445 matches
-
nu rămîn mai prejos, spusesem și eu pînă la urmă Marcus Antonius: la urma urmei, eram Între universitari. Știa pe de rost tirada: „Friends, Romans, countrymen, lend me your ears“. Un student mai puțin sensibil decît mine la farmecele Anei Augustina spusese cu glas tare: „A, nu! Nu vrem un recital poetic aici!“. Ea venise apoi după mine: „Ce ți-a venit să mă pui să vorbesc Întruna? Era jenant. Studiasem piesa anul trecut și am recitit-o În după-amiaza asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
bună zi viața voastră comună... Apoi?“. Patru ani de logodnă! CÎt timp ținuse călătoria lui Magellan În jurul lumii? CÎt timp durase expediția lui Bougainville? Mai puțin decît logodna mea! Magellan se Întorsese deja la punctul lui de plecare, iar Ana Augustina de Queiroz tot fecioară era, ca și Weyergraf junior: logodnă serioasă, o adevărată promisiune de căsătorie, cu dăruitul de către tînăr al unui inel de logodnă tinerei fete, inel al cărui preț de achiziționare reprezenta pe puțin vreo sută de ședințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
am reușit să mă Îndrăgostesc de Delphine? Cu Delphine n-a fost complicat: ne-a fost de ajuns să ne Întîlnim ca să ne iubim. CÎnd Îi spun asta, protestează: — La Început, tu nu mă iubeai. Erai Încă subjugat de Ana Augustina ta! O găseai mai inteligentă și mai frumoasă ca mine. — Delphine, Îți jur că nu! — Nu uita de toate acele Maureen, Jennifer, Laura și cîte or mai fi fost. Între noi a fost o poveste de sex. O puternică atracție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
în cea a gimnaziului Tudor Vladimirescu au fost instalate spitale militare iar cadrele didactic civile precum și elevii cercetași, prin ordinul Ministerului Instrucțiunii sau prefecturii județului au fost mobilizați la îngrijirea răniților Despre pagubele suferite de această instituție, directorul de atunci Augustin Crainic raporta la 12 august 1918: “Cu ocazia invaziei armatelor imperiale germane și austroungare ... localul gimnaziului ca și casele particulare au fost părăsite și ca urmare devastate: Arhiva școlii, biblioteca societății de lectură V. Alecsandri, mobilierul, băncile, pupitrele au fost
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
potrivea ca o rochie de bal. Nu avea nici 22 de ani, venea din nord, era în trecere. Numele ei de familie era Verhareine. Drumul ei, pe care l-a continuat departe de privirile noastre, o conduse la merceria lui Augustine Marchoprat. La cererea ei, aceasta îi arătă unde sunt primăria și casa primarului: era ceea ce tânăra dorise să afle, cu o voce „de zahăr“, aveau să povestească mai târziu smochinele uscate. Iar coana Marchoprat, care era o gură spartă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mai pot mântui. Ei au maculat botezul, pocăința nu are nici o valoare. Lor li se aplică logion-ul despre păcatul împotriva Duhului Sfânt. Ambrozie și discipolul său, Augustin, revalorizează pocăința, dând lacrimilor prețul ce li se cuvine. Un suflet, spune extraordinar Augustin, trimițând și la preceptele filozofiei stoice, nu poate fi judecat și osândit până în ultima clipă a vieții. Pentru că oricând există o șansă de convertire, așadar o șansă de mântuire. Păcatul împotriva Duhului echivalează, în această optică tolerant-realistă, cu încremenirea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bătut iar. Dar una-i să mai țipi, cine nu țipă, mai dai și-o palmă, un pumn, că usturoi dulce și bărbat moale... Doamne ferește de ce-a făcut! Copiii îs în Centrală, le-a dat ceva să mănânce doamna Augustina, a fost asistentă... N-aveai ce să mai salvezi, i s-au scurs creierii în canal, i-am aprins o lumânare și-am aruncat pe ea cearșaful, trec ăia mici la școală, să nu vadă... A mai încercat o dată, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Lasă astea, mergi mai repede! Așa! Dă-i bătaie! — ... În condițiile creșterii acțiunilor dușmănoase Îndreptate contra statului nostru de grupările de transfugi din străinătate, se impun următoarele obiective: 1. Stabilirea cît mai exactă a legăturilor lui MANU TRAIAN cu MORA AUGUSTIN, președintele „Academiei Române” din Paris, Roma și München, cunoscută ca oficină de informare și spionaj a țărilor capitaliste. 2. Descoperirea planului de activitate al grupării dușmănoase de transfugi cu numele „Academia Română” pe anul În curs și a transfugilor cu funcții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cu „umeri“. Eu mi-am scos „umerii“ de la hainele cu „umeri“. „Unde-s umerii?“, m-a întrebat mama. Am dat din umeri. Asortată, zicem, și ne apucă râsul. Pantofii cu geanta, cureaua, eșarfa și mănușile. Mama era „asortată“. Și mătușa Augustina. Profesoarele erau cele mai asortate. Bluzele din garofiță ale profei de mate cu cerceii săi. Mi-aduc aminte ce șoc am avut când am fost trimisă acasă de profa de română să-i duc ceva profei de mate, care stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
