren uman viran. Stalinismul a renăscut și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
înveselind casele gospodarilor dornici de petrecere. Nici Baba Iarnă n-a rămas datoare. Pentru jertfa moșului Dumitru, a hotărât să-și plimbe singură cojoacele, întorcându-se, în fiecare an, în Peștera Uitării, istovită de izbiturile Crivățului, tăișul Gerului și de atotputernicia mantiei albe a omătului. Legenda Sângeapului A fost odată ca niciodată. Era în vremea împăratului Cremene, când jivinele pădurii erau stăpânii oamenilor, iar uriașii se luptau pentru supremație pe planeta Pământ. Trăia, în acele timpuri, un bătrân, uitat de lume
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
săi, care erau cuprinși de neliniște. Dinspre mare, ajungea până la ei răcoarea amurgului. Primejdia, murmură el, vine de la cei pe care îi crezi prieteni, care intră în casa ta zi de zi... Gajus continua să-l privească; mitul copilăresc al atotputerniciei tatălui său se făcea țăndări. Existau niște forțe teribile împotriva cărora magnificul său tată nu putea face nimic. — A fost un rege din Orient, spuse Germanicus, pe care dușmanii lui au încercat să-l ucidă, iar el s-a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
îi fuseseră rezervate, păstrându-le într-o ordine obsesivă, mutând mereu obiectele și mobilele; numai în acel sărăcăcios echilibru estetic se potolise, încet-încet, sfâșietoarea lui singurătate. Obținând, odată cu puterea, o dilatare planetară a spațiului și autorității, în el explodase sentimentul atotputerniciei estetice, geniul constructorului de orașe. „O să vă fie greu să lucrați cu mine“, le spuse arhitecților săi, „dar o să vă distrați“. Sensibilitatea lui estetică era afectivă, creatoare, critică, nerăbdătoare și intolerantă. Manlius răspundea imediat dorințelor sale, de aceea îl numise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
chiote de copii, țărani și precupețe ademenind pe glasuri diferite cumpărătorii, în piața de alături, către legumele și fructele stivuite în imense mormane strălucind colorate, înghesuială și frânturi de vorbe, palpitația colosală și indiferentă a orașului continuând să trăiască în atotputernicia lui, palpitația indiferentă a orașului deasupra căruia se legănau nesigur zdrențe de nori și frunze moarte. Acum știind că trebuie să-i ceară lui Radu Dascălu să-l sprijine, nu peste o lună sau o săptămână, ci mâine. Întrebându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]