689 matches
-
cu cele ale organizației pentru a stopa migrarea forței de muncă. De asemenea organizațiile și managerii ar trebui să creeze căi mai flexibile ale carierelor, sisteme de stimulente și recompensare mai flexibile. Ar trebui să stimuleze în mai mare măsură autocunoașterea și autoorganizarea iar managerii, să-și analizeze și observe mai îndeaproape propriile ancore ale carierei devenind astfel adevărate modele pentru subordonații lor. Ar trebui să se clarifice ce dorește realmente organizația de la ocupanții carierelor individuale, să se analizeze cu mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
profesional și științific care răspunde de organizarea și de calitatea programelor formative ale APCCR. Comisia Profesională este compusă din: Președinte: Daniel David, supervizor-formator în psihoterapii cognitive și comportamentale (EABCT, ACT, AEI, CPR, FRP) Supervizori-formatori (implicați în formarea specifică - cursuri, lucrări -, autocunoașterea și dezvoltarea personală, supervizare-formare): Oana Benga, psihoterapeut certificat în psihoterapii cognitive și comportamentale (EABCT, CPR, FRP, NACBT) Irina Holdevici, supervizor-formator în psihoterapii cognitive și comportamentale (EABCT, CPR, FRP) Bogdan Ion, supervizor-formator în psihoterapii cognitive și comportamentale (CPR, FRP) Steve Johnson
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
2. STRUCTURA PROGRAMULUI DE FORMARE INIȚIALĂ Programul de Formare Inițială este organizat modular, pe patru module/niveluri. Componentele sale, numărul de ore alocate fiecărei componente, inclusiv modalitatea de implementare (de exemplu, modul de organizare al cursurilor/lucrărilor, al supervizărilor, al autocunoașterii și dezvoltării personale etc.) și de echivalare a orelor în cazul fiecărei componente, sunt organizate conform standardelor internaționale generale (EABCT și European Association for Psychotherapy - EAP; European Association for Counselling - EAC) și specifice (ACT, AEI) de formare în psihoterapii cognitive
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sociali, pedagogi, teologi; ne-psihologii trebuie să-și completeze studiile universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin Normele de Atestare ale CPR ( HYPERLINK "http://www.copsi.ro/" www.copsi.ro) înainte de înscrierea la Modulul 3 (Partea B). Autocunoaștere și dezvoltare personală (202 ore pentru consiliere psihologică; 262 de ore pentru psihoterapie). Practică clinică supervizată (2-3 ani pentru consiliere psihologică, respectiv 3-4 ani pentru psihoterapie, în funcție de evoluția cursantului). Supervizare directă (100 de ore pentru consilierea psihologică; 200 de ore
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
psihologică/Psihoterapiile cognitive și comportamentale în contextul științelor cognitive (3 ore): Modelul ABC cognitiv și comportamental Rezistențe la consilierea psihologică/psihoterapiile cognitive și comportamentale (3 ore). Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 100 de ore; echivalare: 1 oră = 15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (10 ore). Organizată în grup, prin supervizare directă (10 ore). Rezultate pentru participanți: Cunoștințe specifice referitoare la consilierea psihologică/psihoterapiile cognitive și comportamentale și la propria persoană. Certificarea: Prin examen scris și supervizare. Se va elibera adeverință
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
evaluare rezultatelor intervenției Particularități ale consilierii psihologice/psihoterapiilor cognitive și comportamentale la copil și adolescent (4 ore); Personalitatea și tulburările de personalitate în perspectivă cognitiv-comportamentală (4 ore). Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 150 ore; echivalare 1 oră=15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (62 de ore) Organizată în grup, prin supervizare directă (12 ore). Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore). De la primul modul până la al doilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
pe baza bibliografiei obligatorii (18 ore): Organizarea ședințelor și etapelor de consiliere psihologică/psihoterapie cognitivă și comportamentală (3 ore) Analize de caz (video) (15 ore echivalente) Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 200 de ore; echivalare: 1 oră = 15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (80 de ore) Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore) De la al doilea modul până la al treilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