am fost bucuros de înaintarea sa în calea duhovniciei ! Să fie mare și rugător pentru noi la Dumnezeu ! Tot acum am adus la Secu, mănăstirea scumpă sufletului meu și pe strănepoata mea Ruxandra Viorica Gramaticescu din București, nepoata sorei mele Augustina Lamașanu, de la Fântânele - Botoșani, care ma crescut pe mine, ca să mai vadă această Sfântă Mănăstire, pe care n-a văzut-o de când era de vârsta de 102 cinci ani și pe părinții din mănăstire pe care ea nu i-a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Bargello. — Abația San Giuda, ai spus... Dar nu e una dintre parohiile din prima centură. E În afara zidurilor. Era tare departe, dacă nu Îl Înșela memoria, cu mult dincolo de poartă, pe drumul spre Roma. — Era sediul unei chinovii de călugări augustini, cu mulți ani În urmă. Se vorbea despre ea la Santa Croce, la lecțiile franciscanilor... Bucuria acelor zile Îi reveni În minte pentru câteva clipe. — Credeam că e abandonată, conchise. — Așa și este. Sau, mai bine zis, era. Augustinii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
călugări augustini, cu mulți ani În urmă. Se vorbea despre ea la Santa Croce, la lecțiile franciscanilor... Bucuria acelor zile Îi reveni În minte pentru câteva clipe. — Credeam că e abandonată, conchise. — Așa și este. Sau, mai bine zis, era. Augustinii au părăsit-o cu mulți ani În urmă, și de atunci a căzut În ruină. Mai apoi, o congregație a hotărât să o restaureze. Am auzit că va fi sediul studiului florentin. — Adică Studium? — Da... aia e. — Dar la Florența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pentru acestea, e nevoie de un alt registru... — Cine restaurează San Giuda? Și pentru ce? Omul Își scormoni o clipă prin memoria bine rânduită. Apoi Începu, ca și când ar fi citit dintr-o arhivă nevăzută: — Biserica și edificiile anexe le aparțineau augustinilor. Dar, ulterior, ordinul le-a abandonat. Au rămas nelocuite pentru mai bine de cincizeci de ani, iar apoi au fost preluate În proprietatea Comunei, ca res nullius. Anul trecut, a venit de la Roma cererea de a concede edificiul ca sediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
putem înțelege poezia: „cu sufletul pe verticală”, „cu minte a - la miez” dar și cu „bagajul literar alături” pe care l am dobândit p ână a ajunge la lectura de față. Un „dar al farmazoneriei artistice” are Valentin Țopa - alias Augustin Eden, „un experimentalist” în „arta ingineriei lirice”, care „montează și demontează sub och ii n oștri”, ceea ce face el cu conștiința de sine, completează în postfață poetul ieșean Daniel Corbu. Un exercițiu de operă realizată prin arta „permutantă și inventaviantivă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
8. 7474. Solomon Mină și Mantă, 6 apartamente, București, B-dul G-ral Magheru 29, str. Sfinților 3. 7475. Stoenescu C-tin și Smaranda, 5 apartamente, București, str. Batiștei 35. Călimănești, str. Traiana 7476. Stain, 77 apartamente, București, Calea Griviței 100-102. 7477. Spirea Augustin, 4 apartamente, București, str. Bahluiului 37, str. Dumitru Gubei 4 bis, B-dul Robert 31 7478. Schollmayer Hugo, 1 apartament București, str. Ștefan Gheorghiu 8. 7479. Serzescu Aurel, si Alex. Zanfir, 5 apartamente, București, str. Delea Veche 39. 7480. Știrbei Adisa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
N. Pop, făcîndu-l uitat pe Toader Prisacaru, îi zice tot Miron Prisacaru: "De la maica-i Raluca și de la moșul Miron Prisacaru (viitorul poet) a prins de mititel să prețuiască și să culeagă folclor" (pag. 168). Aceste afirmații îl obligă pe Augustin Z, N. Pop să arate și documentele pe care se bazează. Să fie publicat dacă există documentul în care, după 1852, la Ipotești trăia Toader Prisacaru, cu mențiunea "venit de la Corni", iar celălalt document să arate cum acest Toader Prisacaru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-a spus că ipoteștenii îi zic acelei bălți mai adesea "Balta de sub pădure", iar în ultima vreme îi zic greșit Iazul lui Leon. Sub acea fotografie citim "Lacul lui Leon, dominînd culmea Ipoteștiului, evocată în Sara pe deal" (foto Augustin Z. N. Pop)53. Aici mai este o greșeală, pentru că în Sara pe deal e vorba de Dealul Crucii, pe coasta căruia, acum un secol, erau stînele, iar culmea de deal goală, din fotografie, era cu pădure. Toponimul Balta lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ȘTEFANELLI, Amintiri despre Eminescu, în volumul Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943, pag. 13; 1968, pag. 69. 2. I. CREȚU, Mihail Eminescu Biografie documentară, București, 1968, pag. 69. 3. G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, București, Epl., 1966, pag. 36. 4. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare..., București, 1962, pag. 249. 5. E. E. TOROUȚIU, Studii și documente literare, vol. V, pag. 124. 6. IDEM, Ibidem, vol. IV, pag. 276. 7. IDEM, Ibidem, vol. IV, pag. 277. 8. FĂNICĂ N. GHEORGHE, Popasuri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pavăl, care mi-a mai dat și explicații suplimentare, în parc. 41. GEO DUMITRESCU, Itinerar eminescian, în "Viața românească" anul II, nr. 12, decembrie 1949, pag. 65. 42. H. H. STAHL, Monografia unui sat, Edit. Fundației culturale, Buc, 1937. 43. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, 1962, pag. 13-104. 44. Idem, Noi contribuții documentare..., 1969, pag. 50-97. 45. Idem, în "Mitropolia Olteniei", nr. 7-8, Craiova, 1970, pag. 830-842. 46. Idem, în "Clopotul", nr. 3621, 10 dec. 1972, pag. a 2-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 159-170. 48. Arhivele Statului Iași, Fondul Vistieria Moldovei, Catagrafia ținutului Hîrlău Ocolul Coșula, pe anul 1831, Tr. 885, opis. 1011, nr. 210, dosarul 49. 49. Arhivele Statului Iasi, Fondul Vistieria Moldovei (1838), Tr. 1316, opis. 1488, nr. 1169. 50. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare..., pag. 80 și 82. 51. IDEM, Profil eminescian, pag. 159. 52. DICȚIONAR DE SINONIME, publicat sub redacția prof. univ. DR. GHEORGHE BULGĂR, editura Albatros 1972, pag. 51, 199, 248. 53. AUGUSTIN Z. N. POP
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nr. 1169. 50. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare..., pag. 80 și 82. 51. IDEM, Profil eminescian, pag. 159. 52. DICȚIONAR DE SINONIME, publicat sub redacția prof. univ. DR. GHEORGHE BULGĂR, editura Albatros 1972, pag. 51, 199, 248. 53. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 76. 54. IDEM, Ibidem, pag. 73-76. 55. FĂNICĂ N. GHEORGHE, op. cit., pag. 36, 56. IDEM, Ibid., pag. 53. 57. IDEM, Ibidem, pag. 40-41. 58. IDEM, Ibid. pag. 55. 59. IDEM, Ibidem, pag. 74
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
străbunicul poetului, boiernașul de țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor. De exemplu, Stratul Iurașcu și-ar fi început cariera ca biv pîrcălab (1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi vtorimedelnicer (1695
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
școala lui Balș, de la Dumbrăveni, va fi învățat carte și mama lui Eminescu, fiind astfel cunoscută de boier și de fiul său, Constandin, care a moștenit domeniul Dumbrăvenilor. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. Notița biografică, scrisă de Matei Eminescu, este reprodusă de AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Edit. Acad. R.S.R., 1969, pag. 249. 2. Ibidem, pag. 259. 3. DIRECȚIA GENERALĂ A ARHIVELOR STATULUI, Catalogul doc. moldovenești, I, (1387-1620), București, 1957, documentele cu nr. 713 și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de Liga culturală secția Botoșani, pag. 41. 22. I. D. MARIN, Evoluția țărănimei botoșănene, între 1864 și 1907, în Studii și articole de istorie, vol. III, editat de Societatea de științe istorice și filologice din R.P.R., București, 1961, pag. 275. 23. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare (citat), pag, 131. 24. IDEM, ibidem, pag. 252. 25. IDEM, Noi contribuții documentare, pag. 29. 26. IDEM, Contribuții documentare, pag. 131. 27. GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XXV, Iași, 1933, pag. CXLV. Vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Contribuții documentare (citat), pag, 131. 24. IDEM, ibidem, pag. 252. 25. IDEM, Noi contribuții documentare, pag. 29. 26. IDEM, Contribuții documentare, pag. 131. 27. GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XXV, Iași, 1933, pag. CXLV. Vezi și pag. CXXXVIII. 28. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 29-49. 29. GEORGE MUNTEANU, Hyperion 1 Viața lui Eminescu, Edit. Minerva, București, 1973, pag. 21. 30. AUGUSTN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 47. 31. IDEM, ibidem, pag. 44. 32. V. MIHORDEA
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]