examen se recomandă tratament medical atunci tratamentul psihologic se va face fără a afecta tratamentul medical. Cursantul răspunde profesional pentru implementarea acestor indicații. b. Fiecare cursant va avea doi supervizori diferiți, dintre care unul este răspunzător și pentru activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală a cursantului pe parcursul Modulului 3 (Partea B). Primul supervizor face supervizarea pentru primele 5 cazuri, iar al doilea, pentru următoarele 5 cazuri (cursantul poate avea maximum 2 cazuri simultane aflate în supervizare). c. La fiecare trei ședințe
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
comportamentală: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea psihologică (de exemplu, utilizarea probelor psihologice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, individuală și în grup, organizată de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate pentru participanți: cunoștințe și proceduri specifice avansate referitoare la consilierea psihologică cognitivă și comportamentală și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
acestui examen se recomandă tratament medical, atunci tratamentul psihologic se va face fără a afecta tratamentul medical. Cursantul răspunde profesional pentru implementarea acestor indicații. Fiecare cursant va avea doi supervizori diferiți, dintre care unul este răspunzător și pentru activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală a cursantului pe parcursul Modulului 3 (Partea B). Primul supervizor conduce supervizarea pentru primele 6 cazuri, iar al doilea pentru următoarele 6 cazuri (cursantul poate avea maximum 2 cazuri simultane aflate în supervizare). La fiecare trei ședințe se
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
comportamentale: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea clinică (de exemplu, utilizarea probelor clinice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă sau în grup, organizată individual de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate pentru participanți: Cunoștințe și proceduri specifice și avansate referitoare la psihoterapiile cognitive și comportamentale și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
B) și 4 Bibliografia obligatorie este afișată pe situl Instituției Formatoare, HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro/" www.psychotherapy.ro. Accesul este permis pe bază de parolă doar cursanților. 5.4. Lista probelor psihologice utilizate în evaluarea cursanților ca parte a autocunoașterii și dezvoltării personale Notă: PDE, DAS, ABS-II, USA și YSQ sunt oferite cursanților pentru utilizare gratuită în timpul practicii sub supervizare, iar învățarea utilizării lor este cuantificată în cadrul orelor de supervizare directă (vezi normele EABCT). NIVELUL SUBIECTIV/AFECTIV Profilul Stărilor Afective
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de a organiza, conduce și desfășura programul recuperator, dar și modul în care pacientul înțelege, acceptă și cooperează pentru a atinge obiectivele stabilite. În această privință, se pot enunța următoarele etape ale procesului de recuperare: etapa inițială de informare, etapa autocunoașterii, etapa autocorectării, etapa autoevaluării. Între etape există o strânsă interdependență, ele condiționându-se reciproc și fiind validate de evoluția pacientului în timpul tratamentului recuperator. Etapizarea tratamentului recuperator favorizează selecționarea celor mai potrivite mijloace și metode care să conducă la îndeplinirea obiectivelor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
eschiveze; - agresivitate și ostilitate față de personalul medical și familie; - evită contactul cu familia și cu personalul de îngrijire; - recurge la tratamente neconvenționale; - formulează planuri de viitor nerealiste; - vorbește permanent de moarte și de sinucidere (Whaley și Wong, 1987). 2. Etapa autocunoașterii Tratamentul aplicat în prima etapă este intensiv. Astfel se ajunge la faza de „a face față situației”. Prin programul recuperator, pacientul este condus spre un comportament de „apropiere” de realitate, în care se conturează dorința de viață, o nouă imagine
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de cooperare, de responsabilitate față de propria activitate; • apare decizia de a modifica, în sens pozitiv, relația dintre el și KT, prin „deschidere” spre înțelegere, acceptare și participare necondiționată la tratamentul recuperator. Aceste faze conțin elementele de bază ale procesului de autocunoaștere, în care stima de sine, dispoziția sufletească, procesele mentale și, mai ales, imaginea corporală redobândesc valențe favorabile pentru pacient și pentru evoluția sa viitoare. 3. Etapa autocorectării Urmarea firească a autocunoașterii o reprezintă creșterea interesului față de tratamentul recuperator, pacientul reușind
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Aceste faze conțin elementele de bază ale procesului de autocunoaștere, în care stima de sine, dispoziția sufletească, procesele mentale și, mai ales, imaginea corporală redobândesc valențe favorabile pentru pacient și pentru evoluția sa viitoare. 3. Etapa autocorectării Urmarea firească a autocunoașterii o reprezintă creșterea interesului față de tratamentul recuperator, pacientul reușind să treacă de la faza de indiferență la cea de participant activ la redobândirea independeței sale sociale. În acest moment, KT are un rol important în asigurarea condițiilor optime de stimulare a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Începe să pună întrebări, cere lămuriri, caută să analizeze modul în care acționează KT pentru a executa o anumită mișcare. Faza de prelucrare a informațiilor dobândite în timpul acțiunilor desfășurate sub conducerea KT vizează un aspect important, care de fapt confirmă autocunoașterea; în momentele de răgaz, trece prin filtrul judecății sale fiecare moment al tratamentului recuperator. Observațiile pe care le realizează au menirea de a stimula găsirea mijloacelor practice pentru a completa programul de tratament. Faza de concluzionare și de inițiere a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dezvoltare profesională. Astfel, instruirea se referă la predarea unui material relativ restrâns și structurat care are o aplicare imediată în practică, iar dezvoltarea se referă la intenția de a îmbunătăți deprinderile de luare a deciziilor, aptitudinile referitoare la relațiile interpersonale, autocunoașterea și motivarea angajaților. De asemenea, pregătirea profesională are în vedere de obicei pregătirea pentru o activitate specifică sau pentru obținerea unor aptitudini specifice; este mai restrânsă în concepție decât dezvoltarea profesională, care este mai degrabă orientată sau centrată pe post
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
că la Cioran geneza are un statut ambiguu: „De îndată ce cobor puțin în mine însumi, aud chemările și urletele Haosului înainte de a se preface ori de a degenera în Univers...” (I, 24). Or, scrisul este motivat doar de această nevoie de autocunoaștere, fie și prin tortura de sine. „Nici un om lucid n-ar trebui să scrie Ă decât dacă-i place să se autotortureze” (I, 84), pentru a continua în același paragraf: „Să te cunoști pe tine însuți Ă un infern pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un infern pe care nici oracolul, nici Socrate nu l-au intuit” (idem). Cioran coboară permanent în acest infern, se autotorturează, retrasează granițele unei identități care se dovedește a fi de fiecare dată alta. Tocmai pentru că e în permanență altul, autocunoașterea e un infern. „Am o nesfârșită capacitate de a converti totul în suferință, sau mai curând de a-mi adânci orice suferință. / Zămislire a durerilor” (I, 33). O suferință care devine ură de sine. Explorarea de sine nu lasă loc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt de fapt esența ființei lui. Problema artei și-o pune poetul însă încă din primele volume, în poemele "Către Galateea" și "Enchidu", implicând teorii estetice sau fragmente de filozofie veche și mai nouă. Încercarea de a atinge absolutul, de autocunoaștere, de depășire a condiției se zbate neputincioasă. Gigantizarea individului în sensul cunoașterii și realizării în artă o va supune totuși timpului și morții, așa cum apare în ipostaza lui Enchidu, dar poetul este în același timp și Ghilgameș înțeleptul, creatorul, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
interior. De aceea "cunoașterea nu este nici exterioară, nici interioară: ea este în același timp exterioară și interioară. Studiul Universului și studiul ființei umane se susțin reciproc" (B.N.,1999, p. 66). Cunoașterea universului exterior trebuie să fie în armonie cu autocunoașterea ființei umane (B.N.,1999, p. 86). Descoperirea concordanței dintre un nivel de percepție și un nivel de Realitate este crucială pentru cunoaștere. Cunoașterea transdisciplinară (sau înțelegerea) e definită "prin corespondența între lumea exterioară a Obiectului și lumea interioară a Subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Realitate. Dacă evoluția omului se înscrie în procesul autogenerării universale și dacă o evoluție mai este posibilă doar în conștiință, atunci "evoluția noastră este o autotranscendență". Pentru om, evoluția înseamnă o naștere din nou (care e, în același timp, o autocunoaștere). Naștere în sensul că omul realizează în sine unitatea (integrarea Subiect-Obiect-sacru, căci sacrul e un element constitutiv al structurii conștiinței noastre). Această unitate își are drept corelat, în planul cunoașterii, înțelegerea (cunoașterea transdisciplinară), iar în planul acțiunii făptuirea cu sens
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]